« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti
MOLOMAN LAZAR & ASOCIATII
 

Repere privind recunoasterea si executarea in provincia Quebec din Canada a hotararilor pronuntate in Romania
09.11.2010 | Marinela CIOROABĂ, Iolanda BOTI, Victor BOTI

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Familii pe doua continente? Divorturi, incredintare minori, plata pensiei de intretinere, majorari de pensii, impartire de bunuri de aici si de acolo, separari? Probleme mai mult sau mai putin rezolvate datorita dificultatilor privind abordarea de proceduri aici si acolo? Iata care au fost motivele pentru care am considerat util un astfel de material.

In practica, ne-am confruntat adeseori cu situatii care au reclamant recunoasterea in provincia Quebec a unor hotarari pronuntate in Romania, mai ales in domeniile mentionate. Astfel, am apreciat util sa explicam in cateva cuvinte, modul in care se face recunoasterea unei hotarari in provincia Quebec, in asa fel incat scopurile pentru care au fost pornite procesele in Romania, in aceste cazuri, sa fie atinse.
Procedura de recunoastere a unei hotarari judecatoresti in alta tara decat cea in care a fost pronuntata este reglementata de dispozitiile de drept international privat. In cadrul procedurii, vorbim, pe de o parte, de normele din tara in care a fost pronuntata hotararea si, pe de alta parte, de normele din tara in care ne dorim recunoscuta si executata hotararea.

1. Astfel, in Romania, dupa pronuntare, hotararea trebuie supusa procedurii de supralegalizare care se realizeaza, in principiu, in conformitate cu normele Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat [1]. Pentru a prezenta o hotarare in fata unei instante din orice provincie sau teritoriu canadian, aceasta trebuie supralegalizata in tara emitenta, nefiind valabila aplicarea ”apostilei”. Asa cum am aratat [2], Canada nu este semnatara si nici nu a aderat la Conventia internationala cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961 [3], conventie ce are ca scop simplificarea procedurilor de recunoastere a autenticitatii documentelor emise intr-o tara in vederea folosirii lor intr-o alta tara, pastrand totodata certitudinea legalitatii lor. Acest lucru inseamna ca toate actele oficiale [4], inclusiv hotararea judecatoreasca, trebuie supralegalizate pentru a putea fi prezentate in fata unei instante din Canada, in cadrul procedurii de recunoastere.

2. Toate provinciile si teritoriile care alcatuiesc Canada, ca tara federala, au, in principiu, normele proprii de drept international privat care primesc aplicare impreuna cu normele de procedura, de asemenea proprii fiecareia. In plus, datorita structurii administrativ-teritoriale  proprii, se poate intampla ca nu toate provinciile sa semneze acelasi acord international.

Aceasta inseamna ca atunci cand un practician se confrunta cu o situatie juridica ce vizeaza Canada, el trebuie sa verifice provincia la care se refera speta, precum si legislatia care este invocata in cauza, adica daca este legislatie federala, cum ar fi legea divortului, sau daca este legislatie provinciala, specifica numai acelei provincii, cum ar fi, de exemplu, normele privind patrimoniul familial, care sunt prevazute de Codul civil din Quebec si care se aplica, in principiu, numai cuplurilor care divorteaza in aceasta provincie.

3. Asadar, pentru provincia Quebec, din punct de vedere al dreptului international privat, recunoasterea si executarea hotararilor pronuntate in strainatate sunt reglementate pe de o parte de Codul civil si, pe de alta parte, de normele procedurale cuprinse in Codul de procedura civila al acestei provincii.

Astfel, in principiu, orice hotarare judecatoreasca pronuntata in afara Quebec-ului este recunoscuta si declarata executorie de catre autoritati. Codul civil din Quebec prezinta insa anumite exceptii, ceea ce face ca, daca hotararea in cauza se afla intr-una dintre situatiile astfel mentionate, cererea de recunoastere sa fie respinsa. Sunt mentionate cazurile in care:
– hotararea este susceptibila de un recurs ordinar sau nu este definitiva sau executorie, conform legii din tara in care a fost pronuntata;
– autoritatea care a pronuntat hotararea nu a fost competenta sa judece procesul;
– rezultatul hotararii pronuntate este incompatibil cu ordinea publica existenta in cadrul relatiilor de drept international privat;
– hotararea este data cu incalcarea principiilor esentiale de procedura.

4. In cazul in care hotararea este data cu incalcarea principiilor esentiale de procedura, vorbim despre principiile de procedura referitoare la drepurile fundamentale la aparare, astfel incat, o hotarare straina care nu respecta aceste drepturi ale paratului poate fi inlaturata pentru motive considerate de ordine publica.

Legiuitorul din Quebec, tot in acest sens, reglementeaza in mod special cazul in care hotararea din strainatate, in situatia noastra, din Romania, a fost data in lipsa partii impotriva careia a fost pronuntata. Recunoasterea unei asemenea hotarari va fi posibila in Quebec numai dupa ce se dovedeste ca actiunea introductiva a fost corect comunicata, ca paratul a fost corect citat, in conformitate cu legea romana. Aici intervine un alt aspect procedural, si anume cel referitor la proba legii romane in fata unei instante din Quebec, proba care se face in conformitate cu dispozitiile Codului civil din aceasta provincie.

Pe de alta parte, in cadrul procedurii de recunoastere, paratul se poate prezenta si poate sustine si dovedi ca desi a fost corect citat, nu a putut lua cunostinta de actul procedural sau ca termenul pe care l-a avut la dispozitie pentru a-si face apararile a fost insuficient, ceea ce poate conduce la respingerea cererii de recunoastere de catre judecator in Quebec.

5. Asa cum spuneam, recunoasterea hotararii poate fi respinsa si motivat de faptul ca tribunalul din Quebec aprecieaza ca autoritatea care a pronuntat hotararea in Romania nu era competenta sa o faca, corespunzator asa numitelor faptele juridice de atasare [5], numite in doctrina din Quebec ”facteurs de rattachement”. Analiza pe care o realizeaza instanta din Quebec se sprijina pe ideea de respingere a ceea ce numim ”forum shopping” [6], adica atunci cand partea cauta nu atat instanta competenta din punct de vedere legal sa se pronunte in cauza, ci cea care ii convine cel mai mult, cea care ar putea da o solutie avantajoasa, utila, rapida pentru ea.

6. Printre exceptiile mentionate de lege la principiul recunoasterii este si cazul in care intre aceleasi parti, fondat pe aceleasi fapte si avand acelasi obiect a fost deja pronuntata in Quebec o hotarare. De asemeni, amintim si cazul in care un proces este in desfasurare, in prezent, in fata unei autoritati din Quebec, care a fost prima sesizata, ca instanta compententa.

Este de retinut ca legiuitorul din Quebec, fara a deroga de la principiul recunoasterii hotararilor, prevede insa multe norme aplicabile in mod particular diferitelor situatii concrete. La acestea se adauga si norme prevazute de legile federale, cum ar fi legea divortului ”Loi sur le divorce”, conform careia hotararea de divort pronuntata in strainatate poate fi recunoscuta pe teritoriul Canadei, in conditiile in care una dintre parti a locuit in mod normal in tara in care s-a pronuntat divortul, cel putin in cursul anului precedent introducerii actiunii. Analiza acestei cerinte se face tinandu-se cont si de elementele retinute in jurisprudenta din domeniu [7].

In plus, consideram necesar sa precizam ca, in afara unor exceptii clar prevazute, judecatorul nu procedeaza la examinarea fondului cauzei, ci se limiteaza doar la verificarea conditiilor pe care acesta hotarare le indeplineste din punctul de vedere al legii civile din Quebec pentru recunoasterea sa, conditii despre care am vorbit mai sus.

7. Pe de alta parte, Codul de procedura civila din Quebec contine norme privind procedura recunoasterii unei hotarari. Astfel, cererea de recunoastere este introdusa sub forma unei actiuni separate sau a unei actiuni in curs de instanta [8], numite incidenta, chiar si in aparare.

Hotararea, supralegalizata, va fi insotita de un document prin care se atesta ca nu este susceptibila de nici o cale de atac, fiind definitiva.

Procedurile si actele care sunt in limba romana trebuie traduse in franceza sau engleza, legea solicitand o traducere recunoscuta in Quebec. Tocmai de aceea este recomandabil pentru practicieni ca, in cazul acestor proceduri, traducerile sa fie realizate in Quebec, ca o cerinta a legii, dar si ca o cerinta lingvistica, fiind vorba de anumiti termeni care, in traducerea realizata in Romania s-ar putea sa primeasca o alta semnificatie juridica. In practica am intalnit multe situatii in care persoanele au fost obligate sa procedeze la o noua traducere pentru a reda intocmai continutul hotararii si vointa judecatorului.

8. La aceste reglementari speciale privind procedura recunoasterii, se adauga si reglementarile generale privind procedura de citare, modul de desfasurare a ”procesului” propriu-zis, prevazute, in general de Codul de procedura civila din Quebec.

Actiunea introductiva trebuie sa respecte anumite elemente de forma impuse prin Regulile de practica ale instantelor. Nu se poate depune o simpla cerere scrisa in engleza sau franceza, si cu atat mai putin scrisa de mana. Actiunea este insotita de actele din Romania, precum si de alte documente care reprezinta formalitati generale impuse de aceste Reguli.

Termenele sunt prevazute de Codul de procedura din Quebec si sunt de maximum 20 de zile pentru a raspunde in dosar, ceea ce numim ”comparution” si de cel putin 40 de zile pentru prezentare, adica ”présentation”, fiind momentul in care partile vor fi prezente in fata instantei. Aceste termene sunt calculate din momentul realizarii procedurii de citare. In plus, actiunea introductiva este insotita de ceea ce se numeste ”avis de présentation” care cuprinde aceste mentiuni, precum si data exacta si locul unde partile urmeaza sa fie prezente in fata judecatorului. Apararea se face sub forma orala, in fata instantei, daca partile nu au hotarat altfel sau, in lipsa unui acord intre parti, daca tribunalul nu a autorizat forma scrisa.

9. Odata pronuntata o hotarare in provincia Quebec, daca este cazul, ea poate fi supusa procedurii de executare prevazuta de acelasi Cod de procedura civila.

Ideea de baza pe care consideram necesar a fi subliniata este aceea ca o procedura de recunoastere in Quebec a unei hotarari pronuntate in strainatate, in cazul nostru, in Romania, nu este o simpla procedura administrativa, ci implica formarea unui dosar care se solutioneaza fie in baza unei cereri depuse impreuna de ambele parti, fie in mod contradictoriu, cu implicatiile unui proces in toata amploarea sa.

Iar respingerea unei cereri de recunoastere a hotararii pronuntate in Romania face ca toate eforturile depuse de parte si de avocat pana la acel moment sa fie in zadar.

[1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992.

[2] I. Boti, V. Boti, Supralegalizarea in relatiile Romaniei cu Canada si, in particular, cu provincia Quebec, in Revista de note si studii juridice, 30 august 2010,  https://www.juridice.ro/118122/supralegalizarea-in-relatiile-romaniei-cu-canada-si-in-particular-cu-provincia-quebec.html.

[3] Romania a aderat la aceasta conventie prin Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 169 din 20 aprilie 2000.

[4] Sunt considerate acte oficiale, in sensul Conventiei, documentele care emana de la o autoritate sau de la un functionar al unei jurisdictii a statului, inclusiv cele care emana de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecatoresc, documentele administrative, actele notariale, declaratiile oficiale, cum ar fi: cele privind mentiuni de inregistrare, viza de investire cu data certa si legalizari de semnatura, depuse pe un act sub semnatura privata.

[5] O. Ungureanu, C. Jugastru, A. Circa, Manual de drept international privat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 4 -6.

[6] Idem. p. 236.

[7] I. Boti, V. Boti, Discutii privind litigiul conjugal in Canada si in Romania, Revista de note si studii juridice, 14 octombrie 2010, https://www.juridice.ro/123787/discutii-privind-litigiul-conjugal-in-canada-si-in-romania.html.

[8] Adica, in cadrul unui proces de baza pot avea loc mai multe procese ale caror hotarari sa priveasca anumite masuri provizorii cu efect pana la hotararea pronuntata in cadrul procesului principal.

Iolanda BOTI
doctor in drept, avocat
Baroul Iasi,
Barreau du Quebec – Canada

Victor BOTI
avocat
Baroul Iasi,
Barreau du Quebec – Canada

 
Secţiuni: Dreptul familiei, RNSJ | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD