Secţiuni » Interviuri
Interviuri

Razvan-Horatiu Radu in dialog cu Andrei Savescu despre CEDO, magistrati, jurisprudenta neunitara si fericire
29.11.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Interviuri
JURIDICE - In Law We Trust

Andrei Savescu: Sunteti Agentul Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Cum s-a schimbat institutia de cand o conduceti?

Razvan-Horatiu Radu: Inainte de toate cred ca ar trebui amintita situatia delicata Agentului Guvernamental in momentul in care am fost numit. La acea data (2007) numarul cauzelor era in crestere exponentiala, in special al celor repetitive. Pana atunci fusesera inregistrate vreo 900 de cauze comunicate Guvernului. In prezent avem inregistrate peste 2700 de dosare comunicate Guvernului. Primii pasi pe care am fost obligat sa-i fac au fost,  fie in sensul reducerii a numarului de condamnari, fie de eliminare a motivelor care generau numarul mare de cauze repetitive. Mai intai, am incheiat un numar mare de intelegeri amiabile in cauzele de natura repetitiva. Daca in 2006 au fost incheiate 16 amiabile, in 2007 – 18, deja in 2008 – 60, iar in 2009 – 90. Incheierea unui numar mare de amiabile a fost privita favorabil chiar in Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situatia drepturilor omului din Romania. Pe de alta parte, am lansat un dialog activ cu reprezentantii institutiilor de la Strasbourg, atat cei ai Curtii Europene a Drepturilor Omului cat si cei ai Serviciului pentru Executarea Hotararilor CEDO. Am incercat sa creez punti de legatura directe intre reprezentantii institutiilor din Romania, pe de o parte, si reprezentantii Curtii Europene a Drepturilor Omului sau ai Consiliului Europei, pe de alta parte. Astfel, am intermediat o serie de intalniri, am organizat in Romania 6 vizite ale reprezentantilor de la institutiile amintite (3 de la Curte si 3 de la Serviciul pentru Executarea Hotararilor CEDO). De asemenea, cu sprijinul CSM si al Ministerului Public am reusit sa facilitam efectuarea unor vizite ale magistratilor la CEDO.

Asadar un castig ireversibil este dat de schimbarea perceptiei reprezentantilor Curtii Europene in special cu privire la Romania, la sistemul judiciar din Romania si la profesionistii din Romania in subsidiar.

O alta chestiune care ar mai trebui mentionata ar fi ca am reusit sa creez la Agentul Guvernamental o echipa omogena, specializata pe anumite categorii de cauze, conform noilor provocari pe care le ridica jurisprudenta Curtii Europene, echipa alcatuita din magistrati, diplomati si chiar fosti juristi la grefa Curtii Europene.

In momentul in care fusesem numit, deja detasari nu se mai faceau. Pe de alta parte, personalul era fluctuant pentru ca Agentul Guvernamental a constituit o pepiniera foarte buna si pentru alte zone.

Andrei Savescu: La ce va referiti?

Razvan-Horatiu Radu: De exemplu, fostii agenti guvernamentali indeplinesc fie functii inalte in statul roman, fie sunt judecatori foarte apreciati, fie fac avocatura de succes, fie detin functii importante in institutii europene, fie se ocupa de formarea magistratilor sau urmeaza cariera universitara. Inclusiv in echipa care a obtinut marele succes de la Haga au fost juristi care s-au format la Agentul Guvernamental.

Tin sa amintesc dintre fostii Agenti Guvernamentali pe Cristina Tarcea, Corneliu Liviu Popescu, Aurel Ciobanu Dordea, Bogdan Aurescu, Roxana Rizoiu, Beatrice Ramascanu, care au avut un rol important in crearea si dezvoltarea acestei institutii.

Andrei Savescu: Ati avut o activitate foarte intensa. Cu ce rezultate?

Razvan-Horatiu Radu: Cred ca rezultatele au inceput sa se vada curand si daca in 2007 aveam 4 cauze castigate dupa comunicarea de catre Curte, in 2008 am avut 17, in 2009, 31 iar anul acesta, pana la zi, avem 45.

In ce priveste aceste cauze, tin sa subliniez ca au fost unele dosare castigate in ciuda pronosticurilor negative de dupa comunicarea cauzei de catre Curte. De exemplu in cauza Farcas care s-a solutionat chiar anul acesta si in care a fost audiere publica imi amintesc ca se faceau spete cu caracter didactic iar violarile identificate de cei care le solutionau erau mai multe chiar decat posibilele incalcari puse in discutie de Curte. Totusi, in urma audierii publice desfasurate la Curtea Europeana, plangerea reclamantului, care era reprezentat de o casa de avocatura londoneza, a fost respinsa ca inadmisibila dupa ce Curtea si-a insusit argumentele noastre.

Andrei Savescu: De ce este nevoie de magistrati la Agentul Guvernamental? Aceasta presupune detasare de la instanta/parchetul de unde provin, ceea ce inseamna mai multa munca pentru colegii ramasi. La un moment dat, se vor intoarce la instanta/parchet…

Razvan-Horatiu Radu: In primul rand, vreau sa subliniez ca magistratii detasati la Agentul Guvernamental si-au demonstrat pe deplin utilitatea, nu sunt supusi deprofesionalizarii ca in alte institutii care nu au legatura cu sistemul judiciar si efectueaza o activitate care are stransa legatura cu activitatea de magistrat sau cu formarea lor initiala. Acestia motiveaza pe marginea unor cauze, cauta argumente din perspectiva Conventiei Europene a Drepturilor Omului si incearca sa demonstreze compatibilitatea dreptului intern cu Conventia. De cele mai multe ori, magistratii detasati la Agentul Guvernamental trebuie sa argumenteze de ce o hotarare judecatoreasca interna este compatibila cu Conventia si de ce modul cum s-a desfasurat o procedura judiciara nu incalca dreptul la un proces echitabil.

In al doilea rand, de regula, o condamnare la Curtea Europeana a Drepturilor Omului este perceputa ca un vot de blam asupra justitiei. Astfel, ei lucreaza tot pentru credibilitatea sistemului judiciar, adica a colegilor. Numarul de 5 magistrati detasati la Agentul Guvernamental ester insignifiant raportat la beneficiile aduse sistemului.

In al treilea rand, luand contact cu activitatea unei instante internationale, ei identifica vulnerabilitatile institutionale interne si, cu siguranta nu mai repeta greselile la care ar fi putut fi expusi anterior.

In al patrulea rand, ar trebui subliniat ca in cadrul acestei institutii intre magistrati si diplomati s-a creat o simbioza perfecta, unde s-au schimbat reciproc valori, experiente, si nu in ultimul rand cred ca ar trebui subliniat ca sistemul judecatoresc a reprezentat o pepiniera de cadre extraordinara.

In ciuda perceptiei publice, cred ca in cadrul sistemului judiciar isi desfasoara activitatea o masa tacuta de profesionisti de o calitate exceptionala.

Andrei Savescu: Cat dureaza in medie detasarea?

Razvan-Horatiu Radu: Inainte erau detasati pe 6 luni, maxim un an. Pentru prima data avem magistrati detasati pentru 3 ani, lucru care a dat stabilitate echipei. Cred ca pentru ei aceasta reprezinta o experienta fantastica, experienta pe care ei au posibilitatea sa o disemineze in sistem.

Niciunul dintre magistrati care a si-a desfasurat, la un moment dat, activitatea la Agentul Guvernamental, nu a regretat experienta la Agentul Guvernamental.

Dintre magistratii care au lucrat in ultimii trei la Agentul Guvernamental ii amintesc pe judecatorii Manuela Ludusan, Bogdan Cristea, Irina Cioponea, Mihaela Darabana dar si Ruxandra Pasoi (fost coagent) sau diplomatii Ioana Ilie, Roxana Caprosu. Sper sa nu fi omis pe cineva.

Echipa actuala este formata din magistrati: Ileana Popa (fost coagent), judecator Gabriel Caian, judecator Alexandra Neagu, judecator Irina Cambrea, procuror Cristina Bunea, procuror Flavian Popa si diplomati: Carmen Ciuta (coagent), Ileana Popescu, Cristina Morariu, Madalina Morariu, Dragos Dumitrache, Aurelian Rugina.

Andrei Savescu: Care sunt cele mai dese cauze ale Romaniei la CEDO, din punct de vedere al obiectului? Au evoluat acestea in timp? Vorbiti-ne, va rog, de aspectele pozitive, reusitele Agentului Guvernamental la CEDO, care sunt mai putin daca nu chiar deloc cunoscute.

Razvan-Horatiu Radu: In primul rand, cauzele privind dreptul de proprietate care in ultimii ani au reprezentat mai mult de jumatate din jurisprudenta Romaniei in fata Consiliului Europei.

In al doilea rand, cele privind neexecutarea hotararilor judecatoresti.

In al treilea rand, cele privind durata excesiva a procedurilor judiciare.

Un alt grup de cauze care a fost epuizat, dar care s-a cuantificat la condamnari, este cel privind recursul in anulare.

Din pacate, cauzele Romaniei au evoluat in special din punct de vedere cantitativ si de cele mai multe ori pe probleme repetitive.

Trebuie precizat ca prin intermediul Agentului Guvernamental statul roman a intervenit in unele situatii, in fata Curtii Euroepne pentru protejarea drepturilor si libertatilor unor cetateni romani in situatia in care acestea le-au fost incalcate de alte state. As tine sa mentionez aici cauza Ilascu vs. Moldova si Rusia in care Curtea a pronuntat  hotararea inca din 2004, Ivantoc vs Moldova dar si Tanase si Chirtoaca vs Moldova la care impreuna cu colegii din minister am participat inclusiv la audiere.

Andrei Savescu: Ati reusit sa-l aduceti in premiera pe presedintele Curtii Europene a Drepturilor Omului la Bucuresti, Jean Paul Costa, prilej de intalnire cu premierul Boc, membrii CSM, judecatorii Curtii Constitutionale. Mesajul transmis a fost unul pozitiv: Romania nu are plangeri la CEDO cu privire la incalcari grave ale drepturilor omului. Si totusi suntem intre primele locuri in ceea ce priveste adresabilitatea la CEDO. Au incredere romanii mai mult in judecatorii europeni decat in cei nationali?

Razvan-Horatiu Radu: Faptul ca sunt atat de multe plangeri din Romania reprezinta in mod evident o neincredere in capacitatea institutiilor interne si o celebritate a Curtii Europene. Insa suntem pe primele locuri si la numarul de plangeri respinse, 97% dintre acestea fiind respinse de Curtea Europeana, multe din ele nefiind comunicate nici Guvernului roman.

Pe de o parte avem celebritatea Curtii, pe de alta parte o neincredere in sistemul institutional in general si nu neaparat in cel judiciar.

Andrei Savescu: Ati cunoscut judecatori ai Curtii Europene. Care va impresionat cel mai mult? Raportat la pregatirea profesionala?

Razvan-Horatiu Radu: Desi nu i-am fost student, am o slabiciune pentru judecatorul nostru national, domnul profesor Corneliu Birsan si sunt convins ca nu sunt singurul profesionist al dreptului care are aceasta slabiciune.

Totusi, mai ales in Sectia care judeca cauzele romanesti sunt foarte multi judecatori interesanti nu numai din punct de vedere profesional ci si personal. L-as mentiona aici pe presedintele Sectiei, Josep Casadevall, unul din potentialii viitori Presedinti ai CEDO, pe judecatorul national olandez Egbert Myjer, fost procuror, care are o forta a argumentului deosebita si face deseori opinii separate chiar in favoarea Romaniei in hotarari de condamnare.

Andrei Savescu: Cum vedeti judecatorul national comparativ cu judecatorul de la CEDO?

Razvan-Horatiu Radu: Judecatorul national are de cele mai multe ori un background exclusiv de judecator de scaun. In schimb judecatorii Curtii Europene au background-uri diferite. Unii sunt profesori universitari, altii fosti practicieni, altii au un background politico-diplomatic. Apreciez ca fiind deosebit de utile multiplele experiente.

Andrei Savescu: Curtea, prin hotararile sale, constata ca sunt anumite probleme sistemice, a caror rezolvare, uneori, presupune solutii legislative. Care este timpul de reactie al statului roman? Cat de dornic este statul sa rezolve aceste probleme?

Razvan-Horatiu Radu: In general, statul a fost mai mult reactiv si mai putin proactiv. Altfel multe schimbari au venit abia dupa ce Curtea Europeana a constatat existenta unei incalcari desi era limpede ca modul cum era reglementata institutia la acel moment era neconform jurisprudentei Curtii (de exemplu cauza Pantea care a revolutionat arestarea preventiva in Romania).

Alteori, s-a remarcat o rezistenta institutionala, schimbarea venind mult mai tarziu, dupa constatarea incalcarii de catre Curtea Europeana. Astfel recursul in anulate in materie civila a fost abrogat in 2003 desi hotararea in cauza Brumarescu a fost pronuntata in 1999.

De regula, problemele Romaniei la Curtea Europeana vin fie ca urmare a esecului unor reforme postcomuniste, fie a faptului ca multe institutii nu sunt inca asezate, fie a lipsei de responsabilitate sau a neglijentei in cazuri particulare a unor functionari ai statului.

De cele mai multe ori e foarte usor sa dam vina pe sistem in ansamblu, sa impartim responsabilitatea si sa evitam o realitate, aceea ca sistemul are un nume, ca e alcatuit din noi si pana la urma noi toti suntem cei care-l definim.

In cadrul sistemului intern totusi, judecatorii romani sunt printre cei mai buni asimilatori ai Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Andrei Savescu: S-a vorbit si se vorbeste mult de hotararea pilot in problema caselor nationalizate (https://www.juridice.ro/123583/hotarare-pilot-in-problema-imobilelor-nationalizate-inghetarea-examinarii-cauzelor-similare-pentru-18-luni-posibilitatea-plafonarii-si-esalonarii-despagubirilor-o-victorie-a-la-pirus.html). De ce acum aceasta hotarare si de ce nu a dat Curtea mai demult aceasta hotarare? Practic rezolvarea este in mainile Guvernului acum. Cum credeti ca se va rezolva problema?

Razvan-Horatiu Radu: Regret ca hotararea pilot nu a fost initiata mai demult, poate chiar din 2005, de cand a dat Curtea hotararea in cauzele Strain si Padurar. Am fi evitat sute de condamnari si s-ar fi pus capat uneia problemele cele mai mari ale Romaniei postcomuniste.

Sunt optimist in ceea ce priveste reusita hotararii pilot. Pana acum toate procesele pilot initiate de Curtea Europeana au avut succes iar o nereusita a acestei proceduri ar reprezenta in egala masura un esec chiar si pentru Curtea Europeana.

Andrei Savescu: Este Conventia Europeana a Drepturilor Omului o biblie pentru judecatori? Sau legea e biblia judecatorilor?

Razvan-Horatiu Radu: CEDO face parte din dreptul pozitiv. Judecatorul national cred ca ar trebui sa cerceteze intai legea interna si apoi sa-i verifice compatibilitatea cu Conventia Europeana. Uneori insa demersul este invers, dinspre Conventie spre legea interna.

Andrei Savescu: Daca in cazul legii aplicarea ei nu este unitara, ati intalnit si in cazul Conventiei interpretari interesante?

Razvan-Horatiu Radu: Ganditi-va ca avem cauze unde am fost condamnati desi hotararea judecatoreasca interna era motivata pe argumente rezultand din jurisprudenta CEDO. In plus, avem o practica judecatoreasca divergenta, hotararile contradictorii gasindu-si argumentarea pe baza jurisprudentei CEDO. Or o jurisprudenta neunitara este de neacceptat din punct de vedere al Curtii Europene. Concluzia: probabil ca cineva interpreteaza Conventia Europeana impotriva spiritului ei.

Apreciez ca fiind foarte utile demersurile initiate atat de institutii ale sistemului judiciar cat si de alti profesionisti ai dreptului, de publicare a jurisprudentei nationale. Astfel de demersuri vin sa intareasca remediile nationale si se incadreaza inclusiv in planul de actiune de reforma a Curtii Europene.

Andrei Savescu: Va mentineti afirmatia ca CEDO nu garanteaza dreptul la fericire?

Razvan-Horatiu Radu: Nu am drepturi de autor pe aceasta afirmatie. Am auzit-o pentru prima data la presedintele Curtii Europene, domnul Jean Paul Costa.

Gasesc totusi foarte multe semnificatii in spatele acestei metafore. Curtea Europeana reprezinta un miraj pentru foarte multi cetateni. Multi cetateni isi pun sperantele in decizia Curtii fara sa ia in considerare faptul ca dincolo de o satisfactie morala Curtea nu poate sterge efectele unei condamnari nedrepte, ale unei detentii arbitrare, Curtea nu-ti poate reda anii pierduti la usa instantelor de judecata si de multe ori sumele modice acordate de Curte nu raspund cerintelor reclamantilor care au alte asteptari.

Andrei Savescu: Va multumesc.

Razvan-Horatiu Radu: Si eu va multumesc.

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti