Thorsten Geissler: „Trebuie sa protejam drepturile individuale in aceasta lume a mediei moderne”
10 decembrie 2010 | JURIDICE.ro
Thorsten Geissler, Director al Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est, Fundatia Konrad Adenauer, a declarat miercuri, 8 decembrie 2010, in cadrul conferintei „Curtea Constitutionala, Drepturile Omului si Mass-Media”:
„Este o placere si o onoare pentru mine sa va urez bun-venit la conferinta “Curtea Constitutionala, Drepturile Omului si Mass-Media” in numele Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundatiei Konrad Adenauer. Numele meu este Thorsten Geissler si, de la inceputul lunii decembrie, conduc Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundatiei Konrad Adenauer. Anterior acestei pozitii, am fost membru al Parlamentului regional Luebeck, iar apoi am fost vice-primar al orasului meu natal, Luebeck.
Inainte de a aborda tema conferintei de astazi, as dori sa spun cateva cuvinte despre organizatia noastra si Programul pe care il conduc. Fundatia Konrad Adenauer este o fundatie politica independenta si non-profit din Germania, avand legaturi cu miscarea crestin-democrata. Activitatea ei se ghideaza dupa aceleasi principii care l-au inspirat pe Konrad Adenauer, in principal promovarea procesului de democratizare si integrarea europeana. Eforturile fundatiei de a promova democratia se bazeaza pe convingerea ca statul de drept constituie pricipala garantie a acesteia. Fundatia Konrad Adenauer a pus intotdeauna demnitatea umana si drepturile inalienabile ale omului, dar si responsabilitatile conexe, in centrul activitatii sale. Protejarea libertatii si demnitatii umane de catre stat impotriva oricarei forme de abuz al puterii statale reprezinta unul dintre principiile centrale ale statului de drept.
Un alt element de baza al programului nostru il reprezinta dezvoltarea dreptului constitutional care trebuie intotdeauna sa garanteze egalitatea in fata legii, libertatile fundamentale si drepturile omului. In acelasi timp, as vrea sa subliniez importanta pe care o acordam drepturilor omului si ale minoritatilor, in particular prin promovarea si consolidarea sistemelor nationale si internationale de protectie a drepturilor omului, dar si a mecanismelor legale si constitutionale. Alte domenii nu mai putin importante asupra carora ne aplecam sunt dreptul procedural, lupta impotriva coruptiei, aplicarea documentelor legale anti-discriminare si astfel protectia minoritatilor etnice si sociale, lustratia care serveste scopurile justitiei si nu in ultimul rand dezvoltarea sistemului legal european.
“Curtea Constitutionala, Drepturile Omului si Mass-Media” reprezinta un subiect extrem de relevant pentru constructia democratica si am invitat cativa experti excelenti care vor analiza si dezbate tema in detaliu. Dina cest motiv as vrea sa mentionez foarte pe scurt patru elemente pe care le consider relevante:
- Liberul acces la informatii asupra problemelor relevante din punct de vedere politic constituie o preconditie pentru o democratie functionala. Mediile electronice in special au devenit o sursa de asemenea informatii pentru o parte tot mai mare a populatiei globului. De aceea dictatorii incearca sa limiteze comunicarea electronica, iar democratii trebuie sa lucreze cu pasiune pentru o presa libera si pentru liberul acces la informatii. Pana la urma sunt convins ca democratia va triumfa.
- In societatile democratice oamenii sunt confruntati cu un aflux tot mai mare de informatii, pe care cu greu il pot digera. Supraincarcarea cu informatii poate deveni o problema deoarece participarea responsabila in procesele democratice necesita cetateni care sunt capabili sa evalueze, sa judece si sa selecteze. Democratia si iresponsabilitatea se pot insoti cu usurinta, asa cum ne arata exemplul unei frumoase tari Central Europene care e mandra de modelul ei de democratie directa. Sustin prin urmare cu tarie ca educatia privind media sa inceapa inca din scoli.
- Mai multa informatie inseamna si mai multe oportunitati pentru cei care nu vor sa informeze, ci sa manipuleze. Stiu, desigur, ca politicienii vor doar sa informeze si niciodata sa manipuleze, insa aici nu vorbesc despre ei, ci despre „ceilalti”, care exista din abundenta. Intr-o societate democratica si deschisa drepturile celor care vor sa manipuleze nu pot fi limitate, insa trebuie sa existe garantii pentru ca presa sa poata oferi publicului informatii obiective – cu toate imperfectiunile pe care un asemenea proiect ambitios le implica. In 1961, cand nu existau televiziuni sau posturi de radio private, Curtea Constitutionala germana a aratat ca presa nu reprezinta doar un mijloc de informare, ci si un factor de formare a opiniei publice. De aceea in Germania posturile de televiziune sau radio nu sunt controlate guvernamental, dar au organisme de autoguvernare din care fac parte diferite grupuri de interese si ONG-uri si primesc si finantare suficienta de la stat, stabilita prin lege. Sustin acest sistem deoarece reprezinta un remediu pentru sistemul privat de posturi media care par a avea uneori resurse financiale nelimitate.
- Trebuie sa protejam drepturile individuale in aceasta lume a mediei moderne, nu doar ca o scuza pentru a legitima cenzura, ci pentru a ne asigura ca acest stigmat medieval ramane in muzeu acolo unde ii este locul. Libertatea informatiei si cea a expresiei au o importanta capitala – am mai spus-o – dar defaimarea, care conduce la distrugerea unei personalitati, reprezinta un lucru diferit. Utilizarea abuziva a internetului poate deveni un mijloc de distrugere a unei personalitati, nu doar la nivel local, ci si global. A gasi echilibrul corect intre aceste doua principii si drepturi fundamentale este extrem de dificil, insa trebuie sa discutam acest subiect.
Am mentionat aceste patru aspecte deoarece cred ca ele constituie o provocare pentru legislatori, judecatori de la Curtile Constitutionale, profesori universitari, dar si pentru orice persoana care se implica in procesul de formare a opiniei si luare a deciziilor. De asemenea, dezbaterea interdisciplinara este foarte importanta in acest context si de aceea ma bucur foarte mult ca aceasta conferinta are loc.
As mai dori sa multumesc doamnei profesor Iulia Motoc, judecator la Curtea Constitutionala, pentru invitatia adresata Fundatiei Konrad Adenauer de a fi partener in acest proiect. Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est are o colaborare foarte buna cu Curtile Constitutionale din regiune si deci aceasta conferinta reprezinta o ocazie bine-venita pentru a intensifica si colaborarea cu Curtea Constitutionala a Romaniei. As vrea de asemenea sa-mi exprim recunostinta si fata de Universitatea Bucuresti si toti reprezentantii celorlalte institutii care au organizat aceasta conferinta sau care participa la ea. Fiecare dintre dumneavoastra reprezinta un partener important pentru noi si sper sa colaboram pe viitor.
Data conferintei a fost aleasa foarte inspirat. Astazi sarbatorim Ziua Constitutiei Romaniei, care va fi urmata pe 10 decembrie de a 62-a aniversare a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Un moment propice deci pentru a reflecta asupra relatiei dintre constitutionalitate si drepturile omului. In 1991 Constitutia Romaniei a fost elaborata pentru a da forma aspiratiilor catre o democratie reala, care sa promoveze principiile si valorile statului de drept, o noua viziune asupra drepturilor omului si libertatilor civile, dar si mecanismele legale ce le garanteaza. Avem astazi ocazia sa privim status-quo-ul acestor valori „dupa douazeci de ani”. Dar nu as vrea sa intru in si mai multe detalii fiind ca sunt sigur ca invitatii nostri ne vor oferi puncte de vedere foarte interesante.
As vrea sa inchei prin a va ura o dupa-amiaza interesanta si discutii cat mai inspirate si fructuoase. Imi exprim speranta ca acest eveniment este doar inceputul unei serii de conferinte in care sa abordam rolul Curtii Constitutionale a Romaniei si importanta activitatii sale pentru dezvoltarea democratiei romanesti.”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
