Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
 1 comentariu

Organizarea sistemului judiciar in Germania. Pe scurt despre incredere si separatia puterilor in stat
26.10.2010 | JURIDICE.ro, Corina REBEGEA

Secţiuni: Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Principiul separatiei puterilor in stat este recunoscut ca aflandu-se la temelia statului de drept. Acesta se invata foarte devreme la facultatile de stiinte politice sau de drept si a fost arborat, nu de putine ori in ultima perioada, in discutiile privind mai ales viitorul justitiei. Separatia puterilor, mai ales in acceptiunea checks and balances, se sprijina atat pe mecanisme institutionale, cat si pe unele pe care le-am putea numi umane, mai precis pe incredere.

In intervalul 4-9 octombrie 2010 am insotit participantii din Programul „Lideri pentru Justitie” (www.kas.de/leadership)  intr-o vizita de studiu la Berlin. Am avut ocazia sa discutam despre multe dintre problemele care ne macina cu privire la functionarea justitiei din Romania cu reprezentanti ai Parlamentului German, ai Ministerului de Justitie, ai Parchetului si Curtii Constitutionale a landului Berlin, ai Baroului Federal etc. A fost o vizita plina de revelatii, nu doar despre un sistem juridic complet diferit de cel romanesc, ci mai ales despre suferintele acestuia din urma. Discutiile purtate cu magistratii din diferitele institutii m-au facut sa ma gandesc cu precadere la separatia puterilor si la riscul ingerintelor in independenta justitiei.

Spre exemplu, de la Ministerul Federal de Justitie am aflat inca de la inceput ca bugetul instantelor este administrat de catre ministerele de justitie, de land sau de la nivel federal in functie de tipul si nivelul instatelor, ca magistratii sunt selectati prin concurs organizat de aceleasi ministere, care gestioneaza in plus si cariera acestora, inclusiv in materie disciplinara.

Aceasta aranjare a atributiilor a surprins grupul din Romania pentru care, pe buna dreptate, democratia inseamna o separare clara intre administratie (Executiv) si justitie. Intrebarea logica a fost ce se intampla daca un politician incearca sa influenteze intr-un anume fel justitia, iar raspunsul la fel de surpinzator pentru noi: o asemenea incercare ar insemna finalul carierei politice a acelei persoane. Mai surprinzator, magistratii isi pun rareori problema unor asemenea ingerinte si nu isi simt amenintata independenta atunci cand deciziile care tin de administrarea justitiei nu le apartin in totalitate sau in mod direct.

Atitudinea relaxata fata de relatia dintre Executiv si Judiciar pe care am regasit-o in Germania m-a facut sa ma gandesc la cum se traduce in practica principiul separatiei puterilor, la ce inseamna de fapt a fi o putere in stat si la lipsa de cooperare si incredere dintre institutiile statului.

Mergand mai departe in explorarile noastre despre functionarea principiului separatiei puterilor, in intalnirea cu vice-presedintele Federatiei Judecatorilor din Germania (care are 14000 de membri), Lothar Jünemann, unul dintre subiectele discutate a fost finantarea justitiei si managmentul instantelor, inclusiv in ce priveste necesarul de personal si normarea muncii. Si aici sistemul e construit in asa fel incat judecatorii se preocupa doar de solutionarea dosarelor, iar Executivul de alocarea resurselor financiare si umane. Necesarul de personal se calculeaza matematic prin analiza numarului de minute pe care atat judecatorii, dar si personalul auxiliar din instante il depun in activitate, care la randul lui depinde de incarcatura de dosare. Prin acest sistem se determina numarul de judecatori de care o anumita instanta are nevoie, la fel si bugetul instantelor pe care il elaboreaza ministerul de justitie si cel de finante in urma datelor statistice. Am pus in balanta aceasta informatie cu impresia pe care mi-am facut-o despre administrarea sistemului judiciar din Romania, care este prea centralizat si opac. Din nou, nu atat diferentele de sistem m-au frapat – pana la urma nu imitarea unor solutii care functioneaza in alte state este ceea ce ne lipseste – cat relatia bazata pe incredere dintre doua puteri ale statului si mai ales dinspre judiciar spre executiv.

Aspectele tehnice ale administrarii sistemului judiciar au fost lasate unor functionari din ministere, pe cand „facerea” efectiva a justitiei apartine instantelor si magistratilor. Modelul institutional ales este poate mai putin important decat ceea ce decidem sa facem cu el odata ce a fost implementat. Fie ca decizia apartine Ministerului Justitiei, Inaltei Curti sau Consiliului Superior al Magistraturii, cel mai important este ca el sa instaureze un nivel minim de incredere pentru toti actorii implicati sau afectati.

Necesitatea de a gasi un modus vivendi bazat pe incredere si cooperare intre puterile statului a fost cea mai pregnanta concluzie cu care ne-am intors de la Berlin. Checks and balances nu inseamna doar separare si control reciproc pentru a evita deraierile (checks), ci mai ales gasirea unui mod de cooperare intre puteri care sa serveasca interesul cetatenilor. Intrebarea daca independenta justitiei este in pericol atunci cand aceasta e administrata de executiv este una legitima, insa ea nu trebuie absolutizata.

Independenta justitiei este un drept al cetatenilor si devine o realitate obiectiva cand toate institutiile statului si cei care le compun si-o asuma in mod serios. Responsabilitatea, transparenta si increderea sunt valori care contribuie la eficientizarea sistemului judiciar, si nu numai, si imbunatatirea imaginii pe care institutiile statului o au in ochii cetatenilor.

Corina REBEGEA
Coordonator de program
Konrad-Adenauer-Stiftung
www.kas.de/rspsoe

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti