Raspunderea materiala, campania electorala si dezbaterile de la Bucuresti

De curand a fost publicat, mai precis vineri, 29 octombrie 2010, un  rezumat al discutiilor purtate cu doua zile înainte  în cadrul întâlnirii dintre candidaţii pentru CSM la nivelul curţilor de apel şi judecatorii Curţii de Apel Bucureşti.

Se arata in cuprinsul articolului ca acest rezumat a fost realizat de oficialii Curtii de Apel Bucuresti, insa, din cate cunoastem noi, acest rezumat nu are avizul oficial al instanţei si, categoric, nu a fost discutat cu candidatii. Subliniez acest fapt intrucat, cu o singura exceptie notabila, cea a domnului Dan Lupascu, relatarile raspunsurilor sunt facute incomplet si inexact.

Intrucat subiectul raspunderii materiale este unul extrem de important si de actulitate, ma simt datoare colegilor sa imi prezint pozitia exacta fata de acest subiect – pozitie sustinuta de altfel de marea majoritate a candidatilor. Am fost intrebata de o colega daca imi mentin pozitia facuta publica ca presedinte UNJR în legătură cu raspunderea materiala a judecatorilor, intrucat am declarat ca sunt de acord cu o astfel de raspundere. Am aratat ca imi mentin in continuare pozitia, care s-a materializat prin proiectul CSM-UNJR-AMR pe acesta tema, proiect postat si pe juidice.ro. Proiectul vizeaza doua aspecte importante: abrogarea art. 99 lit. h si conditionarea atragerii raspunderii materiale de angajarea anterioară a raspunderii penale.

Nu s-a discutat nicio clipa despre angajarea raspunderii materiale ca urmare a unor motivari deficitare a hotararilor. Reamintesc colegilor ca primele declaratii publice pe aceata tema le-am facut in noiembrie 2008, cand executivul a incercat sa promoveze o ordonanţă de urgenţă care sa reglementeze raspunderea materiala a magistratilor pentru condamnarile Romaniei la CEDO. Citez dintr-un comunicat pe care l-am semnat atunci ca presedinte UNJR:” În acest sens, în măsura în care se doreste cu adevărat atragerea răspunderii materiale a persoanelor direct vinovate pentru existenta unor condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar nu doar gasirea unor ţapi ispăşitori, este necesar ca executivul şi, eventual, legislativul să prevadă un mecanism asemănător pentru atragerea răspunderii parlamentarilor şi membrilor executivului care au votat sau semnat acte normative ce au dus la încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

A doua precizare priveste declaratia mea publica prin care am aratat ca nu as dori sa am un proces in Romania. Am explicat si in cuprinsul acelui articol, si la Bucuresti, afirmatia mea: in momentul in care incepi un proces, trebuie sa ai o reprezentare a cat va dura acest proces, cat va costa si ce sanse de castig/pierdere ai, lucru greu de realizat in Romania in contextului unei practici neunitare, generate de un haos legislativ perpetuu.

Referitor la  legalitatea candidaturii domnului Dan Lupascu, am explicat motivul contestatiilor mele din doua perspective. Intai, din punct de vedere al legalitatii, am aratat ca dreptul de a fi reales nu intra in continutul mandatului dat, pentru a se considera un drept castigat. Altfel, aplicand aceasi regula, ar insemana ca daca o astfel de interdictie se abroga pe timpul mandatului in curs, ea nu s-ar aplica celor ce il detin, interpretare ce nu a fost acceptata pana in prezent. Din punct de vedere al oportunitatii, am subliniat ca este esential ca aceasta problema sa fie transata pe fond inainte ca Senatul sa se pronunte asupra validitatii alegerilor, pentru a evita orice interventie a factorului politic. Din acest punct de vedere mi-am exprimat dezamagirea pentru ca Plenul CSM a refuzat să soluţioneze pe fond aceasta chestiune, aratand ca nu este competent sa verifice legalitatea candidaturilor, in aceeaşi sedinta in care s-a invalidat candidatura domnului procuror Stefan Crisu, tot pe motive ce tin de interpretarea unor texte de lege care nu i-au permis participarea la aceste alegeri.

In incheiere, mai subliniez ca relatarile tuturor dezbaterilor la care am participat ar fi fost benefica. A fost o campanie plina de continut, din dezbaterile purtate inchegandu-se un fond de idei foarte valoros, indiferent de rezultatul acestor alegeri. O relatare de tipul celei aminitite nu este insa  facuta   in acest scop, optiune extrem de nefericita la final de campanie.

Dana GIRBOVAN
Judecator, Curtea de Apel Cluj