Secţiuni » Jurisprudenţă » CEDO
Jurisprudenţă CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului)
CărţiProfesionişti

Evolutia notiunii de drept la un proces echitabil in jurisprudenta CEDO. Taxquet vs. Belgia
30.11.2010 | JURIDICE.ro, Ana ZIRBO

Secţiuni: CEDO
JURIDICE - In Law We Trust

In cauza Taxquet vs. Belgia (nr. 926/05), din 16 noiembrie 2010, CEDO s-a pronuntat asupra compatibilitatii dreptului la un proces echitabil cu o condamnare bazata exclusiv pe un verdict de vinovatie lipsit de o motivatie si care nu putea fi apelat.

In fapt,

Reclamantul, Richard Taxquet este un resortisant belgian, nascut in 1957 si care se afla in executarea unei pedepse privative de libertate de 20 de ani in Lantin, Belgia, dispusa pentru omorarea in iulie 1991, la Liege, a unui ministru de guvern si pentru tentativa la infractiunea de omor asupra partenerului acestuia.

Actul de acuzare din 12 august 2003 continea, in detaliu, descrierea investigatiei politienesti si judiciare ce au fost efectuate si care prevedea fiecare infractiune de care era acuzat acesta. Se mentiona, printre altele, ca o persoana, descrisa de dl. Taxquet ca fiind un martor anonim, a informat anchetatorii, in iunie 1996, ca asasinatul ministrului fusese organizat de sase persoane, incluzandu-l pe reclamant si un alt personaj politic important. Acest martor nu a fost niciodata audiat de catre judecatorul de instructie.

Procesul dl. Taxquet si a celorlalti sapte inculpati a durat din 17 octombrie 2003 pana in 7 ianuarie 2004. Mai multi martori si experti au fost audiati. Pentru a putea ajunge la un verdict, juratii au trebuit sa raspunda la o serie de 32 de intrebari stabilite de presedintele curtii cu jurati, sectia penala, din Liege. Intrebarile au fost laconice si identice pentru toti inculpatii. Patru dintre acestea il priveau pe reclamant exclusiv si urmareau sa afle daca acesta era vinovat de savarsirea infractiunii de omor si de tentativa la omor si, daca, fiecare a fost premeditata. Juratii au raspuns afirmativ la fiecare dintre aceste intrebari. In data de 7 ianuarie 2004 a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de 20 de ani. Recursul sau pe motive de drept impotriva acestei condamnari a fost respins de Curtea de Casatie in 16 iunie 2004.

In drept,

Art. 6 alin. 1

Curtea a retinut ca mai multe state membre ale Consiliului Europei cunosteau si sistemul procesului cu jurati, sistem ce este caracterizat de faptul ca judecatorii nu pot participa la deliberarile asupra verdictului ale juratilor. Acest sistem a avut la baza dorinta legitima de a implica persoane fara o pregatire juridica in procesul de efectuare a justitiei, in special in ceea ce priveste cauzele mai grave. Sistemul cu jurati a existat sub forme diferite, modelat de fiecare stat in parte, reflectandu-i traditiile, istoria, precum si cultura juridica. Acest sistem era doar unul din exemplele ce indica varietatea sistemelor legale din Europa si nu era sarcina Curtii sa le uniformizeze. Cum nu era sarcina Curtii nici sa analizeze, in abstract, legislatia relevanta, ci, pe cat posibil, sa examineza cauza supusa judecatii in fata ei.

In acest context, institutia juratilor nu poate fi ea insasi pusa in discutie. Statele semnatare se bucura de suficienta libertate in a-si alege mijloacele pentru a se asigura ca sistemele lor judiciare sunt in concordanta cu art. 6 din Conventie. In cazul domnului Taxquet, obiectivul Curtii a fost sa stabileasca daca procedura urmata a dus la un rezultat compatibil cu Conventia.

In cauzele anterioare, Curtea a stabilit ca lipsa unei motivatii in cazurile verdictelor date de jurati nu constituie prin ea insasi o violare a dreptului la un proces echitabil. Totusi, pentru ca exigentele dreptului la un proces echitabil sa fie satisfacute, suficiente garantii trebuie sa fie oferite pentru a-i permite acuzatului, dar si publicului, sa inteleaga verdictul ce s-a dat. Asemenea garantii procedurale pot include, de exemplu, indrumari sau clarificari date de presedintele instantei juratilor privind problemele de drept cu care se confrunta sau cu privire la elementele de proba prezentate, dar si intrebari univoce la care trebuie sa raspunda, astfel incat sa se formeze un cadru pe care sa se fundamenteze verdictul sau care sa compenseze, in mod adecvat, absenta motivatiei deciziei juratilor.

Totusi, in cauza domnului Taxquet, nici actul de acuzare si nici intrebarile puse juratilor nu contineau informatii suficiente in ceea ce priveste implicarea sa in infractiunile ce i-au fost reprosate.

Actul de acuzare, desi mentioneaza infractiunile ce i-au fost reprosate, nu continea si mijloacele de proba detinute impotriva sa.

Cat despre intrebarile adresate juratilor, acestea au fost laconice si indentice in ceea ce ii privea pe toti inculpatii si nu se refereau la nici o circumstanta concreta ori particulara care sa il fi putut face pe reclamant sa inteleaga verdictul de condamnare.

Chiar si combinate cu actul de acuzare, intrebarile adresate juratilor nu permiteau reclamantului sa inteleaga care mijloace de proba si care imprejurari de fapt, dintre toate cele dezbatute in cadrul procesului, au condus juratii in final sa raspunda afirmativ la cele patru intrebari ce il priveau. Asadar, reclamantul nu a fost in masura sa faca o distinctie clara in ceea ce priveste gradul de implicare a fiecaruia dintre coinculpati la comiterea infractiunii; sa inteleaga perceptia juratilor asupra rolului sau in comiterea infractiunii in raport cu rolul celorlalti inculpati; sa inteleaga de ce s-a retinut infractiunea de omor calificat, cu premeditare, si nu omor simplu; sa poata stabili cu claritate care au fost elementele ce i-au convins pe jurati ca doi dintre coinculpati au avut acte de participare limitate in cadrul infractiunilor reprosate antrenand astfel o pedeapsa mai usoara; si sa inteleaga de ce s-a retinut tentativa la omor calificat, cu premeditare, in ceea ce il priveste pe partenerul ministrului. Aceasta deficienta e cu atat mai problematica cat timp cauza era complexa atat sub aspect juridic cat si al situatiei de fapt, iar procesul a durat mai mult de doua luni timp in care mai multi martori si experti au fost audiati.

In final s-a retinut ca sistemul belgian nu prevedea posibilitatea introducerii apelului impotriva unei hotarari ale unei instante cu jurati. In ceea ce priveste posibilitatea de a sesiza Curtea de Casatie cu un recurs, acesta nu putea fi introdus decat pentru motive de drept si nu era, deci, susceptibil sa ii clarifice inculpatului motivele condamnarii sale.

In concluzie, dl. Taxquet nu a beneficiat de garantii suficiente pentru a-i permite sa inteleaga sentinta de condamnare si, deci, procedura a demonstrat un caracter inechitabil, contrar art. 6 din Conventie.

Astfel, in temeiul art. 41, Belgia a fost obligata sa plateasca suma de 4000 euro cu titlu de daune morale si 8173,22 euro cu titlu de cheltuieli de judecata. S-a retinut si ca in 2007 Codul de procedura penala a fost schimbat in sensul de a putea permite reclamantilor sa ceara redeschiderea procesului penal in cazurile in care Curtea a gasit o violare a Conventiei.

Comentariu

Echitatea este o notiune ce e supusa, prin esenta ei, unei interpretari evolutive intrucat avem de-a face cu un concept nu doar vag, dar si subiectiv. Cauza prezenta demonstreaza acest lucru. Insa caracterul evolutiv a unei notiuni atat de esentiale poate fi sursa unei veritabile insecuritati juridice. Autoritatile insarcinate cu efectuarea urmaririi penale, dar si judecatorii intampina, in anumite cazuri, o serie de dificultati in a anticipa ce va fi si ce nu va fi autorizat de Curte in situatiile in care aceasta va trebui sa aprecieze daca exigentele cerute de dreptul la un proces echitabil au fost respectate. Metoda de interpretare evolutiva a drepturilor si libertatilor a fost comparata, sub anumite aspecte, cu o opera legislativa. Totusi, interpretarea data de Curte este, din acest punct de vedere, esentiala pentru dreptul pozitiv al statelor membre cat timp hotararile Curtii sunt obligatorii in ceea ce priveste interpretarea, in sensul ca putem vorbi de o autoritate a lucrului interpretat, in cadrul jurisdictiilor nationale. Din exact acest motiv s-a sustinut ca CEDO ar fi, de fapt, o curte constitutionala.

Curtea de la Strasbourg decide, trebuie amintit, in concreto. Este deci inevitabil ca deciziile sale sa fie legate de ratiunea membrilor sai. Acesta fiind spus, regula precedentul judiciar constituie o sursa de drept de prima importanta pentru Curte, ceea ce permite, cu tot riscul unei interpretari divergente, de a conserva o securitate juridica relativa. In acest context deciziile pronuntate in Marea Camera constituie centrul, punct principal, al deciziilor de principiu. In lipsa unei modificari a majoritatii, interpretarea retinuta a unei dispozitii din Conventie are astazi autoritate in jurisdictiile nationale fara, totusi, a impiedica interpretarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu un si mai mare liberalism. Astfel, nu e exclus ca, intr-un viitor mai indepartat, interpretarea notiunii de echitate a procesului sa evolueze, din cauza unei schimbari de majoritate.

Ana ZIRBO

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti