Secţiuni » Noutăţi legislative
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMonitorul Oficial al RomânieiJurnalul Oficial al Uniunii Europene
2 comentarii

Presedintele Romaniei a promulgat Legea privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor
26.10.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Lege 9
JURIDICE - In Law We Trust

Traian Băsescu, Preşedintele României, a promulgat ieri legea privind „mica reformă în Justiţie”, la care s-a referit pe larg într-o conferinţă de presă organizată la Palatul Cotroceni. Redăm integral textul prezentării Preşedintelui:

„Astăzi am promulgat o lege extrem de importantă, aşa că aş vrea să o prezint, în câteva din elementele ei. Este vorba de Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. După opinia mea, este la fel de importantă, pentru etapa actuală, ca şi Codurile, care vor intra în vigoare ceva mai târziu, la sfârşitul anului viitor. Această Lege este de natură să răspundă în primul rând exigenţelor românilor ca procesele să se judece mai repede şi, zic eu, şi mai bine. Am să vă dau câteva elemente care se constituie în elemente de noutate în ceea ce priveşte abordarea pe care justiţia o va avea după intrarea în vigoare a acestei legi. Astfel, cu privire la recursul în interesul legii, s-a extins numărul structurilor sau persoanelor care pot face recurs în interesul legii şi odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, recurs în interesul legii poate declanşa Avocatul Poporului, precum şi Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, pentru judecarea recursurilor în interesul legii, se creează un complet specializat în aşa fel încât aceste recursuri să poată fi rapid judecate şi deciziile luate. În acelaşi timp, prin crearea unui complet specializat în care sunt precis desemnate persoanele – preşedinta Înaltei Curţi, 14 judecători care să facă parte din secţia care judecă acel tip de procese penale sau civile – în mod categoric se elimină arbitrariul din formarea completelor care să judece recursurile în interesul legii. Nu în ultimul rând, extrem de important este că pentru judecarea recursurilor în interesul legii, se crează instituţia judecătorului delegat, acel judecător care întocmeşte un raport care se prezintă completului de judecată, constituit cum v-am prezentat anterior, un raport în care judecătorul delegat propune şi soluţiile în dezbaterea completului de 20, fiind analiza propunerii judecătorului delegat. Am convingerea că în acest mod se clarifică foarte mult celebrele recursuri în interesul legii, cu atât mai mult cu cât şi Avocatul Poporului poate să iniţieze un recurs în interesul legii, cel căruia i se pot adresa până la urmă chiar oamenii de rând, cu respectarea modului de adresare.

O altă prevedere extrem de importantă este că judecătoriilor li se atribuie competenţa de a judeca orice proces care implică daune sau plăţi până la maxim 2000 de lei. Rezolvăm în acest fel cerebrele probleme ale amenzilor, care ajung acum până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau până la curţile de apel. În momentul de faţă, singurele instanţe competente să judece solicitări de daune sau plăţi până la 2000 de lei rămân judecătoriile. De asemenea, noua Lege reglemenetază cazurile în care se poate strămuta, se poate solicita strămutarea procesului. În momentul de faţă, pentru prelungirea judecăţii, sunt părţi în proces care cer strămutarea şi plimbă procesul prin toată ţara. Noua Lege reglemenează când, cum şi unde pot fi strămutate procesele. De asemenea, prin noua Lege, se reglementează posibilitatea comunicării actelor de procedură, celebrele citaţii. În momentul de faţă, părţile nu mai pot să reclame că nu au fost în cunoştinţă de cauză, dacă au fost în sală când judecătorul a anunţat noul termen. De asemenea, dacă doar una din părţi a avut avocatul în sală, se consideră îndeplinită procedura şi dacă avocatul uneia din părţi înştiinţează avocatul celeilalte părţi.

Şi, în sfârşit, tot noua Lege face o extindere a înţelesului noţiunii de „termen în cunoştinţă”. Spre exemplu, pentru tergiversarea proceselor, foarte mulţi inculpaţi sau foarte mulţi reclamanţi sau părţi, foarte multe părţi în proces schimbau avocatul şi spuneau: “se cere termen pentru noul avocat, să ai cunoştinţă de termen”. Sunt procese în care se schimbă şi câte 20 de avocaţi, la fiecare termen, se cere din nou termen pentru ca avocatul să ia la cunoştinţă despre dosar. În momentul de faţă, noua Lege precizează foarte clar că este responsabilitatea celui care participă la actul de justiţie dacă îşi schimbă avocatul. Faptul că şi-a schimbat avocatul nu mai este considerat un temei de amânare a procesului. Se instituie obligaţia judecătorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta. Deci, în procese poate mai puţin complicate, judecătorul este obligat să stabilească termene foarte scurte. Nu se mai pot da termene pentru anul viitor. Noua Lege introduce şi reglementarea ca modalitate suplimentară de comunicare a posibilităţii încunoştiinţării părţilor, telefonul, telegraful, mailul şi toate mijloacele moderne. Deci, nu mai trebuie trimisă neapărat clasica citaţie. Este suficientă o înştiinţare pe fax sau pe mail, dacă adresa este cunoscută. De asemenea, dacă aţi observat în procese, în general, în cele grele, la un moment dat, când se ajunge după parcurgerea unui număr mare de termene, de amânări, de… ca urmare a jocurilor avocaţilor, se ajunge la situaţia în care, ca ultim argument, se invocă lipsa de competenţă a instanţei care judecă. Noua Lege stabileşte foarte clar că lipsa de competenţă poate fi invocată doar la primul termen. Dacă nu s-a invocat lipsa de competenţă la primul termen, părţile nu mai au dreptul să invoce lipsa de competenţă a instanţei care judecă.

De asemenea, Legea limitează cazurile în care instanţele de control pot dispune trimiterea cauzei spre rejudecare. Un alt tertip, care a fost utilizat foarte frecvent, a fost după judecare, să spunem, chiar o condamnare care nu este încă definitivă, scuzaţi-mi formularea, deci, după o condamnare definitivă, la instanţa de apel, pur şi simplu se casează şi se retrimite pentru judecare la tribunal. În momentul de faţă, nu se mai poate. Instanţa de apel trebuie să judece şi, eventual, să corecteze eroarea de apreciere a instanţei inferioare. Nu se mai poate tergiversa dosarul, fiind trimis înapoi pentru rejudecare şi rămâne definitivă soluţia dată de Curtea de Apel sau definitivă şi irevocabilă în instanţele civile. De asemenea, noua Lege reglementează un termen scurt de maxim cinci, la şapte zile, pentru sesizarea instanţei de executare. Ce se întâmpla până acum? Exista o hotărâre judecătorească, executorie, iar executorul judecătoresc trebuia să primească încuviinţarea instanţei pentru a trece la executare. Odată cu sesizarea instanţei de către judecător, părţile atacau în instanţă decizia de trecere la executare, ceea ce prelungea foarte mult termenele de executare. În momentul de faţă, în intervalul de cinci la şapte zile, instanţa trebuie să se pronunţe cu privire la executare, iar dacă există vreo plângere, trebuie făcută în acest interval şi rezolvată în acest interval de către instanţă, în aşa fel încât executările să nu mai fie iluzorii şi, practic, o nepunere în aplicare a sentinţelor judecătoreşti.

De asemenea, Legea instituie interdicţia de evacuare din imobile în intervalul 1 decembrie – 1 martie. Este vorba de evacuările în situaţiile de restituire. Deci, în perioadă de iarnă nu se mai pot face evacuări, acestea trebuie amânate până la 1 martie, dacă sunt astfel de cazuri. O prevedere extrem de importantă, în punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti, este şi aceea legată de extinderea sferei competenţei teritoriale a executorilor judecătoreşti, la nivelul circumscripţiei curţii de apel. La ce se referă această formulare: în momentul de faţă, prin legislaţia actuală nu se putea ca un executor judecătoresc de la Târgu Mureş, spre exemplu, să ducă la îndeplinire o executare în judeţul Harghita sau Covasna. Executorul trebuia să fie din judeţul Harghita sau din judeţul Covasna. În momentul de faţă, autoritatea executorilor judecătoreşti se extinde la nivelul curţilor de apel, la nivelul autorităţii curţilor de apel. În România există 15 curţi de apel – o curte de apel pentru două, trei judeţe. Orice executor judecătoresc, ales de una din părţi, să pună în executare o hotărâre judecătorească, poate să pună în executare hotărârea, pe toată circumscripţia uneia din cele 15 curţi de apel. Este, cred eu, un element extrem de important în punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti.

De asemenea, noua Lege prevede stimularea părţilor de a încerca soluţionarea unor conflicte în afara cadrului judiciar, posibilitatea instanţei ca în materie comercială şi în cauzele de divorţ să recomande părţilor medierea. Deci, foarte multe procese comerciale, precum şi acelea care vizează familii care se despart, sunt împinse către un proces de mediere, mai ales atunci când, în cazul celor care se despart, nu sunt probleme în divergenţă legate de patrimoniu, de copii şi aşa mai departe. De asemenea, Legea statuează introducerea divorţului pe cale administrativă, prezenţa la un notar, notarul poate valida divorţul cu împărţirea bunurilor şi distribuirea responsabilităţii pentru copii, aşa cum părţile s-au înţeles. Aş face precizarea că această ultimă prevedere intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii, nu la 30 de zile, cum intră toată cealaltă parte a Legii, asta pentru că birourile notariale au nevoie să-şi formeze, să-şi obţină accesul la bazele de date.

În ceea ce priveşte funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se desfiinţează completul de nouă judecători şi se înfiinţează la fiecare secţie, secţia civilă, secţia penală, câte două complete de cinci judecători. De ce câte două? Dacă unul din complete nu este disponibil, cu toţi cei cinci membri, un alt complet să poată judeca orice cauză se adresează fostului complet de nouă, deci, acum, completului de cinci pentru soluţionarea problemei aflată în judecată şi acest element este de natură să accelereze judecata la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Compunerea completului pentru soluţionare, în primă instanţă, a cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale se modifică. Înainte, din acest complet făcea parte un judecător, un judecător asistent şi doi reprezentanţi, să spunem, ai sindicatelor, ai părţilor în dispută. Vechea prevedere făcea ca oameni nespecializaţi în a judeca să aibă drept de a se pronunţa uneori chiar împotriva judecătorului. Erau cei doi reprezentanţi ai părţilor care, de cele mai multe ori, nu aveau studii juridice. Noua Lege face ca orice complet, care vizează judecarea unor dispute sociale, să fie format dintr-un judecător şi doi judecători asistenţi, ceea ce va profesionaliza deciziile în conflicte de muncă sau în dispute legate de salarizare sau alte aspecte care vizează participarea reprezentanţilor celor implicaţi sau care viza reprezentarea celor implicaţi prin oameni neautorizaţi.

Modificările aduse la Codul Penal sunt, de asemenea, importante şi o să exemplific cu câteva din ele: posibilitatea tranzacţiei medierii şi recunoaşterii pretenţiei civile precum şi efectele acestora. Sunt judecăţi penale, în mod deosebit în mediul rural, care îi aduce în faţa judecăţii pe vecini sau în dispute legate de pământ, uneori chiar cu relativă violenţă. Aceste dispute vor putea fi negociate, vor putea fi tranzacţionate prin împăcarea părţilor şi găsirea unor soluţii. V-aş menţiona faptul că, adesea, dacă aţi urmărit graţierile pe care le-am făcut, erau legate de oameni foarte în vârstă în dispute pentru mutarea gardului cu un metru, dispute care au ajuns până la violenţă uneori. De asemenea, noua Lege prevede eliminarea aleatoriului în stabilirea instanţei la care se dispune strămutarea. Deci, dincolo de faptul că noua Lege reglementează situaţiile în care se poate cere strămutarea unui proces, în acelaşi timp, nu mai lasă judecătorului totală libertate să stabilească unde se rejudecă. În momentul de faţă – şi vă pot spune din proprie experienţă, când eram primar ajunsesem să am în aceeaşi zi, un proces la Suceava, unul la Alexandria şi altul la Satu Mare – în momentul de faţă, judecătorii trebuie să ţină cont de domiciliu, de distanţa la care propun să se strămute procesul, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de strămutare. O prevedere foarte importantă mi se pare legată de soluţionarea cererii de eliberare provizorie, situaţie în care se află foarte mulţi condamnaţi. Aceasta nu se va mai face în complete de trei, se face de aşa-numitul “judecător de libertăţi”, un judecător specializat în soluţionarea unor astfel de solicitări.

De asemenea, important în noua Lege este faptul că se acceptă şi alte tipuri de expertiză, ce pot fi realizate în materia interceptărilor comunicaţiilor. Până acum, astfel de expertize făcea numai Institutul Naţional de Expertize Criminalistice de pe lângă Ministerul Justiţiei. Noua Lege dă dreptul părţilor să se adreseze şi unor experţi calificaţi ca atare din sectorul privat sau din orice altă instituţie a statului, cu condiţia, repet, să fie calificaţi pentru astfel de expertize. Şi din câte ştiţi, recunoaşterea calificării unui expert o dă Ministerul de Justiţie. În sfârşit, pentru evitarea prelungirii judecării cauzelor în care numărul părţilor vătămate sau al părţilor civile este foarte mare, noua Lege stabileşte că se poate desemna un reprezentant al celor care sunt parte în proces. Nu vreau să fac nicio aluzie, spre exemplu, în cazul FNI se citau zeci de mii de oameni şi dacă unul lipsea, nu se putea derula procesul. În momentul de faţă, Legea precizează foarte clar că se poate stabili un delegat care să reprezinte o mare parte dintre cei aflaţi în proces. De asemenea,Legea prevede eficientizarea instituţiei mandatului de aducere, se lasă tot mai puţină marjă acelora care, prin neprezentare, încearcă să întârzie procesele. După cum ştiţi, acum eşti citat, nu te prezinţi o dată, te mai citează o dată, iar nu te prezinţi, pe urmă îţi dă o amendă, îţi mai dă o amendă. În momentul de faţă, dacă nu te-ai prezentat o dată, a doua oară vii sigur, însoţit.

