Secţiuni » Jurisprudenţă
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legii
Curţi de apelTribunaleJudecătorii
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
Marieta SAFTA


Conf. univ. dr. Marieta SAFTA
Print Friendly, PDF & Email

Taxe judiciare de timbru in materie succesorala. Exceptie de neconstitutionalitate admisa
10.11.2010 | Corina CIOROABĂ, Juridice.ro

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 743 din data de 8 noiembrie  2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1202/2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si j), art. 31 alin. (2)-(4) si art. 81 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 3 lit. c) si j), art. 31 alin. (2)-(4) si art. 81 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, avand urmatorul cuprins:

Art. 3 lit. c) si j): „Actiunile si cererile neevaluabile in bani se taxeaza astfel: […]
c) cereri pentru:
– stabilirea calitatii de mostenitor – 50 lei/mostenitor – stabilirea masei succesorale – 3% la valoarea masei succesorale;
– cereri de raport – 3% la valoarea bunurilor a caror raportare se solicita;
– cereri de reductiune a liberalitatilor – 3% la valoarea rezervei care urmeaza a fi reintregita prin reductiunea liberalitatilor;
– cereri de partaj – 3% la valoarea masei partajabile.
Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de impartit, valoarea acestora sau drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciara de timbru se datoreaza de titularul cererii la valoarea contestata in conditiile art. 2 alin. (1); […]
j) actiuni posesorii si cereri care au ca obiect servituti – taxa se va calcula in conditiile art. 2 alin. (1), la o valoare stabilita la 20% din valoarea bunului a carui posesie se solicita sau asupra caruia se solicita constituirea unei servituti;”

Art. 31 alin. (2)-(4): „(2) Taxarea cererilor prevazute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de parti. In cazul in care valoarea declarata de parti este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urma valoare.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si la taxarea cererilor in materie de mostenire.
(4) Instantele de judecata vor solicita la inceputul fiecarui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din circumscriptia teritoriala a instantei.”

Art. 81: „(1) Cererile pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, prin care se stabilesc calitatea de mostenitor, masa succesorala, cotele si bunurile ce revin fiecarui mostenitor, daca nu s-a platit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale, se taxeaza potrivit dispozitiilor art. 3 lit. c).
(2) Dupa plata taxelor succesorale, eliberarea de noi copii de pe hotararile judecatoresti prevazute la alin. (1) se taxeaza cu 2 lei.”

Analizand exceptia de neconstitutionalitate, prin raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea constata urmatoarele:

Cu privire la prevederile art. 3 lit. c) si j), art. 31 alin. (2)-(4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Curtea face trimitere la jurisprudenta sa anterioara, aratand ca prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 au mai format obiect al controlului de constitutionalitate pentru motive similare. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 504/2010 si Decizia nr. 948/2010 a statuat ca accesul liber la justitie nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie.

Considerentele retinute de Curte in deciziile mentionate sunt valabile si in cauza de fata, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei acesteia.

Cu privire la prevederile art. 81 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Curtea arata ca, prin Decizia nr. 948/2010, a mai constatat ca si dispozitiile art. 81 din Legea nr. 146/1997 sunt constitutionale.

Cu privire la acest aspect, Curtea urmeaza sa isi reconsidere jurisprudenta, pe baza urmatoarelor motive:

1. Curtea constata incalcarea art. 21 alin. (1)-(3) din Constitutie referitor la accesul liber la justitie

Curtea observa ca prevederile art. 81 alin. (1)  conditioneaza eliberarea unor copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, prin care se stabilesc calitatea de mostenitor, masa succesorala, cotele si bunurile ce revin fiecarui mostenitor, de plata taxelor de timbru prevazute de art. 3 lit. c) din lege, in cazul in care nu s-a platit anterior taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale, ceea ce echivaleaza in fapt cu plata unor taxe de timbru noi, altele decat cele notariale, chiar si in situatia in care, prin procedura prevazuta de lege la momentul judecarii cauzei, astfel de taxe nu erau prevazute de lege.

Textul art.  81 din lege nu poate fi aplicat decat mostenitorilor care, din diferite motive, nu au parcurs procedura notariala, si in acest sens, conditionarea platii unor taxe judiciare de timbru de plata taxelor notariale ar echivala cu obligarea mostenitorilor de a parcurge mai intai procedura succesorala notariala, ceea ce mod evident constituie o sarcina excesiva.

Astfel, Curtea constata ca o procedura esentialmente gratioasa, necontencioasa si facultativa devine, fara o justificare obiectiva sau rationala, una obligatorie in calea introducerii unei actiuni direct in fata instantelor judecatoresti, incalcandu-se astfel prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constitutie.

De asemenea, Curtea mai  retine ca textul legal criticat, prin cuantumul ridicat al taxei judiciare de timbru, impiedica executarea hotararii judecatoresti.

Prin urmare, Curtea constata ca art. 81 din Legea nr. 276/2009, fiind contrar art. 21 alin. (1)-(3) din Constitutie, aduce o grava atingere dreptului la un proces echitabil, afectand ambele faze ale unui proces civil, judecata cauzei si executarea hotararii judecatoresti obtinute.

2. Curtea constata  incalcarea  prevederilor constitutionale consacrate de art. 56 alin. (2) privind contributiile financiare, coroborate cu cele ale art. 44 privind dreptul de proprietate privata si art. 46 privind dreptul la mostenire.

In raport cu prevederile art. 56 alin. (2) din Constitutie care stabileste ca sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale, orice taxa trebuie sa fie instituita in considerarea contraprestatiei datorate de stat.

Curtea constata ca taxa judiciara de timbru prevazuta de art. 81 din Legea nr. 276/2009 este mai degraba o operatiune tehnico-materiala, fara a implica in sine costuri foarte ridicate. Prin prisma cuantumului ridicat al taxei, aceasta nu reprezinta o contraprestatie in raport cu serviciul public ce urmeaza a fi prestat, ci dobandeste caracterul unei sanctiuni care nu are nicio legatura cu pretinsul serviciu prestat de catre stat.

Ca rezultat al nerespectarii art. 56 alin. (2) din Constitutie, Curtea constata ca este incalcat si dreptul de proprietate privata al celor ce vin la mostenire, precum si dreptul la mostenire al acestora.

3. Curtea constata ca art. 81 din Legea nr. 146/1997 este contrar  art. 15 alin. (2) din Constitutie, care conscra principiul neretroactivitatii legii.

Curtea constata ca in cazul cererilor in materie succesorala introduse in fata instantelor judecatoresti inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 276/2009, indiferent de parcurgerea sau nu a procedurii succesorale notariale, prevederile art. 81 din Legea nr. 146/1997 nu s-ar putea aplica decat cu incalcarea principiului neretroactivitatii legii, contrar art. 15 alin. (2) din Constitutie.

4. Curtea constata ca textul legal criticat incalca si principiul egalitatii in drepturi.

Textul criticat instituie posibilitatea ca, in situatia unei hotarari judecatoresti care a consfintit procedura succesorala anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 276/2009, un mostenitor, solicitand mai repede o copie legalizata de pe hotararea judecatoreasca, sa plateasca o taxa modica, in timp ce celalalt mostenitor, aflat in aceeasi situatie juridica, actionand dupa intrarea in vigoare a legii mentionate, sa mai fie nevoit sa plateasca o taxa judiciara de timbru ce depaseste cu mult atat valoarea taxei judiciare de timbru platite in cursului procesului, cat si valoarea taxei judiciare de timbru platite de celalalt mostenitor cu aceeasi ocazie.

5. Curtea constata ca prevederile art. 81 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 sunt lipsite de previzibilitate.

Aceasta apreciere se intemeiaza pe faptul ca Hotararea Guvernului nr. 1514/2006, care stabilea valoarea taxei judiciare de timbru la nivelul anului 2007, a fost abrogata prin Hotararea Guvernului nr. 956/2009, fara a se stabili vreo alta valoare a taxei judiciare de timbru.

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea  Constitutionala decide:

admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 din Legea nr. 146/1997;

– respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) si j), precum si ale art. 31 alin. (2)-(4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Opinie separata

Judecatorii Petre Lazaroiu si Acsinte Gaspar mentioneaza ca argumentele prezentate in opinia separata care a insotit Decizia Curtii Constitutionale  948/2010 isi pastreaza in continuare valabilitatea, aducand, in principal, urmatoarele argumente in sprijinul opiniei ca dispozitiile art. 3 lit. c) din Legea  nr. 146/1997 sunt neconstitutionale:

1. Curtea s-a pronuntat in repetate randuri asupra compatibilitatii art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 cu prevederile art. 21 din Constitutie, statuand ca accesul liber la justitie nu presupune gratuitatea acestuia. Elementul determinant in luarea acestor decizii a fost tocmai nivelul scazut al taxelor judiciare de timbru prevazut de lege la acea data, astfel incat, la momentul actual, un astfel de argument nu mai subzista.

2. O alta limitare adusa accesului la justitie se refera la faptul ca, desi cheltuielile de judecata se stabilesc in sarcina celui cazut in pretentii, mostenitorul care doreste sa intre in posesia cotei sale de mostenire trebuie sa plateasca anticipat si taxele datorate de ceilalti mostenitori. Astfel, acesta poate fi blocat si de pozitia subiectiva a celorlalti mostenitori care nu pot fi obligati sa plateasca anticipat taxa pe care o datoreaza.

3.  In cazul de fata, cuantumul taxei datorate disproportionat de mare fata de cheltuielile ocazionate de prestarea respectivului serviciu public face ca aceasta taxa sa isi piarda caracterul sau de contributie financiara in intelesul art. 56 alin. (1) si (2) din Constitutie, cu consecinta imposibilitatii mostenitorilor de a o achita, devenind astfel o piedica in calea accesului liber la justitie, si chiar cu consecinta diminuarii drastice a patrimoniilor mostenitorilor si incalcarea implicita a art. 44 din Constitutie.

4. Autorii opiniei mentioneaza ca rationamentul Curtii in ceea ce priveste dispozitiile art. 81 din Legea nr. 146/1997, prin care s-a apreciat ca eliberarea unor copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, nu reprezinta in fapt decat simple operatiuni tehnico-materiale care nu implica in sine costuri foarte ridicate, trebuia extins si asupra prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997. Astfel, autorii apreciaza ca in realitate, dezbaterea succesorala in fata instantei impune aceleasi costuri, indiferent de intinderea masei succesorale, si, prin urmare, daca la un anumit cuantum al masei succesorale s-ar putea justifica o taxa minima de 6%, la un cuantum al masei succesorale de zeci sau sute de ori mai mare, o asemenea taxa nu se mai justifica.

5. Motivarea din expunerea de motive a legii, in sensul ca taxele astfel instituite trebuie sa descurajeze dezbaterea succesiunilor in fata instantelor de judecata, nu se sustine, in principal, pentru motivul ca, in repetate randuri, mostenitorii, nu se pot intelege in fata notarului, care nu are la indemana instrumente juridice cu care sa ii convinga pe mostenitori sa se inteleaga.

Pentru aceste motive autorii opiniei isi mentin punctul de vedere potrivit caruia art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 incalca prevederile art. 21, 44 si 56 din Constitutie, astfel incat ar fi trebuit declarat neconstitutional.


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.