Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




 1 comentariu

Observatii pe marginea compunerii completului de judecata in litigiile de munca
14.12.2010 | Marinela CIOROABĂ, Cristina DUVLEA

JURIDICE - In Law We Trust

1. Art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara [1] a fost modificat [2] in sensul ca solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflcitele de munca si asigurari sociale va fi facuta in complet de judecata constituit dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari.
Acestia din urma participa la deliberari cu vot consultativ; opinia lor se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza.
Aceasta modificare adusa legii este una incompleta si va genera in viitor posibile solutii supuse exercitarii caii de atac a recursului.
Materialul de fata este de fapt o critica adusa acestei modificari, fiindca nu de mult Comisia Europeana, prin raportul sau din iulie 2010, a adus, la randul ei, o serie de critici severe sistemului judiciar din tara noastra.

2. Chiar daca, in viziunea Comisiei Europene, responsabilitatea apartine Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, totusi justitia se infaptuieste de persoanele investite cu inalta functie de magistrat.
Poetul american Robert Frost avertiza: ”Nu te teme de lege , teme-te de judecatori…”.
Cum litigiile de munca sunt din ce in ce mai multe pe rolul instantelor de judecata, iar procedura de solutionare este una speciala (exista Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca [3], Codul muncii) aceasta modificare nu este tocmai oportuna si apreciem ca este incompleta. Pana nu de mult se dorea infiintarea Tribunalelor muncii, iar acum ne aflam in situatia ca aceste litigii sa fie solutionate in complet de un singur magistrat, asistat de 2 asistenti judiciari al caror rol este unul pur decorativ.

3. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca: ”participarea unor persoane specializate in diverse domenii de activitate, alaturi de magistratii de profesie, la solutionarea unor categorii de litigii, nu contravine principilui independentei si impartialitatii instantei prevazut de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. De asemenea, in Hotararea din 23 aprilie 198 , s-a retinut ca statele membre ale Consiliului Europei ofera multiple exemple de complete de judecata la care participa, pe langa magistrati, si persoane specializate in anumite domenii, persoane ale caror cunostinte sunt necesare pentru solutionarea acelor litigii…”.

4. Vom expune motivele care ne indreptatesc la aceasta critica.
Cand am afirmat ca modificarea este una incompleta, am avut in vedere 2 aspecte: unul vizeaza rolul asistentului judiciar, al doilea vizeaza specializarea magistratului care va solutiona conflictele de munca.
Prin modificarea adusa art. 55 din Legea 304/ 2004 trebuiau sporite atributiile asistentului judiciar, in sensul ca opinia acestuia sa nu mai fie doar una consultativa; daca el participa la judecata votul lui trebuie sa fie unul deplin .
De vreme ce hotararea se pronunta de toti membrii completului, observam o contradictie intre calitatea de membru al completului de judecata si situatia existentei unui vot deliberativ pentru unii membrii ai completului si consultativ pentru altii, pentru motivul ca unii sunt magistrati (judecatori), iar ceilalti nu (fiind asistenti judiciari).
Asa cum s-a afirmat si in doctrina de specialitate [4], cel care face parte dintr-o structura deliberativa – cum este si completul de judecata – nu poate avea doar vot consultativ [5].
Daca anterior revizuirii Constitutiei din 2003, caracterul consultativ al votului fostilor magistrati consultanti era singura solutie legislativa constitutionala posibila, ulterior modificarii aduse legii fundamentale se prevede posibilitatea participarii in cadrul instantelor specializate si a unor persoane din afara magistraturii. Asa fiind, aceste persoane pot infaptui si ele, in aceeasi masura, alaturi de judecatori, actul de justitie.
Votul deliberativ al asistentilor judiciari reprezinta o necesitate, care ar fi trebuit rezolvata macar prin aceasta ”mica reforma”. Din pacate acestia continua sa aiba un rol pur decorativ, fiind participanti la un spectacol judiciar [6].

5. Au fost autori care au sustinut chiar ideea renuntarii la asistentii judiciari, in acest sens prestigiosul Serban Beligradeanu fiind extrem de critic, considerand ca asistentii judiciari sunt: ”obscuri juristi, simpli licentiati in drept (…), fara nici o pregatire speciala ca judecatori…” si, am adauga noi, usor propulsati intr-o functie de magistrat fara a sustine si promova un examen national organizat in conditiile legii.
Opinia noastra este ca nu trebuie sa se renunte la asistentii judiciari, ci institutia lor ar trebui perfectionata. Principiul tripartitismului trebuie sa functioneze si in ceea ce priveste solutionarea conflictelor de munca, asa cum se intampla in alte tari europene ca Marea Britanie, Germania, Franta, Belgia, Elvetia. Iar daca tot suntem o tara membra cu drepturi depline a Uniunii Europene, se impune sa ne aliniem unor sisteme judiciare din tari cu vasta experienta.

6. Statutul asistentilor judiciari este reglementat de Legea nr. 304/2004 si Hotararea Guvernului nr. 616/2005 privind conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul Economic si Social a candidatilor pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de catre ministrul justitiei, precum si conditiile de delegare, detasare si transfer ale asistentilor judiciari [7].
Numarul total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea acestora pe instante se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei. Consiliul Economic si Social propune candidatii in limita numarului de posturi din listele intocmite de confederatiile patronale si sindicale. Numirea in functie este de competenta ministrului justitiei, pe o perioada de 5 ani. Asistentii judiciari se bucura de stabilitate, iar statutul lor juridic se aseamana cu cel al magistratilor [8].
Totodata ar fi fost de dorit ca Legea nr. 304/2004 sa statorniceasca in mod expres si categoric caracterul independent si impartial al asistentilor judiciari, chiar daca sunt numiti de ministrul justitiei la propunerea CES, pe baza desemnarii de organizatiile patronale si sindicale.
S-ar fi impus si in cazul asistentilor judiciari, la fel ca in cazul magistratilor [9], sa se prevada formarea profesionala continua, avand in vedere rolul acesteia de garantie a independentei si impartialitatii in exercitarea functiei.

7. Cel de-al doilea aspect la care ne refeream atunci cand afirmam ca modificarea adusa art. 55 din Legea nr. 304/2004 este una incompleta vizeaza specializarea magistratului ce va face parte din completul de judecata a conflictelor de munca si asigurari sociale.
Intr-o societate macinata de conflicte sociale, mereu sub asediul crizei si al masurilor anticriza, cu o legislatie supusa unor modificari continue, se impune un accent deosebit pe formarea profesionala continua a magistratilor si practicienilor dreptului.
Este evident ca forumul superior de conducere al magistratilor, Consiliul Superior al Magistraturii, realizeaza astfel de activitati, insa pentru magistratii ce vor sa faca parte din sectiile specializate de conflicte de munca ale tribunalelor si curtilor de apel se impune o pregatire deosebita si conditii mai exigente de a accede pe un asemenea post.
Un curs de formare profesionala organizat pe un astfel de domeniu nu acopera solicitarile la care este supus magistratul in momentul in care intra in sedinta de judecata cu o lista de 60 dosare.
Poate ar fi indicat ca magistratii ce fac parte din astfel de complete sa urmeze un curs de masterat in dreptul muncii si al asigurarilor sociale, si de ce nu, ca o forma de pregatire superioara, chiar un doctorat. Nimic nu ar fi mai eficient ca practica instantei sa fie perfect imbinata cu teoria de la un curs specializat.

8. Carentele in pregatirea magistratilor au fost observate si de Comisia Europeana care a sugerat ca este necesara cresterea capacitatii Institutului National al Magistraturii in ce priveste formarea magistratilor. Chiar magistratii, intr-un studiu [10], au enumerat insusirile necesare ocuparii si exercitarii credibile a functiei pregatirea profesionala – 58%, orizont intelectual larg – 35%, viabilitate comunicationala – 24%. Este de remarcat ca ponderea titlurilor stiintifice ocupa doar 7%.


[1] Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.

[2] Prin Legea nr. 202/2010privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.

[3] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 582 din 22 noiembrie 1999.

[4] I. Deleanu, Nota la Decizia Curtii Constitutionale nr. 322/2001, in Pandectele Romane nr. 2/2001, p. 39.

[5] I. Les, Implicatiile reformei constitutionale asupra participarii persoanelor din afara magistraturii la infaptuirea actului de justitie, in Dreptul nr. 4/2004, p. 44-45.

[6] Idem.

[7] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 583 din 6 iulie 2005.

[8] Curtea Constitutionala a considerat ca toate aceste texte sunt conforme cu Legea fundamentala (a se vedea Decizia nr. 37/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 186 din 27 februarie 2006).

[9] Art. 35 si urm. din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.

[10] I. Popa, Reputatia – conditie a dobandirii functiei de magistrat, in Revista romana de dreptul muncii nr. 8/2009, http://legal.sintactonline.ro).


Cristina DUVLEA
avocat, Baroul Gorj


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Observatii pe marginea compunerii completului de judecata in litigiile de munca”

  1. cosmin76preda spune:

    Prin hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Luka c.Romaniei, 21 iulie 2009, avand in vedere ca in compunerea completului de judecata care a solutionat litigiul de munca din speta au facut parte si asistenti judiciari- care aveau la data respectiva rol deliberativ-, si tinand seama ca asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea CES si dupa desemnarea lor de organizatiile sindicale si patronale si, pe durata mandatului lor, nu sunt inamovibili si protejati de revocare anticipata, s-a constatat incalcarea art. 6 par. 1 din Conventie, apreciindu-se ca temerile reclamantului privind lipsa de independenta si impartialitate a instantei pot fi considerate justificate in mod obiectiv.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.