ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
12 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Consilieri juridici, incotro?
23.11.2010 | Sanda ȘERBAN


Pe 8 decembrie 2010 se implinesc 7 ani de cand reglementarea legala a profesiei de consilier juridic a vazut lumina tiparului.

Ce am facut in acesti ani? Unii dintre noi am prins gustul reprezentarii si ne-am invitat adversarii la scena deschisa. Altii au preferat sa stea comod in scaunul ergonomic, mai mult sau mai putin directorial, si au indeplinit asa-zisele activitati de evidenta a unor dosare de instanta, la care ar fi avut, oricum, in virtutea legii, acces. Dar nu de evidenta litigiilor ar fi vorba, ci de hartii, care mai de care mai acoperitoare, pentru ca nu cumva, peste ani, sa se produca vreun efect de bumerang.

Suntem consilieri juridici, dar pe unii nu-i baga nimeni in seama. Dar cu seama ca suntem la fel de juristi, ca si ceilalti juristi.

Avem, totusi, o speranta. Apropo de speranta, mi-am incheiat lucrarea la Filosofie cu urmatoarele cuvinte: „Si daca n-ar exista speranta…”. Da! Sperantele noastre sunt acum in mana aceluiasi Legiuitor, care in 2003 a conferit legitimitate profesionala tuturor acelora care si-au dorit sa fie consilieri juridici. Insasi Raportul Curtii de Conturi, dat publicitatii, este un nou inceput de speranta pentru noi.

Acum, cand ni se pregateste un nou COR, putea-vom, oare, accepta sa ramanem in scaunele noastre ergonomice, cum, dealtfel, au facut alti colegi timp de 7 ani? Raspunsul este NU! Articolul 108 alin. 2 din Constitutia Romaniei, revizuita, spune clar: „Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor”.

Asadar, suntem doua categorii de juristi, cu doua legi organice. Ca atare, Legiuitorul este cel care adopta legile organice si tot el va fi cel care va trebui sa se aplece putin asupra Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania.

Legiuitorul anului 2010 trebuie sa-si exercite suprematia de asa maniera incat sa elimine pentru viitor restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati deja consacrate profesiei de consilier juridic. Nu mai putem accepta munca fortata, inegalitate sau alte ingradiri ale profesiei noastre.

In acest sens, Mica reforma a Justitiei – Legea nr. 202/2010, care urmeaza sa-si croiasca cursul firesc spre o mai buna infaptuire a actului de justitie -, recunoaste, ca si Legiuitorul anului 2003, ca si noul Cod de procedura civila, legitimitatea istorica a profesiei de consilier juridic.

Se impune, asadar, sa sustinem, cu tarie, ca avem un „bun”, in sensul Art. 1 din Primul Protocol Aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si sa-l aparam, asa cum se cuvine, impotriva oricarei ingerinte a vreunei autoritati publice, de care aceasta s-ar putea prevala, ca sa ne ingradeasca si mai mult in exercitarea dreptului la profesia de consilier juridic.

Consilieri juridici ai mileniului 3, incotro?

Sanda Serban
consilier juridic, Bucuresti

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 12 de comentarii cu privire la articolul “Consilieri juridici, incotro?”

  1. woland spune:

    Daca nu mai puteti accepta munca fortata, inegalitate sau alte ingradiri, eu v-as sugera sa dati examen si sa intrati in avocatura.
    Astfel, nu cred ca veti mai munci fortat, nici inegali nu veti fi si nici unor ingradiri nu veti fi supusa.

    • Sanda SERBAN spune:

      Stimati colegi,

      Dintr-o regretabila eroare de tehnoredactare, imi cer scuze fata de toti cititorii acestui site si precizez ca am avut intentia sa scriu: „Insusi Raportul Curtii de Conturi”.

      Rezulta, asadar, mesajul acestui for de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, adresat Legiuitorului, care rezida din continutul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, republicata: „Controalele Curtii de Conturi se initiaza din oficiu si nu pot fi oprite decat de Parlament si numai in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege”.

      „Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
      Ori de cate ori considera necesar, Curtea de Conturi inaintează Parlamentului si, prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, consiliilor locale, judetene si al municipiului Bucuresti, rapoarte in domeniile in care este competenta”.

      „In plan juridic, consideram ca este necesara elaborarea unui proiect de act normativ dezbatut si adoptat de Parlament”.

      Sa ne inclinam umil in fata Legiuitorului si sa speram legitim ca nu vom fi lipsiti de bunul nostru pentru cauza de utilitate publica.

  2. Dezorganizarea profesiei de consilier juridic

    Cu regret trebuie să afirm că în ciuda existenţei unui cadru legal de organizare a profesiei de consilier juridic – Legea nr.514/2003 – în România suferim de o dezorganizare generalizată.
    Prerogativele Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din România de organizare unitară a profesiei s-au oprit probabil după ce cotizaţiile membrilor au fost încasate de la colegiile judeţene ori au fost în mod sistematic anihilate de poziţia Ministerului Justiţiei exprimată în numeroase rânduri cu ocazia neînsuşirii proiectelor de modificare a Legii nr.514/2003 girate de UCCJR, cu privire la consilierii juridici: noţiunea de „corp profesional”, noţiunea de „profesie liberală”, abilitarea punerii în aplicare a legii, legalitatea Statutului profesiei.
    Din acest punct de vedere, la nivel judeţean s-au constituit numeroase asociaţii profesionale şi colegii dar care nu au un punct de vedere comun şi congruent în vederea organizării profesiei şi exercită concurenţa în detrimentul parteneriatului şi colaborării, fără un orizont bine definit de acţiune şi în interiorul cărora se menţin aceleaşi probleme de identitate, vizibilitate şi recunoaştere a acestei profesii în raport cu profesiile juridice similare.
    Personal nu pot îmi asum decât impulsionarea Ministerului Justiţiei de a emite Ordinul 606/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea titlului oficial de calificare în profesia de consilier juridic, obţinut în România, şi a experienţei în profesie dobândite în România de către cetăţenii români sau cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European, în vederea admiterii şi practicării acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, care nu e decât un pas prea mic, doar pentru o recunoaştere a practicării legale a profesiei în România.
    Ceea ce rămâne un deziderat comun este că modificarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic se impune cu necesitate şi de urgenţă pentru a reda demnitatea acestei profesii juridice integrate în sistemul juridic românesc, iar concurenţa profesioniştilor dreptului pe piaţa serviciilor juridice trebuie să fie liberă şi nediscriminatorie.

  3. Mihai COSTACHE spune:

    nu este mai simplu sa unifice profesiile iar avocatii angajati de stat / institutii publice sa aibe un capitol separat in respectiva lege in care sa se mentioneze particularitatile relatiei avocat / stat? si eu am fost cj, insa modul in care angajatorii trateaza cj fata de avocati m-a facut sa trec in avocatura.
    decit sa militati pentru modificarea lg 514, mai bine va consumati eforturile pentru unificarea profesiilor juridice si terminati cu toate problemele.

  4. Sanda SERBAN spune:

    Despre unificarea profesiilor este vorba, stimate coleg.

    Daca ne uitam in Anexa nr. 4 din Legea 200/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, constatam urmatoarele

    Lista profesiilor reglementate in Romania care necesita cunoasterea dreptului roman:
    a) auditor financiar;
    b) consultant fiscal;
    c) avocat;
    d) expert contabil şi contabil autorizat;
    e) consilier juridic.

    Ori, daca aruncam o privire la contributia colegului nostru, domnul Robert Ionut Chiriac, referitoare la emiterea Ordinului nr. 606/2010, remarcam, cel putin pe aspectul prevazut de Anexa 4, ca juristii prevazuti la lit. c si e, au ca obiect al realizarii profesiei, printre altele: consultatii si cereri cu caracter juridic sau elaborarea proiectelor de acte normative, orice alte consultatii in domeniul juridic sau consultatii si cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului.

    Prin urmare, ar fi diferente majore, care sa nu permita unificarea profesiilor noastre?

    Dumneavoastra ce parere aveti?

    Multumesc pentru raspuns!

  5. Mihai COSTACHE spune:

    cind ma refer la unificarea profesiilor eu vorbesc strict de (i) modificarea legii 51/1995 prin absorbtia consilierilor juridici si transformarea lor in avocati – iar cei angajati „la stat” redenumirea lor in avocati publici si reglementarea lor intr-un capitol separat al legii si (ii) abrogarea lg 514. o chestie mai simpla. restul sunt complicatii de care nu avem nevoie.

    • Sanda SERBAN spune:

      Da, stimati colegi!

      De cele mai multe ori, chestiunile simple sunt cele care ne dau batai de cap.

      Stiti de ce? Pentru ca cea mai scurta definitie a normei juridice este aceasta: norma juridica este celula de baza a dreptului.

      Multumesc pentru raspunsurile primite, dar si celor care au citit acest articol.

      Va doresc un weekend sanatos si creator!

      Sanda, Bucuresti

  6. Din păcate citesc aici un articol scris de o MODERAT în ce priveşte profesia de consilier juridic.

    <>

    Dacă nu îţi încheiai tu lucrarea la filosofie cu aceste fraze, textul ar fi fost oropsit de o remarcă atât de înţeleaptă.
    Cu astfel de tinere „speranţe”… suntem sortiţi să trăim o viaţă de zombi juridici.
    Nici avocaţi, nici complet ignoranţi.

    Profesia de consilier juridic are o destinatie foarte exacta: extinctia.

    Consilierii juridici sunt avocati.

  7. Sanda SERBAN spune:

    Asta stim cu totii!

    Dati-ne dumneavoastra un act normativ incepand cu ianuarie 2011 din care sa rezulte ca suntem avocati, nu numai in fapt, ci si in drept.

    Hai sa vedem ce facem cu speranta care-i indreptatesc pe altii sa se considere deja avocati cu stampila de consilier juridic!

  8. luckystar spune:

    mi se pare evident ca cele doua profesii sunt diferite.
    altfel, daca ii facem pe c.j. avocati si desfiintam profesia de c.j., ce o sa faca institutiile de stat si S.C. ?
    o sa fie dispus vreun avocat sa stea 8 ore pe zi, de la ora 8 la ora 16, numai la sediul acelei institutiii sau S.C. ??!! …

    • Luckystar,
      Probabil nu stii cati avocati s-au suspendat din profesia de avocat si s-au inscris in Colegiu Consilierilor juridici pentru a putea lucra in cadrul unor Ministere sau alte institutii… sau lucreaza la societati multinationale.

      Dar va ca MODERAT.

      ” sa fie dispus vreun avocat sa stea 8 ore pe zi … ? ”
      Vorbesti cu acea aroganta responsabila in general de faima proasta a avocatului.

      Crezi ca daca unui consilier i se va atribui titulatura de avocat si va lucra ca angajat in cadrul societatii (prin modificarea legii desigur)… acesta va munci mai putin doar pentru ca i s-a schimbat titlul din CS in avocat? Crezi ca daca isi schimba baveta isi schimba si pretentiile?

      Observ aceeasi MODERAT a avocatului care se crede superior consilierului juridic.

      Profesia de consilier juridic este un mutant odios promovat de sovietici in Romania dupa 1944, cand comunistii erau foarte veseli ca pot aservi avocatii telurilor socialiste. Au murit avocatii. S-au nascut jurisconsultii. Avocatii au renascut, ulterior, timid, dar pentru a sluji comunistilor.

      Barourile fusesera desfiintate dupa razboi in mare parte datorita avocatilor criminali de razboi si a filonazistilor din profesie. Baroul suferea in acea vreme dupa guvernari subsecvente de ale unor mari antisemiti nazisti, MODERAT… si acum, în vremurile noastre, MODERAT (care nu e nazist… este doar un gâgă adorabil).

      Am inteles ca exista si un Premiu MODERAT. MODERAT a fost un membru al camarilei carliste, un avocat cu o glagore si oratorie neintrecute… dar totusi, fapt istoric, este cunoscut in epocă drept un derbedeu complotist si asasin. De ce nu si un premiu juridic Adolf Hitler?
      Cât de potrivit! Acest premiu „nazist” MODERAT a fost decernat tocmai doamnei Pivniceru.

      Se pare ca suntem atit de disperati sa ne intoarcem la traditionalismul romanesc antebelic… incit inlocuim niste comunisti odiosi cu alte lepre din haznaua istorica a neamului.

      In orasul meu se ridicase o statuie a lui Antonescu, cu bani de la Primarie. Fusese instalata ca lucrare de for public intr-o zona foarte frecventata.
      Ulterior, dupa unele proteste, statuia a fost distrusa.

      La fel si profesia de jurist sau jurisconsult sau consilier juridic… spuneti-i cum vreti.
      Este o forma fara fond, o aberatie istorica.

      Distrugeţi statuia asta oribilă.

  9. Sanda SERBAN spune:

    Ei, nu sunt chiar atat de diferite!

    Sa nu-i uitam si pe avocatii salarizati.

    Pe de alta parte, daca ne uitam la continutul activitatii profesionale a avocatului, respectiv consultatii si cereri cu caracter juridic, observam o sincronizare perfecta cu ceea ce statutul profesiei de consilier juridic prevede ca activitati pentru realizarea profesiei:

    Art. 89. – Consultaţiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum:
    a) redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată;
    b) elaborarea de opinii legale;
    c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;
    d) elaborarea proiectelor de acte normative;
    e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condiţiile legii;
    f) orice alte consultaţii în domeniul juridic.
    Art. 90. – Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi/sau interesul clientului cereri, notificări, memorii sau petiţii către autorităţi, instituţii şi alte persoane, în scopul ocrotirii şi apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia.

    Art. 10. – a) Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:
    – consultaţii şi cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
    – redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
    – redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;
    – asistenţa, consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi a altor entităţi interesate;
    – redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
    – avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
    – verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
    – semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridică sau de la instituţia publică reprezentată;
    b) 1. avizele pentru legalitate şi conformitate vor fi însoţite de semnătura şi parafa profesională;

    Prin urmare, cel putin pe partea de proiecte de acte normative, repet, cel putin, ar trebui sa raportam profesia de avocat si la prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare:
    Art. 16. – (1) Cererile în justiţie prevăzute de prezenta lege pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.

    Dumneavoastra ce parere aveti?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate