CSM despre durata mandatului in curs al membrilor
23 decembrie 2010 | JURIDICE.ro
Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii miercuri, 22 decembrie 2010, un punct de vedere referitor la durata mandatului in curs al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
„Articolul 133 alin.(4) din Constitutia Romaniei revizuita prevede ca „Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”. Inexistenta unor dispozitii exprese privind data inceperii mandatului si data incetarii acestuia in chiar Legea fundamentala a dus la interpretari diferite privind aceste aspecte.
Inceperea exercitarii functiei de demnitate publica este, de regula, determinata de momentul depunerii juramantului. Cum membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu depun vreun juramant la inceperea mandatului, pentru a se determina data inceperii mandatului lor trebuie interpretate dispozitiile constitutionale, in raport de ansamblul normelor care reglementeaza functionarea altor organe alese, dar mai ales prin prisma dispozitiilor Capitolului III al Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care se refera chiar la functionarea Consiliului.
1. Articolul 22 din Legea nr. 317/2004 prevede ca:
„(1) In termen de 15 zile de la publicarea hotararilor prevazute la art. 21, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie convoaca membrii Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta de constituire.
(2) In sedinta de constituire, prezidata de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sunt alesi presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Verbul „a (se) constitui” inseamna, cu sensul lui propriu, a (se) forma, a (se) intemeia, a (se) infiinta. In consecinta, consideram ca data la care a avut loc sedinta de constituire, respectiv 12 ianuarie 2005, este data inceperii mandatului in ceea ce priveste actualul Consiliu Superior al Magistraturii.
De la aceasta data incepe sa curga durata de 6 ani a mandatului persoanelor alese in anul 2004 si validate prin Hotararea Senatului Romaniei nr. 65 din 27 decembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1268 din 29 decembrie 2004.
2. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit, conform articolului 3 din Legea nr. 317/2004, din membri alesi si membri de drept, precum si din 2 reprezentanti ai societatii civile, numiti de Senatul Romaniei. In mod evident durata mandatului membrilor de drept nu poate fi una predeterminata, deoarece acestia fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii numai cata vreme ocupa functiile aratate la articolul 133 alin. (2) litera c) din Constitutie. In consecinta, problemele privind inceputul mandatului si durata acestuia se pun numai in ceea ce-i priveste pe membrii alesi.
Conform rolului si atributiilor conferite de articolele 133 si 134 din Constitutie, dar si din perspectiva modalitatii in care se iau hotararile, atat de catre plen, cat si de catre sectii, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colectiv. Indeplinirea tuturor atributiilor prevazute de Capitolul IV din Legea nr. 317/2004 presupune intrunirea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sau a sectiilor acestuia, deci nu o activitate separata a membrilor Consiliului.
Exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi conceputa in afara existentei organului colectiv, deci anterior „constituirii” Consiliului in acea prima sedinta de constituire.
Prioritatea acestei sedinte de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii fata de exercitarea oricaror atributii care decurg din calitatea de membru al Consiliului rezulta si din alineatul (3) al articolului 22 din lege, care arata ca: „In termen de 15 zile de la sedinta de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atributiile si responsabilitatile fiecarui membru permanent, pe domenii de activitate.”
3. Caracterul de organ colectiv al Consiliului Superior al Magistraturii si stabilirea unei singure date pentru inceperea mandatului pentru toti membrii acestuia sunt importante si datorita faptului ca, in mod obisnuit, validarea membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii si, respectiv, alegerea de catre Senatul Romaniei a reprezentantilor societatii civile care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii au loc la date diferite.
De exemplu, prin Hotararea nr. 55 din 6 decembrie 2004, Senatul a ales pe doamna Irina Zlatescu si pe domnul Avram Filipas ca reprezentanti ai societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 6 ani. Hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 1191 din 14 decembrie 2004.
Asa cum s-a aratat, Hotararea Senatului Romaniei nr. 65 din 27 decembrie 2004, prin care au fost validati magistratii alesi in Consiliul Superior al Magistraturii a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1268 din 29 decembrie 2004.
Daca s-ar porni de la premiza ca data publicarii hotararii senatului in Monitorul Oficial este data inceperii mandatului acestor membri, atunci s-ar ajunge la concluzia paradoxala ca reprezentantii societatii civile si-au inceput mandatul inaintea tuturor celorlalti membri alesi sau de drept ai Consiliului. Aceasta situatie este de neconceput si datorita faptului ca ar presupune, practic, ca reprezentantii societatii civile sa faca parte, pe parcursul aceluiasi mandat, din doua Consilii ale Magistraturii diferite, respectiv o perioada de 15 zile (intre 14 decembrie 2004 si 29 decembrie 2004) au facut parte din Consiliul Superior al Magistraturii anterior si dupa aceea din actualul Consiliu.
Constatand, deci, ca aceasta concluzie inacceptabila este rezultatul faptului ca premiza insasi este gresita, pentru a pastra acelasi rationament cu privire la inceputul si durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, atunci solutia corecta este aceea deja aratata, respectiv ca mandatul acestora incepe la aceeasi data, care este data sedintei de constituire a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.
4. Articolul 22 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste, asa cum stabilea si articolul 23 din forma initiala a legii, un termen limita pana la care sa aiba loc sedinta de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii. Acest termen de maxim 15 zile se raporteaza la data publicarii hotararilor Senatului si se situeaza in continuarea calendarului alegerilor si al validarii noilor membri. Chiar textul aliniatului 1 al acestui articol este semnificativ, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie fiind cel care convoaca, prin invitatii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii in vederea intrunirii lor in sedinta de constituire.
In aceasta sedinta sunt alesi presedintele si vicepresedintele Consiliului, mandatul acestora fiind unul constitutional, cu durata de un an. Mandatul primului presedinte al noului Consiliu constituit incepe in acelasi timp cu mandatul tuturor celorlalti membri si expira la data corespunzatoare a anului urmator, moment la care incepe exercitarea mandatului de catre urmatorul presedinte si, in mod corespunzator, are loc succedarea mandatelor de presedinte, pana la constituirea urmatorului Consiliu si, concomitent, alegerea unui nou presedinte dintre noii membri alesi.
Concret, actualul Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii si-a inceput acest mandat la data de 12 ianuarie 2010 si isi va inceta activitatea in aceasta functie la data de 11 ianuarie 2011, care este si data expirarii mandatului sau de membru al Consiliului.
Pana la sedinta de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, precedentul Consiliu trebuie sa functioneze, presedintele acestuia fiind ordonator principal de credite, conform articolului 59 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicata. Aceasta activitate necesita o continuitate, neputandu-se concepe existenta unei perioade de intrerupere (intre momentul validarii noilor membri si momentul alegerii noului presedinte in sedinta de constituire), dat fiind faptul ca aceste schimbari au loc la sfarsit de an, cand se dezbat si se aproba bugetele pentru anul viitor. De desfasurarea continua a acestei activitati depind si alte institutii, nu numai personalul propriu, dat fiind faptul ca in bugetul Consiliului sunt cuprinse si bugetele Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri.
De asemenea, o serie de atributii care sunt specifice si apartin in exclusivitate Consiliului Superior al Magistraturii, referitoare la incuviintarea perchezitiei, retinerii sau arestarii preventive a judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti, impun functionarea continua a Consiliului Superior al Magistraturii, chiar si in perioada dintre data publicarii hotararilor Senatului privind noii membri si data sedintei de constituire a noului Consiliu, perioada in care sectiile se intrunesc avand in componenta membrii in functie ai Consiliului, nu noii membri alesi si validati.
5. Prevederile articolului 23 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care, in prima teza, arata ca: „Functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicarii hotararii Senatului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, constituie baza pentru ca membrii alesi sa indeplineasca una dintre conditiile nou introduse de Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.
Conditia la care ne referim este aceea de a nu ocupa o functie de conducere concomitent cu cea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Incompatibilitatea intre functiile de conducere de la instante si parchete si calitatea de membru al Consiliului a fost introdusa prin Legea 247/2005, urmare directiilor de actiune ale Strategiei de reforma a sistemului judiciar pentru perioada 2005-2007.
Acest lucru rezulta din chiar expunerea de motive la Legea 247/2005 care arata ca pentru indeplinirea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei s-a reconsiderat fundamental modul de desfasurare a activitatii Consiliului Superior al Magistraturii, prin instituirea desfasurarii activitatii permanente a membrilor.
In consecinta, textul mentionat se refera la conditiile pentru a face parte din Consiliul Superior al Magistraturii, nu la data inceperii mandatului de membru.
6. Articolul 51 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prevede, dupa ce alin. (1) arata durata de 6 ani a mandatului, conditiile in care acesta inceteaza:
„Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inceteaza, dupa caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din functie, nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicata, imposibilitatea exercitarii atributiilor pe o perioada mai mare de 3 luni, precum si prin deces”.
Se constata ca printre situatiile exceptionale in care mandatul inceteaza inainte de expirarea duratei acestuia, nu se regasesc decat cauze individuale, care tin de persoana respectivului membru (demisie, revocare, incompatibilitate, colaborarea cu serviciile de informatii, starea de boala sau alte situatii care il impiedica sa-si exercite functia o perioada determinata de lege, decesul etc.). Neregasindu-se in acest text si cauze care pot privi pe toti membrii Consiliului, rezulta ca nicio situatie nu ar putea determina incetarea mandatului membrilor actualului Consiliul Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului lor.
7. Prevederile constitutionale exprese referitoare la prelungirea mandatului senatorilor, deputatilor si presedintelui tarii nu contrazic aceasta concluzie.
Astfel, alineatul (1) al articolului 63 din Constitutie, care prevede „Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora”, trebuie interpretat sistematic, prin raportare la alineatul (2) al aceluiasi articol, care arata ca „Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”.
In consecinta, prevederea privind prelungirea mandatului in aceste cazuri exceptionale este determinata de imposibilitatea organizarii alegerilor pentru aceste functii, deoarece acestea ar trebui sa se desfasoare la un moment posterior datei expirarii mandatului, spre deosebire de momentul declansarii alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care are loc, in conformitate cu articolului 6 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, cu cel putin 90 de zile inainte de expirarea mandatului actualilor membri.
In acelasi sens sunt interpretate prevederile articolului 83 din Constitutie referitoare la prelungirea mandatului Presedintelui Romaniei, „starea de razboi si catastrofa fiind de natura a impiedica organizarea de alegeri prezidentiale”[1].
In cazul Consiliului Superior al Magistraturii nu se pune problema, ca in cazul parlamentului sau al presedintelui tarii, de „continuitate a vietii statale”[2], tocmai de aceea nu s-au prevazut expres cazuri de prelungire a mandatului din cauza imposibilitatii organizarii alegerilor pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.”
