Secţiuni » Arii de practică » Business » Drept comercial
Drept comercial
ConferinţeCărţiProfesionişti

Catalin Predoiu despre MCV, eforturile Curtii de Apel Timisoara, combaterea coruptiei s.a.
22.11.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Drept comercial
JURIDICE - In Law We Trust

Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, a sustinut vineri, 19 noiembrie 2010, o conferinta de presa.

Redam transcrierea integrala a conferintei:

Catalin Predoiu: Buna ziua, bine ati venit. Vom face o serie de declaratii pe marginea unor subiecte de interes pentru Ministerul Justitiei si justitie, in general. As dori mai intai sa ma refer la mecanismul de cooperare si verificare in legatura cu care s-au facut foarte multe comentarii in ultima perioada, firesti, in contextul misiunii de evaluare. Cred ca este evident pentru oricine ca, in ultima perioada, s-au facut progrese in toate directiile in cadrul mecanismului, dar suntem inca departe de realizarea tuturor obiectivelor. Si poate ca in contextul misiunii de evaluare e bine sa precizam si pozitia Ministerului Justitiei fata de perspectiva acestui mecanism de cooperare si verificare. Mecanismul nu va putea fi ridicat prin lobby politic sau institutional. Nici Comisia si nici statele membre nu vor accepta ridicarea mecanismului, pana cand nu vor fi realizate toate obiectivele. Ideea ca totul se va rezolva, cumva, de la sine, este gresita si daca mai sunt responsabili care impartasesc aceasta idee, trebuie sa o abandoneze. Obiectivele mecanismului au fost gandite si redactate in 2006, pentru o interventie pe termen lung in reformarea sistemului judiciar. Aceasta interventie va continua pana la realizarea obiectivelor. Orice pronostic legat de ridicarea mecanismului trebuie sa se lege, deci, de obiective si nu de date. In alte cuvinte, este incorect sa spunem ca mecanismul va fi ridicat la data de sau in perioada de, este corect sa spunem ca mecanismul va fi ridicat atunci cand jurisprudenta va fi unitara, cand termenele vor fi rezonabile, previzibile, cand dosarele de mare coruptie vor fi solutionate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cand CSM va elimina problemele de integritate din sistem, cand INM va functiona eficient. Vreau sa va spun, cu toata responsabilitate, nu numai a pozitiei pe care o am, dar si a datelor pe care le avem la dispozitie, ca termenele lungi, jurisprudenta neunitara precum si celelalte neajunsuri nu pot fi exclusiv explicate prin lipsa de finantare de-a lungul vremii, in sistemul judiciar sau numarul mic de judecatori. Aceasta teza nu poate fi credibila pentru cei corect informati asupra realitatilor, in absenta unor studii aprofundate in sistem. Revenind la mecanism, etapa elaborarii si adoptarii cadrului normativ al Justitiei se apropie de final. In aceasta etapa, rolul principal a revenit Ministerului Justitiei, sprijinit de CSM si Parlament. Ministerul Justitiei s-a achitat bine de sarcina elaborarii si adoptarii legilor fundamentale ale Romaniei, codurile si legile de punere in aplicare. Este meritul tuturor echipelor care s-au succedat la Minister, dar si al colaboratorilor externi, carora doresc sa le multumesc inca o data si cu aceasta ocazie. In lunile care urmeaza, intram in etapa implementarii cadrului normativ elaborat de Minister, etapa mai complexa, in care rolul primordial revine CSM, INM, Inaltei Curti, sprijinite de Ministerul Justitiei. Speram ca aceste institutii care reprezinta sistemul judiciar se vor achita bine de sarcini, altfel, intreg efortul din prima etapa ar fi inutil si risipit. In concluzie, in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, Ministerul Justitiei este in grafic. Ramane de vazut unde sunt celelalte institutii, dupa raportul tehnic, din luna februarie. Despre misiunea de evaluare a Comisiei Europene asupra mecanismului. Ieri, dupa cum stiti, s-a incheiat aceasta misiune de evaluare. Viziunea expertilor s-a conturat pe cateva directii tehnice, care vizeaza urmatoarele obiective: gestionarea corecta de catre CSM a resurselor umane existente in sistem, pregatirea de catre Ministerul Justitiei a cadrului normativ necesar reformei, combaterea coruptiei prin justitie. Cum spuneam, in ceea ce priveste Ministerul Justitiei, consideram ca suntem in grafic cu acest program de elaborare a actelor normative. Am efectuat, in ceea ce priveste implementarea, si o prima actiune de popularizare si explicare a prevederilor Legii Micii Reforme in cadrul Curtii de Apel Timisoara, ca sa dam un prim exemplu despre cum trebuie actionat in faza de implementare. Cred ca acest tip de activitate trebuie reprezentata in toate curtile de apel, fie la initiativa CMS, fie la initiativa INM, fie chiar la initiativa curtilor de apel. As vrea sa salut eforturile facute de Curtea de Apel Timisoara, de magistratii si personalul auxiliar al acestei curti, care, intr-un fel, a confirmat vechea zicala romaneasca privind Banatul. Misiunea de evaluare va elabora un raport tehnic care va fi publicat in luna ianuarie sau februarie 2012. Raportul nu va fi determinat doar de constatarile si informatiile privite in cadrul vizitei la Bucuresti. Raportul va depinde foarte mult de tot ceea ce se intampla in institutiile sistemului judiciar si in sistemul judiciar, in perioada urmatoare. Seriozitatea abordarilor si sinceritate pozitiilor exprimate, atat in cadrul misiunii de evaluare cat si ulterior, vor contribui la formarea pozitiei expertilor. In continuare, ma voi referi la activitate de combatere a coruptiei. Combaterea coruptiei ramane o provocare majora a societatii romanesti, in cadrul eforturilor europene si globale, in acest sens, al statelor bazate pe regula de drept si organizarea democratica. Combaterea coruptiei va fi din ce in ce mai importanta, in contextul agravarii conditiilor de trai, din perspectiva asigurarii unui climat de afaceri sanatos, eliberat de practici abuzive si neconcurentiale. Combaterea coruptiei prin justitie este, in opinia noastra, numai o dimensiune a procesului, este important ca acest efort sa fie transformat mai energic, prin metode specifice si in cadrul celorlalte puteri. Spre exemplu, selectarea activistilor politici, a candidatilor pentru diverse alegeri, sau a liderilor, pe criterii numai de competenta este insuficienta. Este important ca aceasta selectie sa vizeze si criterii de integritate. In acest fel, este indirect o masura de combatere a coruptiei pe termen lung. In ceea ce priveste justitia, in ciuda unor controverse, de cele mai multe ori artificiale, create in jurul unor anchete, DNA continua sa fie vectorul central al combaterii coruptiei, prin justitie. De asemenea, eforturile si rezultatele bune ale Directiei Generale Anticoruptie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt importante. Alaturi de ele, pe frontul combaterii crimei organizate, DIICOT a continuat sa isi imbunatateasca eficienta. De asemenea, instantele penale au inceput sa fie mai curajoase, din aceasta perspectiva. Este datoria Ministerului Justitiei sa transmita ferm Comisiei Europene si statelor membre, faptul ca Romania este unul dintre cele mai pro-active state din Europa in combaterea coruptiei, realitate demonstrata de statistici. Ar fi o eroare sa ignoram, in analiza fenomenului coruptiei, rezultatele obtinute in combaterea coruptiei. Daca unii spun ca in Romania exista coruptie, eu raspund ca aceasta este confruntata sever, sistematic, cu institutii specializate si cu rezultate pozitive. Repet, este important ca acest efort sistematic pe zona institutiilor anti-coruptie sa fie extins si in alte zone institutionale. Asa se explica mentiunile din raportul de tara pe justitie, privind transparenta si integritatea, in procesul de achizitii publice. In acest context, consider important ca Agentia Nationala de Integritate sa isi relanseze activitate, dupa refacerea cadrului normativ. De asemenea, pana cand dosarele de coruptie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie vor fi solutionate, indiferent de solutii, eforturile de combatere a coruptiei din justitie nu vor fi pe deplin credibile. Modificarile aduse competentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procedurilor penale, prin Legea Micii Reforme, vor facilita urgentarea solutionarii proceselor de coruptie. Este, insa, important, ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa se organizeze. Inclusiv la nivel de modificari ale regulamentului intern, pentru a aplica prevederile legii. In sprijinul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si in absenta unei initiative institutionale in acest sens, pana in prezent, Ministerul Justitiei a transmis astazi Inaltei Curti de Casatie, Ministerului Finantelor Publice, Regiei Autonome a Patrimoniului de Stat, Secretariatului General al Guvernului si Ministerului Apararii Nationale, o scrisoare prin care invitam la o discutie urgenta, pentru gasirea unei solutii temporare, pentru extinderea spatiului alocat Inaltei Curti, astfel incat sa se poata accelera activitate de judecata a acestei instante si imbunatatit conditiile de lucru ale personalului. In fine, tot la acest capitol, reiau afirmatia facuta acum cateva zile, spunand ca este, de asemenea, important, ca Parlamentul sa proceseze cazurile Ridzi si Pasat, pentru a elimina orice suspiciune privind drenarea procedurilor din motive politice. In ceea ce priveste echilibrul din sistemul judiciar si agenda in perioada imediat urmatoare. Lucrarile asupra Legii Micii Reforme au adus o stare de cooperare si … relativa intre CSM, Ministerul Justitiei, Inalta Curte de Casatie si Justitie si asociatiile profesionale. Speram ca acest echilibru sa fie pastrat si in continuare. Grupul de lucru privind rationalizarea instantelor si pachetelor si-a depus raportul la CSM, asupra caruia acesta a dispus partial, pentru desfiintarea a noua instante fara activitate, urmand ca pentru restul instantelor si parchetelor, CMS si Ministerul public sa continue analiza. Ministerul Justitiei considera ca aceasta analiza se poate finaliza pana la sfarsitul acestui an, astfel incat sa initiem proiectul de lege pana la redactarea raportului tehnic al Comisiei Europene din ianuarie sau februarie 2011. Ministerul Justitiei a finalizat decizia privind deschiderea Tribunalului Ilfov la Buftea. Asteptam avizul conform al CSM si programam ca in primele luni ale anului 2011, sa operationalizam instanta, in functie si de sprijinul celorlalte institutii implicate. La initiativa primului-ministru, in perioada imediat urmatoare, se va lansa CSM si Inaltei Curti o noua invitatie pentru o intalnire de lucru asupra careia am informat plenul CSM in sedinta de ieri. Sper ca dialogul firesc intre executiv si puterea judecatoreasca sa continue fara destabilizari si perturbari, indiferent cat de dificile sunt temele in lucru. In incheiere as vrea sa va spun cateva cuvinte legate de agenda Europeana a Ministerului si programul Schengen. Dupa cum stiti, am acordat o prioritate agendei europene in ultimii doi ani. Suntem co-initiatori al unui numar de instrumente comunitare, intervenim activ in sedintele Consiliului European si mentinem un intens dialog, pe plan bilateral, cu statele membre. Consideram ca in angrenajul comunitara avem datoria si interesul sa ne manifestam pro-activ si vom continua aceasta politica. Recent, am avut consultari la Paris si Bruxelles, saptamana viitoare vom avea o a doua intalnire bilaterala in acest an, la Berlin si vom participa la reuniunea ministrilor de Justitie din Europa, care se va organiza la Istanbul, de catre Ministerul turc al Justitiei. In perspectiva vom aveam, de asemenea, alte contacte bilaterale cu ministrii de justitie si nu numai. Continuam eforturile pro-active pentru securizarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen, in graficul fixat. Consideram ca Romania trebuie sa isi promoveze pro-activ, si ferm si persuasiv argumentele pentru pastrarea calendarului de aderare la spatiul Schengen. Ministerul Justitiei isi va continua eforturile de sprijin al Ministerului Afacerilor Interne pentru realizarea acestui obiectiv prin agenda acestui Minister. Aderarea depinde crucial de convingerea partenerilor europeni ca avem capacitatea de a gestiona procedurile Schengen, fara distorsionari, la nivelul controlului frontierelor, datorate unor fenomene de coruptie. In ultima perioada, statele care s-au manifestat cel mai pregnant, cu rezerve, sunt Olanda si Finlanda. Eforturile Ministerului Justitiei se cor contura in aceasta directie, cu sprijinul diplomatiei noastre, bineinteles. In concluzie, vom pleda si actiona pentru o abordare continua, pro-activa si intensa a etalarii argumentelor Romaniei, pentru manifestarea noastra ca stat membru al Uniunii Europene. Va multumesc pentru atentie, va stam la dispozitie cu intrebari. Domnul Tapalaga, porniti.

Dan Tapalaga: Doua intrebari as avea, daca imi permiteti. Prima este legata de ce ati spus la inceput si anume ca o ridicare a mecanismului de verificare si cooperare nu trebuie … ci de indeplinirea obiectivelor prevazute in mecanism, insa as vrea sa va reamintesc faptul ca presedintele Traian Basescu, cat si premierul au anuntat ca obiectul politica al Romaniei este ridicarea monitorizarii in 2010, ca obiectiv de politica externa si intrebarea mea este daca dispare…

Catalin Predoiu: Dupa cum stiti, la Ministerul Justitiei avem obiective tehnice. Acesta este motivul pentru care noi nu urmarim neaparat obiective politice, noi urmarim realizarea acestor tehnicalitati din mecanismul de cooperare si verificare. Cred ca in anul 2010 este, practic, imposibil sa discutam despre astfel de masura, la nivel institutional, mai sunt doua luni din 2010, ceea ce este important este, repet, sa ne concentram pe rezultate. Daca aceste rezultate apar si obiectivele sunt realizate, la jumatatea lui 2011, atunci sigur ca putem discuta la jumatatea lui 2011 de data ridicarii mecanismului. Daca ele apar la finalul lui 2012, atunci discutam. De asta vreau sa spun ca nu cred in utilitatea acestei dezbateri. Am vazut luari de pozitie in diverse cercuri care analizeaza situatia din justitie, ca trebuie sa continue, ca nu trebuie sa continue, ca trebuie sa fie ridicat, altii zic ca trebuie sa fie pe termen lung, eu cred ca este o dezbatere sterila, dezbaterea corecta este cum si cand trebuie sa realizam aceste obiective, restul va veni de la sine.

Dan Tapalaga: A doua intrebare este legata de cele doua dosare din Parlament, Ridzi si Pasat si as vrea sa comentati ce se intampla acolo. Adica, audierile in cazul Ridzi au … in sensul ca ea si-a transmis un punct de vedere si totusi mai avem o amanare, deputatii discuta in Comisia Juridica, ca si in celelalte dosare pe fond, adica stabilesti vinovatii, dorintea mea este sa comentati asta, adica, din punctul de vedere al Ministerului Justitiei, ce se intampla cu cele dosare?

Catalin Predoiu: Ministerul Justitiei nu poate discuta fondul solutiilor Parlamentului, repet, fondul solutiilor Parlamentului, dar, in acelasi timp, cred ca este datoria noastra sa reamintim faptul ca orice ezitare, orice amanare, orice trenare in aceste proceduri ridica semne de intrebare cu privire la vointa politica de a da curs liber infaptuirea actului de justitie. Eu am predat mandatul in 2008 si stiu ca una din principalele probleme, atunci, in contextul mecanismului, era intarzierea avizarii unor dosare aflate in Parlament, trimise acolo de catre DNA. Eu nu vreau sa retraiesc acele luni in care, sistematic, eram intrebat de partenerii europeni de ce dosarele din Parlament nu sunt transmise Justitiei pentru solutionare.

Dan Tapalaga: La misiunea de evaluare, cei din misiune, v-au intrebat ceva de cele doua dosare?

Catalin Predoiu: La Ministerul Justitiei, acest subiect nu a fost ridicat. Eu nu ridic acest subiect pentru ca cineva m-a intrebat sau nu m-a intrebat. Ca informatie, va spun, la Ministerul Justitiei, acest subiect nu s-a discutat, dar observ, evident, e de datoria mea ce se intampla in spatiul Justitiei, cand cred ca este cazul sa intervin sau sa previn un anumit fenomen sau aparitia unor semne de intrebare, o fac public. Cand lucrurile merg in regula, atunci nu avem ce sa comentam.

Reporter: …

Catalin Predoiu: Nu a fost doar o intarziere. A fost mai putin de o luna. Prima observatie. A doua observatie este ca datoria noastra sa studiem dosarul inainte sa-l trimitem. Noi nu suntem, cum cineva spunea destul de peiorativ la adresa ministerelor, o simpla cutie postala. Noi am analizat acest dosar si am transmis. Este un pact din cursul justitiei. Ceea ce se intampla in Parlament are mai degraba o conotatie politica si atunci cred ca trebuie sa prelungim foarte mult acest lucru. Noi nu am cerut Parlamentului un anumit tip de atitudine. Nici nu am criticat, fiindca Parlamentul, nici nu l-am putea cred sa facem, din pozitia de minister, vrea, insa, ca e de datoria noastra sa semnalizam unde tot apar vulnerabilitati si pericole. Si asta e, imi fac datoria. Parlamentul ne-a ajutat foarte mult in ultimele luni. Ministerul Justitiei datoreaza foarte mult Parlamentului in legatura cu adoptarea legii ANI, in legatura cu adoptarea legii micii reforme. Agenda Ministerul Justitiei este la ora asta realizata in grafic pentru ca ne-a sprijinit Parlamentul. Eu cred ca e de datoria mea ca minister sa ajung la randul meu Parlament. Si uneori ajut atragand atentia unde poate fi un pericol. Cred ca cu cat mai repede deslusind aceste proceduri, cu atat mai bine, inclusiv pentru Parlament.

Reporter: In alte cazuri ministerul a analizat mult mai repede…

Catalin Predoiu: Pentru ca dosarul era mai substantial. Acest dosar intr-adevar are un volum foarte mare de informatii, daca nu ma insel aproape 6.000 de pagini, vreo 18 volume.

Reporter: …

Catalin Predoiu: Subliniez, noi nu criticam Parlamentul. Vreau sa fiu bine inteles. Noi dorim sa atragem atentia daca si unde ar putea sa apara zone de confuzii. Va multumesc.

Reporter: …

Catalin Predoiu: Da, noi am avansat un anumit mod de operare. Tehnic, pe baza de program si cu o vointa institutionala fara rezerve. Cred ca trebuie luat fiecare institutie in parte si evaluat daca tehnic masurile preconizate sunt corecte, daca fiecare institutie are un program realist si daca si-l urmareste cu o vointa institutionala fara rezerva.

Reporter: Si daca nu?

Catalin Predoiu: Daca nu, speram sa se intample acest lucru. Ce putem face este sa vorbim. Sa ne facem treaba. Noi, in ceea ce priveste agenda noastra si sa ne oferim sprijinul institutional unde putem sa ajutam. Noi am facut lucrul asta.

Reporter: Dar in ce priveste … unde … la … unor dosare … sunt intarzieri de 2.000 de …

Catalin Predoiu: Noi putem sa ajutam in primul rand. Ni s-a ridicat problema incarcarii Inaltei Curti si a Competentelor care sunt prost asezate. Am receptat aceste critici de a lungul vremii legate de legislatie. Am initiat un demers institutional. Am elaborat impreuna cu sistemul Legea micii reforme. Am obtinut cum necum sprijinul in Parlament. Am modificat competentele Inalta Curte. Acum este grevata de dosare care nu erau de nivelul Inaltei Curti. Deci am intervenit institutional unde era zona noastra de competenta. De asemenea, desi nu suntem noi coordonatori principali de credit care tuteleaza Inalta Curte din punct de vedere financiar, bugetar si administrativ. Desi respectam independenta Inaltei Curti, credem ca nu gresim cu nimic daca ne oferim serviciile in a incerca sa rezolvam si o alta problema de care s-au plans de a lungul vremii presedintii Inalte Curti. Ne-am interesat si am vazut ca nu sunt eforturi institutionale facute in aceasta directie. Desi declaratii publice au fost, repet. Si atunci am luat initiativa, pe baza unor discutii si astazi oficializate prin hartii de a strange mai multe institutii in jurul unor mese ca sa putem gasi o solutie temporara pentru extinderea spatiului alocat Inaltei Curti. Concret, am invitat SGG, Regia Autonoma de Protocolului de stat si Ministerul Apararii, institutii care dispun de astfel de spatii, sa discutam daca nu cumva gasim temporar o cladire undeva intr-o zona, sa zicem centrala, care poate fi rapid amenajata, si in care Inalta Curte sa-si poata extinde activitatea.