Un aspect extrem de imporant şi dezbătut în presă, asigurarea celerităţii urmăririi penale şi introducerea principiului oportunităţii. Sigur, aici, este o dezvoltare mai largă. Vreau să precizez faptul că prin prevederile acestei legi va fi foarte dificil de acum înainte ca un om să fie arestat şi după aceea să înceapă culegerea de probe care să se constituie în elemente de demonstrare a faptei penale. Procurorii, când merg în faţa judecătorului, trebuie să aibă, deja, suficiente probe pentru a propune arestarea şi urmărirea penală să fie declanşată. De asemenea, noua legislaţie, sau noua Lege, modifică şi completează dispoziţiile referitoare la plângerea penală sau la cererile greşit îndreptate, pentru a asigura reducerea numărului de cauze aflate pe rolul instanţelor. În ce constă această abordare: până acum, pur şi simplu, făceai o sesizare, se înregistra dosarul penal sau se înregistra dosarul pe rolul instanţelor, după care, la prima instanţă, la prima înfăţişare, când, oricum, se dădea un termen de 2-3 luni, judecătorul cerea completarea datelor necesare în dosar, pentru a se putea desfăşura procesul. De regulă, procese civile. În momentul de faţă, nu se mai înregistrează un dosar, pe rolul judecătoriilor, dacă nu are, în el, toate elementele necesare trecerii la judecată. De aceea, va exista, tot timpul, la instanţele de judecată, un judecător care, înainte de a înregistra dosarul, îl verifică şi, dacă este complet, în înregistrează. Dacă nu, îl dă înapoi petentului, pentru a-l completa şi a se prezenta din nou pentru înregistrarea dosarului, când toate documentele sunt la dosar.

Noua legislaţie introduce şi o nouă instituţie, şi anume judecarea în cazul recunoaşterii vinovăţiei. Nu voi intra în foarte multe detalii şi nici nu urmăresc să fiu să intru foarte în amănunt. Dar, ca şi la celelalte articole, vă dau câteva elemente. Spre exemplu, un inculpat pe evaziune fiscală, ajuns în faţa judecătorilor, recunoaşte că a făcut evaziune fiscală. Asta înseamnă, pe de o parte, reducerea majoră a pedepsei, cu condiţia ca cel care a recunoscut să acopere imediat şi paguba. Deci, dacă se recuperează prejudiciul şi se recunoaşte fapta, inculpatul poate beneficia de o importantă reducere a pedepsei. Până la urmă, mi se pare o abordare înţeleaptă, pentru că unul dintre primele obiective ale statului trebuie să fie recuperarea prejudiciilor. De asemenea, noua Lege face o precizare cu privire la cazurile în care se poate face recurs, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale. Cred că este o completare foarte bine venită. După cum ştiţi, în momentul de faţă, procesele nu se mai opresc în situaţia în care instanţa acceptă trimiterea la Curtea Constituţională a legii, pentru controlul de constituţionalitate. Procesele merg înainte. Dacă, eventual, instanţele se pronunţă definitv sau, în cazurile civile, definitiv şi irevocabil, şi pe urmă apare hotărârea Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea textului de lege în baza căruia s-a luat, s-a dat sentinţa, atunci cei afectaţi pot declanşa imediat recursul împotriva sentinţei definitive sau a sentiţei definitive şi irevocabile, în cazuri comerciale. Cam acestea sunt câteva elemente, care, cred eu, sunt de natură să netezească mersul justiţiei. Am speranţa că, peste 30 de zile, judecătorii şi procurorii, în mod egal, vor pune în aplicare prevederile noii Legi şi eu cred că este o excelentă lege de tranziţie, de la legislaţia actuală către noile Coduri. Vă mulţumesc!”

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti