JURIDICE FLUX (Ultimele titluri)
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Despre continuarea programului pentru stabilirea volumului optim de munca in instante. Discutiile

10.11.2010 | JURIDICE.ro

Asa cum informam, joi, 4 noiembrie 2010, CSM a discutat despre programul privind volumul optim de munca.

Alexandrina Radulescu, in calitate de coordonatoare a Grupului de lucru privind volumul optim de munca, a abordat problema din 3 puncte de vedere:

1. datele stastistice reflecta eficacitatea implementarii programului, judecatorii de la judecatorii au solutionat cu 24,4% in prima jumatate a anului mai multe dosare decat anul trecut, judecatorii avand mai mult timp sa se aplece asupra dosarelor. Judecatorii de la tribunale au solutionat cu 5,9% mai multe dosare fata de prima jumatate a lui 2009, curtile de apel fiind mai reticente la aplicarea programului, inregistrandu-se si o scadere a dosarelor intrate.

Astfel, “programul si-a atins cota de eficacitate nu numai cea de calitate. Atat la evaluarea de trei luni, cat si la cea de sase luni noi am chestionat judecatorii in mod individual cu privire la felul in care ei resimt efectele acestui program si in proportie majoritara judecatorii ne-au spus ca in activitatea lor calitatea actului de justitie s-a imbunatatit. ”

S-a mentionat ca exista si instante si judecatori care au spus ca nu sunt de acord cu acest program, aceste instante avand deja un volum optim de munca si a existat si temerea ca se vor pierde posturi.

Programul a aratat ca exista niste dezechilibre in plan teritorial cu privire la volumul de munca.

2. conferinta din 12 octombrie a Grupului de lucru: s-a resimtit nevoia clarificarii spectrului responsabilitatii cu privire la termenul rezonabil, proces echitabil, au fost particpanti si din partea Ministerul Justitiei, a fost si un punct de vedere al adunarilor generale, au fost 50 de participanti, concluziile acestei conferinte fiind pe site. “Din punct de vedere stiintific lucrurile s-au clarificat, Guvernul trebuie sa aleaga ritmul in care se solutioneaza cauzele. Instantele au un rol determinant.”

3. consultarea instantelor: in urma unei circulare de acum doua saptamani a CSM concluziile sunt ca 73% dintre judecatori sunt pentru continuarea programului, iar 7% sunt impotriva. Volumul de activitate al instantelor care au optat pentru continuarea programului este 1.394.0000 de cauze in prima jumatate a anului in vreme ce pentru suspendare s-au pronuntat 5,2% , diferenta fiind de 1 la 14.

Da cuvantul Emanuelei Dulgheru, presedinta Judecatoriei sectorului 2, pentru a evidenta cu aspecte practice beneficiile implementarii programului la aceasta instanta.

Emanuela Dulgheru: a precizat ca in acest moment, la Sectia civila, se intra cu 40 de dosare la care se adauga 20-25 de cereri de incuviintare a executarii silite. Daca se va renunta la acest program, ar insemna sa se intre cu cel putin 80 de dosare. “Saptamana trecuta au intrat peste 800 de dosare si peste 400 cereri de incuviintare a executarii silite. Nu cred ca fizic judecatorul are timp pentru studierea atenta a dosarelor. Fiecare om are limite fizice. Au fost judecatori care au avut nevoie de psihologi. In caz contrar, nu se poate asigura independenta judecatorului. Daca judecatorul nu are timp sa studieze un dosar nu poate sa dea o solutie corecta, pentru ca nu a avut timp sa studieze doctrina, sa vada o coroborare a probelor. Atunci el este vulnerabil, nu mai este independent.” Acestea sunt motivele pentru care instantele din Bucuresti doresc continuarea acestui program. “Nici noi nu ne dorim sa avem termene lungi dar necesitatile o impun.”

Florica Bejinaru concluzioneaza:

1. cresterea numarului de cauze solutionate, care este un contraargument matematic la impresia sau suspiciunea care s-a putut crea in opinia publica cum ca acest volum optim de activitate a facut sa incetineasca ritmul de solutionare a dosarelor

2. cerintele asigurarii procesului echitabil au fost analizate prin prisma tuturor componentelor

3. nevoia de a implementa un asemenea program e o obligatie pentru CSM pornind de la o aritmetica simpla. “Reamintesc ceea ce am spus de foarte multe ori, schemele de personal au fost stabilite in urma cu 13 ani, fiind considerate optime. Intre timp, volumul s-a triplat, numarul de judecatori a ramas, in cel mai feritict caz, acelasi. Trebuie ales intre a mentine acest program si a-l abandona. O evaluare a resurselor umane trebuie facuta, acest program a reflectat o realitate a existentei si resurselor de care dispunem.”

Catalin Predoiu: din punct de vedere tehnic, considera, dupa evaluare, ca insasi conceptia de la care s-a plecat e gresita. Astfel:

– in primul rand, stabilirea volumului de munca al judecatorului pe fiecare grad de jurisdictie. “Acest lucru nu s-a facut. Dumneavoastra ati facut in schimb o evaluare a numarului de dosare, care e cu totul si cu totul altceva. Pentru a identifica volumul de munca, asa cum am mai spus, de altfel, ar trebui identificate un numar de 15-20 de categorii diferite de cauze. ”

– o alta conditie care nu e respectata se refera la atasarea de grade de complexitate pentru fiecare tip de cauza precum si calcularea timpului mediu de solutionare pentru fiecare categorie de cauza.

– in ceea ce priveste calcularea volumului real la nivelul fiecarei instante, ministrul a precizat ca nu s-a estimat volumul real in instante. „Nu s-a facut o evaluare a gradului de respectare a dispozitiilor din regulamentul de ordine interioara cu privire la inregistrarea cauzelor judiciare. Nu exista un criteriu uniform si respectat de inregistrare a cauzelor si nu ati reflectat acest lucru in raportul dumneavoastra. Noi solicitam ca evaluarea modului de respectare a normelor cu privire la inregistrarea cererilor incidentale si conexe sa fie parte din acest raport si acest program, pentru ca trebuie vazut in ce masura aceste cauze incidentale si conexe primesc numar de dosar separat si se aduna la numaratoare.”

– exista proceduri discutabile, la Judecatoria sectorului 2, o treime din actiunile instantei sunt cereri de incuviintare a executarii silite, la Tribunalul Bucuresti, la Sectia a VIII-a – litigii de munca, au fost 1063 termene de preschimbare intr-o luna care intra in ponderea punctajului, “nu e normal”.

– o alta conditie ar trebui sa fie rezolvarea dezechilibrelor dintre volumul de munca din instante in functie de nivelul de jurisdictie. Grupul de lucru nu a evaluat raportul dintre volumul cauzelor – operativitate – calitatea hotararilor judecatoresti din perspectiva a cel putin doi indicatori – numarul de hotarari reformate si calitatea redactarii hotararilor judecatoresti.

– nu s-a facut o estimare a efectelor programului cu privire la durata procedurilor. „Durata de timp cuprinsa intre data inregistrarii cauzei si primul termen a ajuns sa fie mai mare decat  durata de timp necesara rezolvarii propriu-zise a cauzei.”

– obiectivul e calitatea actului de justiei, nu e al CSM, ci al instantelor si al judecatorilor

– in ceea ce priveste resursele umane, “sigur ca dorim sa avem numar suficient de judecatori. In lume sunt repartizati 15.000 de oameni la un judecator. In Romania, sunt 6000 la un judecator.” Problema nu e lipsa resurselor ci alocarea lor. “Avem posturi vacante. Facem concursuri si intra 40 de oameni, 70 dupa contestatii.”

– rapoartele instantelor, ataste raportului Grupului de lucru, nu sunt edificatoare intrucat nu rezulta o imbunatatire a a operativitatii sau o crestere a calitatii redactarii hotararii. „Eu nu spun ca aceste rapoarte nu releva corect opiniile judecatorilor, nu contest acest lucru si e firesc ca ei sa doreasca un instrument care sa le faca munca mai usoara. Sunt absolut convins ca ati fost de buna credinta insa calea nu a fost cea buna. Dorim oprirea nu suspendarea programului. Ceea ce propunem este modul in care restructuram acest program.”

– sub aspectul posturilor in sistem, inca din 2009, prim memorandum, Ministerul Justitei a deblocat cateva sute de posturi pentru sistemul judiciar. Parte dintre ele au fost ocupate, pentru altele sunt proceduri in curs.

– in ceea ce priveste fondurile alocate pentru investitii, acestea nu au fost cheltuite, “tine de capacitatea instantei sa opereze optim fondurile. Cred ca ignorati realitatea. In ceea ce priveste spatiile pentru desfasurarea sedintelor de judecata, adica investitii, trebuie sa va spun ca in 2010, conform unor studii s-au cheltuit mai putin de 25% din banii alocati. Eu spun 50%, dar chiar si asa, este absurd sa se spuna ca din cauza nealocarii de bani nu s-au facut investitii. Este ca si cum as fi dat 100 de lei pentru ceva, si, dupa ce a cheltuit 50 de lei, omul ar tipa ca mai are nevoie de alte 200 de lei, chiar daca nu a cheltuit cei 50 de lei. In lume, de regula, exista in medie un judecator la 15.000 de oameni, in Romania avem un numar dublu de judecatori, unul la 6.000 de oameni. Inchiderea catorva instante nu va rezolva problema.”

– ar trebui facuta o redistribuire a posturilor in sistem si apoi o extindere. “Va reasigur de buna noastra credinta si spiritul constructiv, suntem insa pe o cale gresita. Cerem oprirea si regandirea programului sub aspectul structurii.”

Alexandrina Radulescu revine si raspunde la unele dintre afirmatiile ministrului. Astfel:

– cu privire la faptul ca nu exista raportare la indicatorii de calitate: in raportul de anul trecut au fost alese 3 instante (care au pus accent pe durata proceselor, primul termen acordat, predictibilitatea), acele instante ating parametrii optimi

– ref. resursele umane: Romania si Portugalia are distribuirea judecatorilor pe centre, resedinte de judet etc.

– potrivit raportului CEPEJ, raportul intre grefier si judecator este de 7 la 1, ar trebui sa fie de 1 la 5

– resursele sunt la minister, “noi vrem sa ne referim la un standard, nu la altceva.”

Emanuela Dulgheru: precizeaza cu privire la inregistrarea cererilor incidentale si accesorii de la Judecatoria sectorului 2 ca acestea se inregistreaza in dosarul initial si nu separat. Gradul de complexitate nu se cumuleaza la dosarul initial.

Virgil Andreies: intervine si spune ca “probabil ca dupa procedura civila de la Ministerul Justitiei era posibil asa ceva. A fost o gluma…”

Emanuela Dulgheru: completeaza in sensul ca in ceea ce priveste cererile de preschimbare nu se aduna nicaieri complexitatea acelei cereri, dosarul odata inregistrat nu mai poate inregistra alta complexitate. Operativitatea a crescut cu 2 procente in perioada 1 ianuarie – 30 septembrie anul acesta, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Calitatea hotararilor se evalueaza anual.

Catalin Predoiu: sunt sute de posturi deblocate, “inainte de a cere posturi noi trebuie sa le ocupam pe cele care sunt neocupate, este gresit sa explicam presiunile prin lispa de judecatori exclusiv. Spuneam ca aceste cauze sunt mai complexe. Inchiderea catorva instante nu va rezolva aceasta problema Restul sunt chestiuni care tin de alocarea resurselor.“

Ana Labus: e de parere ca in vederea perfectarii programului se impune colaborarea MJ-CSM.

Conceptia initiala nu e gresita, s-a pornit acest program pentru ca e un angajament a celor care reprezinta sistemul judiciar si s-a pornit de la realitatile din sistem.

Faptul ca volumul de munca nu e stabilit pe grade de jurisdictie, ca nu se cuantifica o durata medie de rezolvare a cauzelor, parte din ele se regasesc in rapoarte, parte pot fac obiectul completarii programului. “Nu dorim sa deplasam responsabilitatea modului in care functioneaza sistemul de la judecatori la Ministerul Justitiei. E o realitate indiferent cum am raporta numarul de judecatori la populatie. Romanii nu au o cultura juridica, se apeleaza extrem de rar la procedurile alternative, toate aceste realitati trebuie avute in vedere.”

In  ceea ce priveste administrarea resurselor materiale doar intr-un procent de 50% “va reamintesc ca atata vreme cat administrati bugetul aveti si pargiile necesare pentru folosirea resurselor alocate.”

Apreciaza ca e extrem de riscant sa se renunte la program, reprezinta un standard civilizat, normal de activitate.

“Nu mi se pare ca aceasta conceptie de redistribuire a posturilor ar rezolva ceva. Am face o miscare heirupista.”

Daca o instanta are un volum optim de activitate, aceasta inseamna normalitate.

Propune o colaborare cu Ministerul Justitiei asa cum se intampla in cazul strategiei de resurse umane.

Virgil Andreies: a avut la inceput rezerve in ceea ce priveste aplicarea acestui program cu toate ca e aprobat printr-o Hotarare a Guvernului, rezervele fiind determinate ca in unele dosare termenele urmau sa fie lungi. Pe parcursul derularii programului, a trebuit privit interesul justitiabilului din punct de vedere al calitatii.

„Judecatorul roman nu mai judeca, el nu mai are timp sa judece. El a devenit un robot care macina un numar tot mai mare de dosare. Este o violare constanta a drepturilor cetateanului, prin legislativ. Efectul este cresterea numarului de dosare in instanta. Ceea ce inseamna ca oamenii au incredere in justitie. Si aici este un paradox. Oamenii vin din ce in ce mai mult la instanta, desi in multe sondaje justitia apare cu un nivel scazut de incredere. Trebuie sa vedem ca la nivelul anului 1999 erau 900.000 de dosare in instanta, acum sunt peste 2 milioane, iar numarul judecatorilor este aproximativ acelasi. O sa patim exact ca taranul cu carul cu boi, care a tot pus saci, a tot pus saci cu faina, a incarcat caruta, si, cand sa plece la moara, i-au cazut boii in nas, si a ramas si fara ei, si cu graul nemacinat. Nu putem face compatie intre numarul de judecatori din Romania si cel din Franta, de exemplu, pentru ca in statele UE sunt trei categorii de judecatori, la noi este una singura. La asta trebuie sa adaugam si faptul ca romanii se judeca cu toti pentru orice. Despre ce independenta vorbim daca ajungem la 80 de dosare pe sedinta? In Germania, daca un judecator considera ca volumul de munca ii afecteaza independenta, da statul in judecata, si exista hotarari in acest sens.

Nu contesta procentul in ceea ce priveste investitiile, “stiu foarte bine ca o mare parte din culpa apartine celor din minister, amintesc programul cu banii de la Banca Mondiala”.

In ceea ce priveste functionarea managerului de instanta, programul a fost finalizat, exista o propunere la nivelul Ministerului Justitiei asteptandu-se sa fie initiat un proiect de act normativ.

Lidia Barbulescu: se refera doar situatia de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si crede ca ar trebui continuat programul. Schema la Inalta Curte nicioadata nu a fost ocupata la maxim – 121 judecatori in vreme ce un judecator a solutionat 1540 dosare anul trecut. In niciun stat membru al UE un judecator de la instanta suprema nu solutioneaza atatea dosare, ci cel mult 100 de dosare. “Cifrele sunt edificatoare. Inalta Curte trebuie sa unifice practica judiciara. Nu cred ca-si imagineaza cineva sa te respecti ca judecator la un volum atat de mare de activitate.”

Dan Lupascu: “alergam pe culoare diferite, Ministerul Justitiei o tine pe a lui, noi pe a noastra, si justitiabilul este la mijloc. Judecatorul roman trebuie sa dea o hotarare judecatoreasca. S-a discutat despre riscul neimplicarii Ministerului Justitiei. Am sustinut ca e nevoie si de reprezentanti ai Ministerului Muncii. Era clar ca se va ajunge la aceasta situatie. Programul presupune un efort conjugat intre CSM si Ministerul Justitiei. La noi au fost peste 2 milioane jumatate de dosare in 2009. Noi ne comparam de exemplu cu Irlanda? Irlanda are un judecator la 35.000 de oameni, dar justitiabilii din Irlanda sunt irlandezi. La noi sunt romani.

Schemele de personal dateaza din 1993. Nu contesta ca exista dezechilibre insa se intreaba cum e posibil ca Judecatoria Liesti sa solutioneze 2500 de dosare pe judecator iar Tribunalul Miliar Iasi 8 dosare pe judecator. “A astepta sa ocupam schemele pentru a le suplimenta e gresit. Nu poti redistribui decat posturile vacante. Vorbiti despre redistribuire, dar uitam despre inamovabilitate. Am vizitat aproape 200 de instante. Eu va mai spun ceva: daca desfiintam acum niste judecatorii care deservesc sate si comune, pe cateva sute de kilometri, oamenii veneau la judecata cu caruta, pe jos, omul acela se lasa lipsit, nu mai apeleaza la justitie. Este o drama pentru ei daca facem asta, nu o sa mai faca nimic pentru drepturile lor, mai ales in conditiile astea de criza. Si eu nu inteleg cum vreti sa suspendam un program care a fost adoptat printr-o Hotarare de Guvern. Cum sa facem asta? Si mai e ceva: stresul judecatorilor, din cauza sutelor de mii de dosare, este imens. Daca legea sanatatii publice s-ar aplica cu adevarat in instantele noastre, ne-ar rari semnificativ randurile. Justitie fara bani nu se poate. Daca te duci acum la Tribunalul Bucuresti primesti termen peste un an si 3 luni. E inadmisibil. Putem lucra la gradul de complexitate. Fara sprijinul Ministerului Justitiei, programul e sortit esecului.”

Raportul CEPEJ, dat publiciatii, contine date din 2008, concluzia este ca justitia fara bani nu se poate.

“Ne aflam pe ultimul loc in ceea ce priveste alocarea pentru justitie.” Faptul ca nu se implica judecatorii colegi in cheltuirea banilor, masurile sunt la MJ. “Sa nu incercam sa ne blocam reciproc. Ecris 4, asteptam de doi ani si jumatate rezolvarea, legea informatiilor clasificate, sunt judecatori care nu vor sa se supuna controlului riguros, pentru ca ei considera ca li se incalca intimitatea, de cinci ani nu stim cat ar trebui sa se pastreze dosarele, instantele nu mai au loc, stau cu dosarele pe hol, nu zice nimeni nimic. Daca ne ambitionam, victima va fi justitiabilul.”

Cristian Deliorga: sunt 10 parchete de pe langa tribunale care functioneaza la limita de avarie. E un semnal de alarma.

Laura Codruta Kovesi: intervine si spune ca aceasta situatie a prezentat-o la bilant.

Catalin Predoiu: desi rezultatul votului e previzibil, isi exprima satisfactia intrucat a auzit din partea vorbitorilor ca programul trebuie lucrat, ca exista o flexibilitate a din partea grupului de lucru, exista dispozitie de a coopta MJ in aceste grup in vederea perfectionarii programului.

“As vrea sa spun ca dorim o cooperare cu Consiliu pentru ca dorim sa avem un volum optim pentru judecatori. Noi nu negam de plano acest program.”

Este de accord cu ce s-a spus despre Inalta Curte. In ceea ce priveste investitiile, a fost inaintat un material catre CSM “sa gasim solutii.”

In ceea ce priveste programul cu Banca Mondiala, acesta “a fost semnificativ accelerat in mandatul meu.”

Incheie spunand ca “exista disponibilite din toate partile”.

Pentru Juridice.ro, Alina Matei


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan