Puterea judecatoreasca si reforma Constitutiei – Bucuresti, 23 noiembrie 2010. Cum a fost
24 noiembrie 2010 | JURIDICE.ro, Laura GANEA
Asa cum informam, marti, 23 noiembrie 2010, a avut loc dezbaterea organizata de Fundatia Horia Rusu intitulata Puterea judecatoreasca si reforma Constitutiei. Prezentam alaturat sinteza dezbaterii:
Dinu Zamfirescu, vicepresedinte Fundatia Horia Rusu: Intr-un proces penal, procurorul trebuie sa aiba acelasi statut cu al judecatorului
Fiecare dintre cele puteri in stat trebuie sa se reprezinte o contrapondere fata de celelalte doua. Instrumentul principal in aceasta privinta il constitutie puterea judecatoreasca. Este imperios necesar ca acesteia sa i se asigure o totala independenta si libertate de actiune. Oricare dintre autoritatile publice trebuie sa actioneze numai in conformitate cu legea si orice incalcare a legii trebuie sa fie sanctionata(…)Intr-un stat de drept, judecatorul nu este decat servantul ordinii de drept institutita democratic. El nu va urmari obiective particulare, sau in folosul unei persoane si nici nu se va conforma dorintei guvernului. El trebie sa ramana obiectiv si sa serveasca numai legea, servindu-se de lege. Este necesar sa se analizeze cu atentie rolul Ministerului Public in cadrul Justitiei. Acesta se afla sub autoritatea judecatorului de instructie, ca o garantie suplimentara a dreptului de aparare. Noi sustinem ca, in procesul penal, rolul procurorului nu trebuie sa-l exceada pe cel al avocatului. Ambii vor trebui sa aiba un statut de egalitate. Sugeram, totodata, revenirea la Curtea cu Juri in procesul penal. Ne intrebam daca, intr-un stat de drept, este necesar sa existe forme juridice de exceptie, asa dupa cum exista actualmente in Romania. Tot ce atenteaza la independenta puterii judecatoresti este un atac imporiva libertatii, care trebuie sever sanctionat, de oriunde ar veni. Incalcarea Constitutiei, de catre orice autoritate publica, trebuie sa fie sever sanctionata de Justitie, iar aceasta prevedere trebuie sa fie inscrisa in noul text constitutional.
Simina Tanasescu, profesor universitar doctor, Universitatea Bucuresti: Deciziile CSM nu se iau in plen, se iau in comisii, iar deliberarile sunt secrete. Controlul opiniei publice este anulat
Sunt unul unul dintre cei doi reprezentanți ai societații civile in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Experienta din cadrul CSM mi-a determinat sa am o privire net diferita fata de modul in care priveam anterior activitatea acestei institutii si mi-a schimbat net perspectiva.
Rolul CSM este de a asigura independenta justitiei fata de ingerintele politice. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, doar 10% dintre state aveau consilii judice, iar acum sunt 60%, dar gradul de satisfactie fata de justitie nu a crescut. Pe toate scalele de masurare, perceptia modului in care functioneaza consiliile juridice nu este foarte buna. Ce determina un astfel de sentiment? Am incercat sa vad din interior ce determina acest sentiment. Modul in care functioneaza CSM in Romania este sursa multor tensiuni. Deciziile nu se iau in plen, se iau in comisii, iar deliberarile sunt secrete. Prin secretul deliberarii, forma de control a opiniei publice este, astfel, anulata. CSM isi doreste astazi sa devina unicul gestionar al resurselor materiale si umane si umane din sistemul judiciar, fiind complet rupt de realitate. Concluzia mea este ca forma CSM inainte de revizuirea Constitutiei din 2003 nu era complet depasita.
Georgiana Iorgulescu, Centrul de resurse juridice: Romania incalca cu brio dreptul la un proces echitabil. Transmiterea stenogramelor in presa este ilegala
Garantarea independenței justitiei nu ține de modificarea Constituției, ci de spiritul civic si de gradul de implicare a magistraților. In Constituție nu exista reglementata, in mod separat, puterea judecatoreasca. De asemenea, statutul procurorului este unul ambiguu. Trebuie modificat, in primul rand, Codul de procedura penala. In ceea ce priveste transcripturile care apar in presa, ceea ce s-a intamplat in ultima vreme este de o gravitate deosebita. Romania incalca cu brio dreptul la un proces echitabil. Transmiterea stenogramelor in presa este complet ilegala. Este foarte grav acest lucru. Daca persoanele vizate de stenograme s-ar adresa Curții Europene ar avea castig de cauza, incalcandu-se art. 6 si 8 din Convenția Europeana. Exista o gramada de plangeri la CEDO in ceea ce priveste imixtiunea in viata privata, dar Romania nu face ceea ce trebuie sa faca in urma unei condamnari CEDO.
Victor Babiuc, fost ministru al justitiei: Procurorul este magistrat doar 5%
Daca ne punem in gand sa discutam toate nemultumirile din justitie, nu ne ajunge ziua de azi. V-as propune sa limitam discutia la chestiuni care tin de Constitutie. Ce alegem? Putere sau autoritate judecatoreaca? Ne trebuie un Consiliu Superior al Magistraturii si cum trebuie sa fie el? Ne trebuie Curtea Constitutionala sau doar Inalta Curte de Casatie si Justitie? Apoi, organizarea Parchetului, o chestiune extrem de importanta, a ramas la jumatatea drumului. Procurorul este magistrat doar 5%. Ce facem cu el? Il punem sub autoritatea ministrului justitiei si ii dam ministrului dreptul de ingerința pozitiva? Procurorul ar trebui sa execute ordinul ministrului, dar in instanța sa puna concluziile in raport cu constiința sa.
Valentin Constantin, profesor universitar doctor, Universitatea de Vest, Timisoara: Intr-un stat de drept, indivizii nu au nevoie de un tert ca sa isi apere interesele
In ce priveste Consiliului Superior al Magistraturii, caracterul corporatist era inevitabil. Grupurile de interese mici (i.e. aici judecatorii) au o capacitate disproportionata de a-si urmari interesele speciale. Statutul judecatorului din Romania contine privilegii jenante, imitandu-le pe cele ale corporatiilor. In ceea ce priveste statutul procurorului, procurorul are obligatii prea mari. Trebuie sa mentinem distinctia intre judecator ca putere si judecator ca prestator de servicii. Nu trebuie sa existe o separație neta intre puterea judecatoreasca si celelalte doua. Trebuie asigurat echilibrul intre puteri, de aceea nu trebuie sa ne mire ca instanțele suspenda legi sau OUG. Sarcina procurorului nu este de a apara drepturile, aceasta este o prevedere textuala iliberala. Intr-un stat de drept, indivizii nu au nevoie de un terti ca sa isi apere interesele. Constitutia Republicii Italiene, cel mai frumos text cu privire la rolul procurolului: are dreptul sa declanseze procese penale. Ingerinta unei puteri in alta este un cliseu; ea este normala, caci tocmai aceasta inseamna separatia puterilor.
Ideea de a desființa Curtea Constituționala este una foarte pericuoasa. Nu trebuie confundata ICCJ cu Curtea Suprema a SUA, care este alcatuita numai din noua judecatori. La noi, ICCJ este formata din 192 de persoane. Problema noastra cu CCR este lipsa de autoritate epistemica a deciziilor.
Grupurile de interese mici au o capacitate deosebita de a-si apara privilegiile si interesele. Statutul judecatorului din Romania conține privilegii jenante.
In ceea ce priveste statutul procurorului, procurorul are obligații prea mari. Trebuie sa menținem distincția intre judecator ca putere si judecator ca prestator de servicii. Nu trebuie sa existe o separație neta intre puterea judecatoreasca si celelalte doua. Trebuie asigurat echilibrul intre puteri, de aceea nu trebuie sa ne mire ca instanțele suspenda legi sau OUG.
Mircea Ionescu Quintus, fost ministru al Justitiei: Prima indatorire a unui magistrat este sa fie moral
Apelul la justitie este un drept esential al cetatenilor. Pentru a putea apela la justitie, trebuie sa existe justitie. Ca sa existe justitie, trebuie sa existe persoane pregatite sa faca acest lucru. Prima calitate este ca judecatorul sa fie independent. Cand s-a facut Constitutia, unul dintre amendamentele pe care le-am propus si care mi-a fost respins a fost cel legat de independenta justitiei, care spunea ca judecatorii se supun legii. Eu am propus sa adaugam ca judecatorii se supun si propriei constiinte. Indiferent cat de clara ar fi legea, judecatorii trebuie sa o treaca prin propria constiinta. Prima indatorire a unui magistrat este sa fie moral, sa aiba un raport corect cu societatea. Din pacate, in foarte multe din hotararile judecatoresti nu se mai reflecta moralitatea. Nimeni nu e mai presus de lege. Daca acest principiu s-ar respecta macar in parte. Sunt foarte multi deasupra legii. Legea nu este cunoscuta, nu este clara si nu este respectata. Nu o aplica nici macar cei chemati sa aplice.
Tudor Chiuariu, fost ministru al Justitei: CSM a devenit un al doilea minister al justitiei. Este o concurenta neproductiva
Discutia noastra trebuie sa fie legata de independenta, responsabilitate si eficienta. Nu avem o problema de independența, ci mai degraba una de responsabilitate, pentru ca nu avem mecansime de tragere la raspundere. Nu avem posibilitatea sa sanctionam judecatorii sau procurorii care gresesc. Eficiența serviciului public de justiție este responsabilitatea Guvernului si a Ministerului Justiției, care trebuie sa asigure predictibilitatea legii.
In ceea ce priveste consiliile judiciare, CSM a devenit in zilele noastre un al doilea minister al justiției. Este o concurenta neproductiva. Avem o problema si in zona Parchetului, in sensul ca trebuie reglementata constituțional modalitatea de numire a procurorilor. Astfel, nu va mai putea fi schimbata conducerea parchetelor la fiecare schimbare de guvern.
Rodica Stanoiu, fost ministru al Justitiei: Avem legi si reglementari, dar nu se aplica corect. Trebuie sa ne hotaram la o reglementare clara a modului de numire a procurorului
Legiferarea nu este un exercițiu de imaginație dus dincole de limitele realitații. Avem legi, avem reglementari aproape pentru tot. Nu este vina legiuitorului ca toate aceste reglementari nu se aplica corect. Nici Constituția nu trebuie modificata ori de cate ori ea este incalcata. Trebuie sa ne hotaram insa cu privire la reglementarea clara a modului de numire a procurorului in Romania.
Gheorghe Piperea, profesor universitar doctor, Universitatea din Bucuresti: Procesele colective s-au constituit intr-o adevarata miscare civica
Instanțele care au anulat Legea privind reducerea salariilor au fost indreptațite sa dea sentințele pe care le-au dat, fiind puse la adapost de art. 20 din Constituție: „Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”.
Potrivit art. 148, alineat 2 din Constituție, prioritatea la aplicare o au reglementarile din dreptul comunitar.
In dreptul privat, judecatorul nu aplica numai legea, ci si principiul echitații: in noul Cod civil, uzul si principiul echitații sunt izvor de drept. De asemenea, instanțele au inceput sa aplice precedentul judiciar. Nu cumva precedentul judiciar poate fi luat ca model de legiuitor pentru a-si modifica legislația? CEDO a inceput sa pronunțe hotarari-pilot in materie de imobile naționalizate. Statul va rezolva cele doua cauze in care s-a pronunțat CEDO. Dar ce se intampla cu celelalate 1000 de cauze asemanatoare? Ce pot sa faca cetațenii in aceasta situație? Soluția o reprezinta procesele colective. In fața unui legiuitor care nu poate rezolva prin lege problemele colective ale unei categorii, in fața unor sindicate lipsite de credibilitate, ce sa faci? Soluția ar fi aceste procese colective. In fata unui legiuitor care nu este capabil sa rezolve drepturile, nu ai alta solutie decat sa apelezi la un proces colectiv. Este o adevarata miscare civica. In practica, vad ca cetatenii au inceput sa considere ca sin gurul loc unde-si pot gasi dreptatea este in justitie. Cetațenii au inceput din nou sa aiba incredere in justiție.
Laura GANEA
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