Reporter: Sa intelegem ca s-a renuntat la acest proiect de…

Catalin Predoiu: Nu, acela este proiectul Inaltei Curti. Ea este ordonator principal.

Reporter: … in sensul ca se va … pentru Ministerul Muncii si …

Catalin Predoiu: Da, dar cred ca aceasta intrebare trebuie adresata Inaltei Curti. Ea este ordonator principal. A avut un presedinte, a avut vicepresedinti de a lungul vremii. Nu stiu in ce stadiu este acel proiect. Din cate stiu nu se lucreaza asupra acelui proiect. Si atunci, din perspectiva nepolitici pro-active pe care incerc sa o implementez aici la minister, am spus, poate gasim o solutie temporara. In care…

Reporter: … pentru identificarea …

Catalin Predoiu: Decat ca nu e asa de greu, cat ca in saptamani si luni de zile se poate face aceasta identificare si amenajare a unui sediu, astfel incat in primele luni ale anului viitor, Inalta Curte sa-si mute o parte din activitatea lor. Daca nu mai exista si stiu ca nu mai exista locuri pentru depozitari de dosare. Daca judecatorii lucreaza in conditii necorespunzatoare, trebuie sa intervenim. Ar fi fost normal, cred, sa existe dincolo de semnalare acestei probleme un efort institutional concret intens, administrativ, aplicat de gasirea unui sediu chiar din partea Inaltei Curti, a ordonatorului pe care il reprezinta. Dar cred ca e bine si asa. Am initiat cateva discutii preliminarii si cred ca putem sa gasim impreuna un sediu sa mai amelioram din starea lucrurilor, care este departe de normalitate. Sediul Inaltei Curti nu corespunde. Nici din punct de vedere constitutional. Nici din punct de vedere al prestigiului Inaltei Curti. Dar nu vreau nici sa fim naivi si sa epuizam lista cauzelor care au dus la terminarea dosarelor cu insuficienta sediului.

Reporter: Exista un proiect al CSM … Tribunalul Bucuresti … chiar si aproape un an. Exista de cealalta parte Legea mici reforme … societate … eu o contrazic … cum se rezolva?

Catalin Predoiu: Legea micii reforme prevede un principiu. Acest principiu, insa, este redactat intr-un mod foarte flexibil care permite judecatorului sa-l aplice daca are conditiile materiale la dispozitie. Noi nu am fortat judecatorii printr-o norma rigida. Dimpotriva, i-am pus la dispozitie un principiu flexibil. In mod normal el trebuie sa-l aplice daca are conditii. In ceea ce priveste programul acela de normal, am discutat de multe ori asupra lui. Ne-am formulat tehnic obiectiunile legate de acest program. Am aratat unde sunt greselile in conceperea programului. Am facut in scris acest lucru. Punctul de vedere este site-ul ministerului. Continuam sa avem un dialog cu Consiliul Superior al Magistraturii pe aceasta tema. Cred ca ar trebui sa extindem acest dialog la nivel tehnic si cu aparatul sau oamenii din CSM care au lucrat la acest program, sa-i lamurim unde este greseala. Cred ca trebuie sa extindem acest dialog, de asemenea, si cu presedintii instantelor din tara, inclusiv cu cei care mi-au spus din capul locului ca este un program iluzoriu si care nu il aplica. Si impreuna sa gasim solutia tehnica. Solutia tehnica presupune, insa, o evaluare in profunzime de detaliu pe care CSM sa o faca in concret asupra instantelor cu privire la volumul real de munca, cu privire la resursele umane. Daca sunt alocate sau nu … si asa mai departe. Este ceea ce de altfel a cerut Comisia Europeana. Exista aparatul acesta necesar care poate fi folosit la un astfel de studiu. Sa nu uitam ca in Romania, din 2004 functiona practic cu doua ministere de Justitie. Unul cu vreo 200 de oameni si cladirea in care va aflati si unul care are, nu stiu, numarati dumneavoastra cate persoane si care trebuie, de asemenea, sa forteze putin lucrurile. Deci trebuie o evaluare mai profunda in sistemul judiciar si dupa aceia sa facem volum optim de activitate.

Reporter: Nu am prea inteles …

Catalin Predoiu: O sa incerc mai intai sa cadrez putin problema. Exista aceasta perceptie si la nivel national, dar si in plan international, cu privire la Romania ca fiind o tara afectata grav de coruptie. … sa nuantam si sa spunem un singur lucru. Ca desi avem astfel de fenomene, reactia este sistematica, este puternica. Este organizata. Deci suntem un stat care confruntam coruptia. Sunt si alte state pe cale de coruptie, nu stiu cate state din lume confrunta coruptia asa cum o face Romania. Cu cheltuieli, cu institutii numeroase, cu institutii pregatite, care deja au capatat o anumita experienta. Aceasta nuanta este importanta cand discutam cu partenerii europeni. Eu doresc sa depasim faza de pozitie defensiva, cand discutam despre coruptie si sa trecem la o faza ofensiva, la o pozitie care sa sublinieze nu numai probleme care le avem, dar si faptul ca le tratam. Si responsabilitatea noastra ca stat si rezultatele pe care le avem datorita muncii colegilor de la DNA, DIICOT, DGA si asa mai departe. A treia nuanta pe care vreau sa o introduc in aceasta dezbatere privind coruptia. Este ca nu este suficient sa facem un efort de combatere a coruptiei doar prin justitie. Nu mai vreau sa teoretizez sa spun ca de fapt e o problema de optiune sociala, de valori si asa mai departe. Dar vorbim doar de faza de combatere. Nu e suficient sa am DNA, nu e suficient sa am DIICOT. Nu e suficient sa am ANI sau DGA. Noi trebuie sa combatem si indirect coruptia. Daca vreti, implicit, prin modul in care ne recrutam colaboratorii, politicile pe care le facem in institutii si acest lucru e valabil si in administratie, e valabil si in politica, e valabil si in justitie, e valabil si in mediul de afaceri. Si acolo putem vorbi de coruptie. E valabil peste tot.

Reporter: In primul rand va refereati la partide?

Catalin Predoiu: Am spus ca ar trebui si in mediul politic sa facem acest efort, da.

Reporter: Si acest mesaj … in ultima perioada l-ati transmis si in mod direct partidelor … atrageti atentia ca aceasta combatere … si pozitia lor …

Catalin Predoiu: Politica Ministerului Justitiei de sprijinire a eforturilor anticoruptie nu este de ieri sau de astazi.

Reporter: E prima oara cand transmiteti un mesaj clar catre partidele politice. … in ceea ce priveste …

Catalin Predoiu: Am sa rog colegii de la departamentul de comunicare sa va puna la dispozitie comunicatele si declaratiile publice ale ministrului Justitiei cu ocazia diverselor alegeri, cu ocazia diverselor manifestari de selectie politica, in cazul in care am facut apel la integritate, la respectarea legii, la combaterea coruptiei. Nu este prima data.

Reporter: … sunt partide care au alegeri interne acum, in perioada asta … … cei care au dosare penale

Catalin Predoiu: Nu este competenta Ministerului Justitiei sa intre intr-o astfel de discutie. Competenta mea este sa subliniez ca eforturile care se fac pentru combaterea coruptiei exclusiv prin mijloace juridice nu pot rezolva ele insele singure problema. In alte cuvinte, nu putem continua sa reprosam la infinit justitiei ca nu rezolva problema coruptiei, daca si in alte zone din societate nu facem eforturi similare. Asta este mesajul meu. Alte comentarii pe tema asta nu pot sa adaug, pentru ca nu doresc sa-si depasesc sfera atributiilor.

Reporter: … de vedere … sa se ausesizeze in cazul procurorului de la Constanta, cazul acela in care o doamna a facut publice datele unor inculpati si a … despagubiri de … de lei.

Catalin Predoiu: Nu doresc sa ma pronunt. As dori sa am si date suplimentare, sa imi fac un punct de vedere. Cunosc … asa din mass-media, dar nu am suficiente date ca sa pot sa iau o pozitie institutionala. Dar am notat problema si va asigur ca ne vom … pozitia daca e nevoia si intra in competenta noastra. Imi pare rau ca nu va pot oferi alt raspuns deocamdata.

Reporter: … de unde …

Catalin Predoiu: Dat fiindca… Bun. Preconizam o intalnire la nivel de … de Justitie, in Olanda sau la Bucuresti, omologul nostru. Nu as vrea sa intru foarte mult in detalii, dar pozitia pe care am exprimat-o recent in cadrul intalnirilor cu comisarul pentru justitie, vicepresedintele Comisiei, Viviane Reding si comisarul pentru Afaceri Interne, precum si secretarul general, am reiterat destul de ferm ideea ca nu ar fi corect ca Romania sa deconteze o serie de exigente motivate de agende politice interne. Pe de alta parte, in ceea ce priveste Finlanda, am avut o intalnire bilaterala recenta in marja consiliului …, ministrul finlandez de justitie, care apreciaza de altfel foarte mult eforturile pe care le facem. Nu neaparat la minister, in general, in reformarea justitiei in Romania. Si mi-a impartasit, de asemenea, ingrijorari la nivel politic legate tot de eficienta in combaterea coruptiei. De asta revin si reiau, cele trei idei noi pe care noi dorim sa le introducem in aceasta dezbatere si anume ca dam un raspuns fenomenului de coruptie. Trebuie sa fim pro-activi si ofensivi si sa aratam ca nu stam cu mainile incrucisate. Exista rezultate si in final sa nu putem, subliniez, epuiza arsenalul mijloacelor de combatere a coruptiei la cel judiciar.

Reporter: …

Catalin Predoiu: Aici e un subiect delicat pentru relatia noastra, a ministerului cu dumneavoastra. Relatie pe care eu va asigur ca o bazam pe respect, in ceea ce ma priveste, dar extradarile sunt dosare ridicate care implica o confidentialitate anume, ne obliga chiar legea la ele. Si din aceasta cauza ati beneficiat din pacate si veti beneficia in continuare o anumita austeritate in comunicare. Ce vreau, insa, sa spun este ca dupa parerea mea, esentialul daca vreti, la nivel strategi, legat de aceste dosare, ele reprezinta o manifestare de suveranitate si in acelasi timp dovada certa ca pana la urma justitia ii ajunge pe cei care ii calca legile. Si nu vorbesc doar de justitia romaneasca. Vorbesc de justitia oricarui stat. Asta este relevanta extradarilor, a dosarelor de extradare. Si cand un stat urmareste pe cei care i-au incalcat propriile legi, isi exercita suveranitatea prin intermediul cooperarii judiciare, cooperarea celuilalt stat, deci, prin urmare este un respect reciproc la mijloc. Si in acelasi timp justitia isi produce efectele. Mai multe, din pacate, nu pot sa va impartasesc.

Reporter: … Romania a fost … extrem de prompta si a dat dovada de profesionalism. S-a miscat foarte repede in comparatie cu statele … .

Catalin Predoiu: Incercam sa fim si pro-activi, cum spuneam. Daca nu mai sunt intrebari, eu va multumesc pentru participare. Veti avea materiale ca de obicei puse la dispozitie de colegii de la comunicare si va asteptam si cu alte ocazii.”

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti