CSM apara reputatia profesionala a 14 procurori din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara
16 noiembrie 2010 | JURIDICE.ro
In sedinta de joi, 28 octombrie 2010, Plenul CSM a decis admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale formulata de procurorii Bac Vasile, Vladu Minodora, Romanu Valentin, Pinteala Gheorghe, Ivanciuc Marioara, Chiru Marius, Fackelmann Mihaela, Daescu Corina, Miculescu Ungur Camelia, Simu Adriana, Lazar Cristian, Ghimis Roates Adrian si Traian Marius Valentin, din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, fata de afirmatiile cuprinse in articolele „Procurorii de lux din Banat, platiti cu o mie de euro si-au secretizat lenea” si „Vocea vestului: SPA si lux la Palatul Justitiei”, publicate in editiile tiparite la datele de 8 ianuarie 2010 si 4 februarie 2010 ale cotidianului Adevarul de Timisoara.
Potrivit unui comunicat al CSM, „in cuprinsul cererii de aparare a reputatiei profesionale, s-a aratat ca afirmatiile din cuprinsul articolelor sunt neconforme cu realitatea, au un caracter tendentios, de natura sa afecteze grav si nejustificat atat reputatia profesionala, cat si imaginea publica a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut, pe baza verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara, urmatoarele: autorul articolului nu a relatat in mod obiectiv realitatea si nu a efectuat verificari amanuntite, conform dispozitiilor art. 1 – 5 din Codul deontologic al ziaristului, ci s-a rezumat doar la a relata in cuprinsul articolului propriile opinii, influentand astfel, in mod eronat, perceptia opiniei publice asupra activitatii institutiei.
La 04.01.2010 si 06.01.2010, jurnalistul din cadrul redactiei ziarului „Adevarul de seara” a solicitat, prin e-mail, in temeiul Legii nr. 544/2001, o serie de informatii referitoare la activitatea procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara. Jurnalistului i s-a comunicat faptul ca solicitarea referitoare la rechizitoriile intocmite de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara in cursul anului 2009, nu-i pot fi puse la dispozitie pentru lecturare deoarece, conform dispozitiilor art. 264 alin.4 din Codul de procedura penala, acest act se inainteaza instantei, pentru a fi comunicat inculpatilor aflati in stare de detinere, iar faza urmaririi penale a procesului are caracter preponderent nepublic.
De asemenea, i s-a comunicat ca toate informatiile de interes public din activitatea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara pe anul 2009, in care figureaza si dosarele finalizate prin trimitere in judecata (inclusiv numarul de inregistrare) au fost postate pe site-ul institutiei, prin intermediul unor comunicate de presa intocmite de purtatorul de cuvant.
Jurnalistului i-a fost adus la cunostinta faptul ca in cursul anului 2009 Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara a intocmit un numar de 28 rechizitorii fiind trimise in judecata 33 persoane, dintre care 3 minori, pentru urmatoarele tipuri de infractiuni: furt calificat, talharie, omor deosebit de grav, tentativa la infractiunea de distrugere, inselaciune in forma calificata, ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa, conducerea unui autovehicul neinmatriculat, fara a poseda
permis de conducere si cu o imbibatie alcoolica peste limita legala, parasirea locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie, vatamare corporala savarsita asupra unui membru al familiei, distrugere, semnalizare falsa si vatamare corporala grava din culpa, distrugere prin incendiere, purtare abuziva, nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului, ultraj si emiterea unor file cec fara completarea elementelor obligatorii.
In urma acestei comunicari, in ziarul „Adevarul de seara” din 8 ianuarie 2010 a fost publicat articolul cu titlul mentionat, in care se afirma ca au fost nesocotite dispozitiile Legii nr. 544/2001. Aprecierile jurnalistului au vizat intregul colectiv al acestei unitati de parchet si sunt susceptibile de a altera increderea opiniei publice in competenta, impartialitatea si corectitudinea, pe care orice persoana le asteapta de la magistratii procurori: „Unul din motivele pentru care seful procurorilor de lux a devenit misterios este pentru ca o mare parte din cele 28 de dosare penale solutionate de acestia reprezinta infractiuni de circulatie, de furt, batai, talharii. Aceasta cu toate ca, potrivit atributiilor, procurorii de lux sunt platiti cu salarii exorbitante pentru a ancheta infractiuni comise de ofiteri de politie, avocati, procurori, executori judecatoresti si judecatori”. Semnatarul articolului nu s-a informat cu privire la activitatea parchetului, prin comparatie cu alte unitatii de parchet care au aceeasi competenta si in raport de datele statistice prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii in Raportul de bilant pe anul 2008 si primul semestrul al anului 2009, ci s-a limitat sa-si exprime propria opinie cu privire la activitatea unitatii de parchet.
In aceeasi maniera, a aparut la data de 4 februarie 2010, in acelasi cotidian, articolul intitulat „Vocea Vestului: SPA si lux la Palatul justitiei”. Si in acest articol este prezentata intr-un mod tendentios si persiflant activitatea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, cu scopul vadit de a denigra munca procurorilor si de a dezinforma opinia publica. In aceste conditii, desi se pune in discutie tema functionarii sistemului judiciar, tema de interes general, prin comentariile aduse unor situatii generale prezentate incomplet si prin inducerea ideii de nemunca si lipsa de implicare si responsabilitate profesionala a tuturor procurorilor de la aceasta unitate de parchet, lipsita de orice suport factual, articolul aduce atingere reputatiei profesionale a procurorilor semnatari.
Imaginea justitiei este importanta pentru consolidarea increderii justitiabililor in ea. Nu poate fi ignorat impactul pe care il au opiniile si articolele exprimate in presa sau prin intermediul presei, asupra imaginii justitiei.
Potrivit art. 5 si 6 din Rezolutia nr. 1003 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, privitoare la etica jurnalistica, exprimarea opiniilor, poate implica comentarii asupra unor evenimente reale care, desi nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine, trebuie exprimate in mod sincer si etic. De asemenea, in conformitate cu art. 6 din aceeasi rezolutie, opiniile referitoare la persoane sau institutii in general, nu trebuie sa incerce sa nege realitatea faptelor sau a datelor.
Pe de alta parte, in Practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, se apreciaza in mod constant ca exercitarea dreptului de libera exprimare de catre jurnalisti si transmiterea de informatii si idei catre public, in probleme de interes general, presupune in egala masura responsabilitati si obligatii. In acest sens, jurnalistii sunt datori sa actioneze cu buna credinta, pentru furnizarea de informatii in concordanta cu etica jurnalistica (cazul Bladet Tramso and Stenssas versus Norvegia, nr. 21980/1993; Rumyana Ivanova versus Bulgaria, decizia din 14 februarie 2008). In conformitate cu regulile eticii jurnalistice, principiul de baza al oricarei evaluari a jurnalistilor, statueaza ca trebuie facuta distinctia dintre stire si parere, evitandu-se orice confuzie intre acestea.
Pe de alta parte, ca orice drept subiectiv civil, dreptul de a da publicitatii, de a informa opinia publica, trebuie exercitat cu buna credinta, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut. Or, in cazul de fata, au fost publicate acuzatii cu caracter general, fara a se prezenta probe certe,
pertinente in sustinerea acestor aprecieri. In speta, sunt ignorate prevederile art. 3 din Rezolutia nr. 1003, conform carora principiul de baza al fiecarui considerent etic al jurnalismului este acela ca trebuie facuta o distinctie clara intre stiri si opinii, astfel incat sa fie imposibil ca acestea sa fie confundate.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a mai retinut ca, din verificarile efectuate atat in privinta activitatii de urmarire penala, cat si a celei de supraveghere a cercetarilor, in perioada de timp supusa verificarii, datorita unui management eficient, rezultatele au fost apreciabile, procurorii solutionand un numar considerabil de dosare penale, raportat la competenta materiala si personala data prin lege acestora.
In consecinta, afirmatiile facute de jurnalisti prin cele doua articole au adus atingere imaginii publice a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara.
Afirmatiile cu caracter general din cuprinsul articolelor sunt de natura a leza reputatia profesionala a tuturor procurorilor de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara.
Avand in vedere gravitatea afirmatiilor din cele doua articole de presa si impactul public al acestora, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca sunt de natura sa lezeze reputatia profesionala a procurorilor semnatari ai cererii de aparare a reputatiei profesionale, respectiv, Bac Vasile, Vladu Minodora, Romanu Valentin, Pinteala Gheorghe, Ivanciuc Marioara, Chiru Marius, Fackelmann Mihaela, Daescu Corina, Miculescu Ungur Camelia, Simu Adriana, Lazar Cristian, Ghimis Roates Adrian si Traian Marius Valentin. Luand in considerare aceste aspecte, pe cale de consecinta, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat pe deplin intemeiata cererea de aparare a reputatiei profesionale formulata de procurorii susnumiti si a procedat la admiterea ei.”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
