Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Judecatorii Sectiei de contencios administativ si fiscal de la Inalta Curte au formulat cerere de aparare a reputatiei profesionale
24.12.2010 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicate parchete, Content, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Judecatorii Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au depus joi, 23 decembrie 2010, la CSM, cererea de aparare a reputatiei profesionale. Redam textul integral al cererii:

Bucuresti,

20 decembrie 2010

Doamnei judecator FLORICA  BEJINARIU

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Judecatorii Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intruniti in Plen la data de 20 decembrie 2010, in conditiile art. 33 alin. (1) si (3) din Regulamentul  privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au hotarat,

In temeiul art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa formuleze prezenta

CERERE DE APARARE A REPUTATIEI PROFESIONALE

In raport de afirmatiile continute in urmatoarele articole publicate pe pagina de internet „Lumea Justitiei” (www.luju.ro):

–   „L-au lucrat pe marele Lupascu! Aflati lucruri infioratoare despre isprava Inaltei Curti, care poate lasa Justitia fara procurori !”, publicat la data de 4 decembrie 2010, pe pagina de internet „Lumea justitiei” (www.luju.ro), sub semnatura autorilor cu acronimele „A.A.S.” si „R.S.”;

–   „Vorbe de fumoar – 6 decembrie 2010 – Sectia de contencios a ICCJ se viseaza Curte Administrativa Suprema !”, publicat la data de 6 decembrie 2010, pe pagina de internet „Lumea justitiei” (www.luju.ro), sub semnatura autorului cu acronimul „L.J.”;

–   „Iata reteta prin care orice procuror poate deveni judecator, cu o simpla cerere. Daca ai pile la Inalta Curte !”, publicat la data de 8 decembrie 2010, pe pagina de internet „Lumea justitiei” (www.luju.ro), sub semnatura autorilor cu acronimele „A.A.S.” si „R.S.”;

–   „Judecatoarea Victoria Gabriela Barsan ne infiereaza cu manie proletara prin Colegiul de Conducere al Inaltei Curti”, publicat la data de 15 decembrie 2010, pe pagina de internet „Lumea justitiei” (www.luju.ro), sub semnatura autorului cu acronimul „L.J.”.

Si va solicitam sa dispuneti:

1. Admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale.

2. Constatarea faptului ca acuzatiile care se aduc in articolele respective sunt false si sunt de natura a aduce o grava atingere autoritatii judecatoresti, precum si demnitatii si reputatiei profesionale a tuturor judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

3. Publicarea solutiei date prezentei cereri de aparare a reputatiei profesionale pe site-ul „Lumea Justitiei” (www.luju.ro), similar modului in care Consiliul Superior al Magistraturii a procedat in cazul altor cereri de aparare a reputatiei profesionale (Hotararea Plenului CSM nr.3 din 21 ianuarie 2010).

4. Sa se solicite persoanelor carora le revine responsabilitatea paginii de internet „Lumea Justitiei”, si anume Razvan Savaliuc si Adina Anghelescu-Stancu, eliminarea articolelor respective de pe site-ul respectiv, ca o consecinta a publicarii solutiei date cererii de aparare a reputatiei profesionale.

MOTIVELE CERERII:

IN FAPT:

1. Continutul articolelor publicate pe site-ul „Lumea Justitiei”

A. L-au lucrat pe marele Lupascu! Aflati lucruri infioratoare despre isprava Inaltei Curti, care poate lasa Justitia fara procurori !”, publicat la data de 4 decembrie 2010, pe pagina de internet „Lumea justitiei” (www.luju.ro), sub semnatura autorilor cu acronimele „A.A.S.” si „R.S.”.

In cuprinsul articolului mentionat se afirma urmatoarele:

„Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti a devenit stat in stat”;

–   Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie „aproba automat” cererile formulate de procurori de transfer in functia de judecator, daca aceste cereri sunt respinse de catre Consiliul Superior al Magistraturii, iar aceasta imprejurare „contravine legii, moralei si bunului-simt”, „incalca in mod flagrant independenta Justitiei” „si pune justitiabilii intr-un real pericol”;

–   judecatorii Sectiei de contencios administrativ a Inaltei Curti, condusa de Gabriela Victoria Barsan (sotia judecatorului roman de la CEDO de la Strasbourg – Corneliu Barsan) au mai deschis brese de promovare in sistem, dubioase, criticabile si chiar in flagranta opozitie cu legea. In ultimii ani, sute de procurori de la DNA si DIICOT, cu grad de parchete de judecatorie si tribunal, promovati la cele doua directii din Parchetul General prin simple interviuri, au cerut CSM-ului sa le acorde gradul maxim profesional de procurori de parchet de Inalta Curte. CSM le-a respins la toti cererile, pe motivul de necombatut ca Legea 303/2004 prevede ca promovarile prin sistem se fac exclusiv prin examen. Hotararile CSM au fost atacate cu recurs de procurorii in cauza, iar Sectia de contencios administrativ a ICCJ le-a admis pe toate. Astfel, sutele de procurori, multi dintre ei de la judecatorii si care au activat la DNA sau DIICOT doar cateva luni, au primit gradele profesionale maxime, cu salarii pe potriva, care costa greu statul roman, creand o discriminare majora in sistem, fata de toti ceilalti procurori din tara, care trebuie sa dea examen pentru orice promovare in grad profesional. Daca cineva nu va lua masuri impotriva „ingineriilor juridice” prin care Sectia de contencios administrativ a ICCJ a ajuns sa faca legea in Romania, in loc sa se supuna ei, putem asista la noi fenomene aberante”;

–   „Poate ca a venit vremea ca Sectia de urmarire penala a PICCJ sa intervina cu determinare in bucataria acestei Sectii, si chiar sa nu mai tina la sertar dosarele penale ale unor rude ale unor judecatori de la aceasta sectie, care apar santajabili din acest punct de vedere”.

B. Vorbe de fumoar – 6 decembrie 2010 – Sectia de contencios a ICCJ se viseaza Curte Administrativa Suprema !”, publicat la data de 6 decembrie 2010, pe pagina de internet „Lumea justitiei” (www.luju.ro), sub semnatura autorului cu acronimul „L.J.”;

In cuprinsul publicatiei respective se afirma ca „unii de la instanta suprema care cred ca le merge orice pe contencios administrativ, inclusiv sa tranteasca orice act guvernamental cand au chef. Daca au vazut unele dudui de la „sectia de contagiosi” ca le merge sa faca din procuror – judecator, sa puna la punct CSM-ul la orice ora din zi si noapte, sa dea grade profesionale maxime la toti procurorii-incepatori”.

C. Iata reteta prin care orice procuror poate deveni judecator, cu o simpla cerere. Daca ai pile la Inalta Curte !”, publicat la data de 8 decembrie 2010, pe pagina de internet „Lumea justitiei” (www.luju.ro), sub semnatura autorilor cu acronimele „A.A.S.” si „R.S.”

In cuprinsul articolului mentionat se afirma urmatoarele:

–   „Decizia nr.4918 din 6 noiembire 2009 a Sectiei de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie … constituie, in opinia noastra, un imens abuz, prin care judecatoarele care au pronuntat-o s-au descalificat profesional. Decizia a fost data de judecatoarele Ioana Iacob, Simona Marcu si Gabriela Bogasiu (aceasta din urma este nimeni alta decat sotia avocatului Mihai Bogasiu, fost procuror, putred de bogat incat se plimba cu iacht-uri de sute de mii de euro, avocat despre care s-au scris numeroase articole de presa privind faptul ca este urmarit penal in multe dosare de catre DIICOT si Sectia a II-a penala din Parchetul General, pentru legaturi cu mafia araba, evaziuni fiscale de miliarde si altele, fapte sesizate chiar de catre Serviciul Roman de Informatii)”;

–   tragem „un semnal de alarma asupra modului in care, cu voia CSM sau nu, in Romania anumiti procurori sunt transformati peste noapte in judecatori, fara sustinerea niciunui examen de profil si cu riscul compromiterii calitatii actului de justitie”;

–   Smecheria clasica – ne facem ca nu vedem textul de lege” … orice jurist cu minima pregatire constata cu usurinta ca fata de textul de lege invocat a fost ignorata conditia esentiala care putea pune in discutie transformarea unui procuror in judecator. Aceea de a exista propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ori propunerea nu numai ca n-a existat, dar a fost chiar refuz de numire. Atunci ce judecata a fost asta ?! De cand nu respecta Inalta Curte legea ? De cand face Inalta Curte politica de resurse umane din Magistratura ? Nu mai exista niciun respect fata de CSM ? Pai daca CSM-ul pateste ce pateste, ce sa mai vorbim de justitiabilul de rand …”;

–   „Parerea noastra despre acest caz este ca tine de competenta Sectiei a II-a de Urmarire Penala a Parchetului General! Aceasta decizie si-a produs efectele urmarite, prin faptul ca CSM a fost obligat sa puna in executare decizia irevocabila si s-o propuna pentru numirea ca judecator la TMB pe Roxana Budulan, cu grad de curte de apel”.

D. Judecatoarea Victoria Gabriela Barsan ne infiereaza cu manie proletara prin Colegiul de Conducere al Inaltei Curti”, publicat la data de 15 decembrie 2010, pe pagina de internet „Lumea justitiei” (www.luju.ro), sub semnatura autorului cu acronimul „L.J.”.

In cuprinsul articolului mentionat se afirma urmatoarele:

„precizam ca Lumeajustitiei.ro a dezvaluit – si o va mai face – modul in care Sectia de contencios administrativ condusa de Victoria Barsan a dat grade profesionale maxime la sute de procurori, peste vointa CSM si cu incalcarea flagranta a prevederilor legale, care spun ca orice avansare in grad profesional se face exclusiv pe baza de examen”;

– „si daca inca mai crede doamna Barsan ca noi suntem de vina („de rea-credinta”) pentru aceste dezvaluiri, sa mearga prin fiecare parchet si sa intrebe ce cred procurorii de judecatorie sau tribunal, care si-au vazut colegii de facultate facuti peste noapte, pe scurtatura, direct cu grad de suprema, cu salariu dublu sau triplu, bani pe care contribuabilii ii platesc unora care au fentat legea”;

– „aceasta institutie nobila (Inalta Curte de Casatie si Justitie) a fost angrenata in interesul personal a catorva judecatori ai unei Sectii, care au reusit sa contrarieze atat CSM-ul cat si o buna parte a sistemului judiciar”.

***

2. Argumente in sustinerea cererii de aparare a reputatiei profesionale

Din lectura afirmatiilor citate, rezulta ca autorii critica virulent actul de justitie infaptuit de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin pronuntarea unor decizii cu caracter irevocabil, sub urmatoarele doua aspecte:

(1) decizia nr.4918 din 6 noiembrie 2009 a Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, analizata in contextul generat de pronuntarea de catre doamna judecator Budulan Roxana a unei hotarari judecatoresti in solutionarea contestatiei formulate impotriva candidaturii domnului judecator Dan Lupascu pentru calitatea de membru ales in Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv impotriva deciziei Comitetului Electoral al Curtii de Apel Bucuresti prin care a fost validata candidatura domnului judecator;

(2) jurisprudenta Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie referitoare la cererile procurorilor DNA si DIICOT de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte.

Totodata, prin articolele publicate sunt formulate acuzatii grave la adresa judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sustinandu-se ca unii dintre judecatorii Sectiei ar avea interese personale in litigiile in care parte este Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, se constata ca este formulat un veritabil atac la persoana atat in ceea ce o priveste pe doamna judecator Gabriela Bogasiu, ca urmare a pronuntarii deciziei nr. 4918 din 6 noiembrie 2009, prin sustinerea unor afirmatii legate strict de viata personala si activitatea desfasurata de sotul domniei sale in calitate de avocat, cat si in ceea ce o priveste pe doamna judecator Gabriela Victoria Birsan, din perspectiva functiei de presedinte de Sectie.

  • Cu privire afirmatiile referitoare la decizia nr. 4918 din 6 noiembrie 2009 a Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si la jurisprudenta Sectiei in privinta cererilor formulate de procurori DNA si DIICOT de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte, mentionam urmatoarele:

Autorii articolelor susmentionate aduc o critica virulenta hotararii pronuntate de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sustinand ca, prin decizia respectiva, contrar legii, a fost „aprobata automat” o „simpla cerere de transfer”. Afirmatiile respective sunt eronate, formulate cu vadita rea-credinta si sunt de natura a induce oricarui receptor o perceptie negativa cu privire la activitatea, probitatea si reputatia profesionala a magistratilor care au pronuntat hotararea.

In realitate, insa, independent de faptul ca o hotarare judecatoreasca irevocabila poate fi eventual comentata in cadrul unei publicatii de specialitate, mentionam urmatoarele:

Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie are competenta exclusiva conferita de lege, prin dispozitiile speciale ale art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de a solutiona contestatiile formulate de judecatori si procurori impotriva hotararilor Plenului CSM privind cariera si drepturile lor, categorie din care face parte si Hotararea Plenului CSM nr. 387 din 12 martie 2009 prin care a fost respinsa cererea procurorului Budulan Roxana de numire in functia de judecator la Tribunalul Bucuresti. Afirmatiile autorilor articolelor tind sa confere o veridicitate absoluta hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii si sa induca opinia ca Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, competenta sa solutioneze contestatiile impotriva hotararilor respective ale Plenului CSM are doar sarcina de a respinge contestatiile, fara a avea dreptul de a admite vreun recurs in dauna Consiliului Superior al Magistraturii. Cu alte cuvinte, Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie are doar dreptul de a valida sau confirma hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, neavand nicidecum dreptul ce i-l confera legea de a cenzura legalitatea hotararilor pe care acest organism le adopta.

– decizia nr. 4918 din 6 noiembrie 2009 a fost pronuntata de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in raport cu dispozitiile exprese ale art. 61 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care permit atat numirea procurorilor in functia de judecator, cat si numirea judecatorilor in functia de procuror, pe baza unei cereri motivate, prin sustinerea unui interviu in fata Sectiei pentru procurori/judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. Or, in prezenta dispozitiilor respective si a competentei legale si exclusive conferite Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie afirmatiile din articolele publicate in sensul ca aceasta instanta s-ar fi pronuntat contrar sau cu incalcarea flagranta a legii sunt total lipsite de suport real si denigratoare;

– in considerentele deciziei nr. 4918 din 6 noiembrie 2009, au fost aratate motivele de fapt si de drept care, prin raportare la prevederile mentionate si criteriile avute in vedere de Consiliul Superior al Magistraturii, au format convingerea instantei in sensul anularii Hotararii Plenului CSM nr. 387 din 12 martie 2009. Judecatorului nu ii este permis sa isi sustina public hotararile pe care le pronunta, intrucat convingerea sa cu privire la solutia data este reliefata prin considerentele hotararii, cum s-a intamplat si in cazul deciziei criticate.

Afirmatia tendentioasa ca, pronuntand decizia incriminata, Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a aplicat o „smecherie clasica – ne facem ca nu vedem textul de lege” este intru-totul neadevarata si a fost facuta cu rea-credinta, intrucat in cuprinsul hotararii respective la pagina 4, paragraful al 2-lea este citat chiar textul art.61 alin.(1) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la care fac trimitere autorii articolelor respective. Insa, autorii articolelor, dand dovada in ceea ce ii priveste de lipsa unei „minime pregatiri”, isi sustin afirmatiile pe o interpretare eronata a textului de lege, intrucat propunerea CSM este adresata Presedintelui Romaniei ulterior aprobarii de catre Plen a cererii de numire a procurorului in functia de judecator sau a judecatorului in functia de procuror. Astfel, Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a judecat legalitatea modului in care Plenul CSM a solutionat cererea de numire a doamnei procuror Budulan Roxana in functia de judecator, motiv pentru care, la momentul respectiv nu putea exista o „propunere a CSM”, aceasta urmand a fi facuta abia ulterior aprobarii cererii, iar nu anterior acesteia. Insa, necunoasterea de catre autorii articolelor a procedurilor de numire in functia de judecator nu ii indreptateste nicidecum sa formuleze intr-un spatiu public acuzatii nefondate de o asemenea virulenta la adresa actului de justitie infaptuit de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in realizarea competentei ce ii revine si in raport cu dispozitiile legale aplicabile si principiile de drept.

Insinuarea tendentioasa facuta de autorii articolului in sensul ca, prin pronuntarea deciziei incriminate, judecatorii Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ar fi savarsit o fapta penala cu privire la care ar trebui sa se sesizeze „Sectia a II-a de Urmarire Penala a Parchetului General” reprezinta o acuzatie grava si fara precedent adusa intregului colectiv al judecatorilor Sectiei, pentru simplul fapt ca si-au exercitat profesia si, in virtutea competentei conferite de lege, au judecat un litigiu ce le-a fost repartizat aleatoriu, pronuntand o solutie conforma cu convingerea pe care si-au format-o in raport cu dispozitiile incidente si imprejurarile cauzei. A prolifera, intr-un spatiu public in care sunt gazduite publicatii si mesaje adresate persoanelor interesate de activitatea instantelor de judecata, cum este site-ul „Lumea Justitiei”, acuzatii grave cu privire la un colectiv de judecatori ai Instantei Supreme este de natura a aduce serioase prejudicii reputatiei profesionale a judecatorilor respectivi si de a crea o imagine negativa a intregii Sectii din care acestia fac parte.

  • Cu privire la afirmatiile referitoare la jurisprudenta Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materia cererilor formulate de procurori DNA si DIICOT de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte, mentionam urmatoarele:

Intreaga jurisprudenta dezvoltata de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este rezultatul pronuntarii unor hotarari judecatoresti, ca practica judecatoreasca unitara si constanta, in sfera de competenta ce revine Sectiei, potrivit acelorasi dispozitii ale art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In dezvoltarea jurisprudentei incriminate Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a avut in vedere: (i) dispozitiile legale de numire a procurorilor in functiile respective; (ii) notiunea de „grad profesional”, astfel cum aceasta este interpretata chiar de catre Consiliul Superior al Magistraturii; (iii) distinctia necesar a fi facute in contextul legislativ intre „numire” si „promovare”; (iv) principiul nediscriminarii. Totodata, prin jurisprudenta in aceasta materie, Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a recunoscut procurorilor respectivi faptul ca, dupa revenirea la Parchetele de la care proveneau, ar avea dreptul la mentinerea unei salarizari corespunzatoare Parchetului de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie. Imprejurarea ca in situatia de a li se recunoaste gradul profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie s-au aflat foarte multi procurori DNA si DIICOT si, pe cale de consecinta, Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a pronuntat un numar corespunzator de decizii nu justifica nicidecum finalitatea pe care o au afirmatiile din articolele vizate si anume de a califica activitatea desfasurata de Sectie, prin judecatorii sai, ca reprezentand o „inginerie juridica” sau o activitate „de a face legea in Romania” ori „de a nu se supune legii”. Dimpotriva, asa cum am argumentat anterior, judecatorii Sectiei nu au facut altceva decat sa se supuna legii care le dadea in competenta solutionarea recursurilor impotriva hotararilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind carierea si drepturile judecatorilor si procurorilor, iar judecata pe care magistratii Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au infaptuit-o este argumentata in fapt si in drept in cuprinsul deciziilor pronuntate, aduse la cunostinta celor interesati prin publicare in Jurisprudenta Sectiei pe anul 2008 – Semestrul I, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009, p. 429 si urm.

In masura in care unei Sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca in materia data in competenta sa legala si pronunta hotarari judecatoresti motivate in fapt si in drept, i se aduc critici virulente si acuzatii gratuite si nefondate de o asemenea gravitate, denigratoare si defaimatoare de natura a submina grav autoritatea actului de justitie pe care il infaptuieste, consideram ca reprezinta o serioasa atingere a reputatiei profesionale a judecatorilor ce intra in compunerea sa. Aceasta intrucat afirmatiile insinuante, denigratoare si defaimatoare cuprinse in articolele mentionate au menirea de a induce perceptia ca judecatorii Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu se supun legii, ci dimpotriva o edicteaza ei insisi sau o aplica dupa cum considera de cuviinta ori au interese personale in pronuntarea anumitor solutii.

Altfel spus, judecatorii Sectiei sunt „infierati” tocmai pentru ca exercita competenta ce le este data de lege, si anume aceea de a cenzura, in raport cu dispozitiile legale, hotararile pronuntate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Or, a denigra in mod repetat intreaga activitate desfasurata de magistratii unei Sectii a Jurisdictiei Supreme a unui stat european, prin emiterea unor opinii si judecati de valoare care blameaza, defaimeaza si aduc acuzatii grave judecatorilor unei Sectii a Jurisdictiei Supreme reprezinta un act deliberat de presiune asupra judecatorilor respectivi care submineaza autoritatea judecatoreasca.

Imprejurarea ca autorii articolelor precizeaza cu perseverenta, de fiecare data cand formuleaza o afirmatie denigratoare, ca cele sustinute reprezinta o „opinie” nu este de natura a inlatura atingerea pe care gravitatea sustinerilor si virulenta acuzatiilor o aduc reputatiei profesionale, demnitatii, probitatii si onoarei judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru simplul fapt ca judeca ceea ce le este dat in competenta sa judece si pronunta, pe baza argumentelor de drept si a imprejurarilor de fapt, atat solutii de respingere, cat si solutii de admitere a recursurilor declarate de judecatori si procurori impotriva hotararilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera si drepturile lor.

In concluzie, afirmatiile expuse cuprinse in articolele mentionate aduc o grava atingere reputatiei profesionale a judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si sunt de natura a afecta statutul Jurisdictiei Supreme, ca varf al autoritatii judecatoresti.

Totodata, afirmatiile referitoare la judecatorii care au pronuntat decizia nr. 4918 din 6 noiembrie 2009 sunt de natura a aduce atingere dreptului la imagine, care este o componenta a dreptului la viata privata, consacrat de art.26 din Constitutia Romaniei, republicata, si garantat in cadrul sistemului de protectie a drepturilor omului la nivel european prin art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului.

Data fiind gravitatea afirmatiilor facute in publicatiile mai sus indicate, pentru apararea imaginii colectivului de magistrati ai Sectiei de contencios administrativ si fiscal, Inalta Curte de Casatie si Justitie  a emis la data de 14 decembrie 2010 un comunicat de presa prin care, aceasta instanta care ocupa primul grad in ierarhia autoritatii judecatoresti, a respins cu fermitate toate afirmatiile, sustinerile si acuzatiile gratuite si de rea-credinta referitoare la oricare dintre judecatorii instantei.

***

IN DREPT:

Constitutia Romaniei republicata, prin art. 30 alin. (6), garanteaza dreptul la respectarea demnitatii si onoarei, ca limita a libertatii de exprimare.

In acelasi timp, art.8 din Conventia europeana a drepturilor omului consacra dreptul la respectarea vietii private – ceea ce, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, include si dreptul la respectarea onoarei – iar art.10 prevede, printre scopurile legitime ale ingerintelor in exercitarea libertatii de exprimare, protectia reputatiei sau a drepturilor altei persoane, precum si garantarea autoritatii si impartialitatii puterii judiciare.

Conform art. 11 si art. 20 din Constitutie, precum si jurisprudentei Curtii Constitutionale si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca si doctrinei, normele Conventiei europene a drepturilor omului, in interpretarea data lor prin jurisprudenta instantei de contencios european al drepturilor omului, sunt direct aplicabile in dreptul intern, cu valoare interpretativa constitutionala si cu forta supralegislativa.

Prezenta cerere nu urmareste in niciun fel sa impiedice exercitarea libertatii de exprimare, in special a libertatii presei, calificata de Curtea Europeana drept „cainele de paza al democratiei”, deoarece aceasta libertate este esentiala intr-o societate democratica pluralista, bazata pe toleranta, nu numai pentru informatiile ori ideile general acceptate in societate ori privite cu indiferenta, ci si pentru (sau mai ales pentru) cele care lovesc, socheaza sau nemultumesc. In egala masura, nu se are in vedere interzicerea discutarii in presa a subiectelor de interes public ori lansarea de critici justificate, inclusiv la adresa magistratilor si a hotararilor judecatoresti.

In acelasi timp insa, atat art.10 din Conventia europeana, cat si jurisprudenta instantei de contencios european subliniaza ca exercitarea libertatii de exprimare include obligatii si responsabilitati. Daca presa are dreptul la o anumita doza de exagerare, chiar de provocare, ea nu trebuie sa depaseasca anumite limite, in special prin prezentarea de fapte neadevarate ori prin lansarea unei campanii denigratoare la adresa unui intreg colectiv de magistrati ai Jurisdictiei Supreme.

Admiterea prezentei cereri de aparare a reputatiei judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie constituie o ingerinta minima in libertatea de exprimare, ea neavand caracterul unei sanctiuni, cu atat mai putin al unei sanctiuni penale. Ingerinta este prevazuta de o lege accesibila si previzibila, urmareste scopuri legitime (protectia drepturilor si reputatiei, precum si garantarea autoritatii si impartialitatii justitiei) si este necesara intr-o societate democratica, raspunzand unei nevoi sociale imperioase si fiind proportionala.

Formularea de afirmatii tendentioase, denigratoare, defaimatoare si chiar a unor acuzatii de savarsire a unor infractiuni de catre persoane carora le este permis sa publice in spatiul public destinat a gazdui publicatii de interes referitoare la activitatea instantelor, a parchetelor si a magistratilor cu intentia vadita de a induce o perceptie negativa cu privire la activitatea de judecata a unei intregi Sectii a Instantei Supreme trebuie sa determine reactia Consiliului Superior al Magistraturii, investit constitutional cu rolul de garant al independentei justitiei. Independenta, ca si autoritatea si impartialitatea justitiei, nu pot fi concepute fara garantarea nu numai a inamovibilitatii judecatorilor, dar si a apararii prestigiului lor profesional.

Magistratul, luat izolat, este complet dezarmat in fata atacurilor din presa scrisa si electronica si nu are alta putere decat forta argumentelor juridice din hotararea pe care o pronunta. Judecatorul insa nu poate sa aduca direct la cunostinta publicului hotararea si motivele ei, sursa de informare fiind presa. Mai mult, judecatorul are obligatia de rezerva si nu poate iesi public sa-si sustina decizia si, cu atat mai putin, sa polemizeze cu presa.

In schimb, scutul constitutional protector al magistratului impotriva atacurilor nedrepte este Consiliul Superior al Magistraturii. Prestigiul profesional care trebuie aparat este al fiecarui judecator, este al intregii magistraturi de scaun si este al justitiei.

Nu credem ca este in interesul justitiei, al statului de drept si democratic, al valorilor drepturilor omului, ca societatea sa accepte fara reactie denigrarea si defaimarea publica si fara nicio vina a judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de casatie si Justitie, de catre persoane care pot invoca in aparare numai neintelegerea mecanismelor statului de drept ori a imprejurarilor de fapt si a dispozitiilor legale incidente cauzelor deduse spre solutionare Sectiei respective.

***

Intemeiem prezenta cerere pe dispozitiile art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile  ulterioare, si ale art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Totodata, pentru repararea reputatiei profesionale si a imaginii intregului colectiv de judecatori ai Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport de dispozitiile art.30 alin.(2) din Legea nr.317/2004, republicata, conform carora „Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decida asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice alta masura corespunzatoare, potrivit legii”, ca o consecinta a admiterii prezentei cereri, solicitam Consiliului Superior al Magistraturii urmatoarele:

1. Constatarea faptului ca acuzatiile care se aduc in articolele respective sunt false si sunt de natura a aduce o grava atingere autoritatii judecatoresti, precum si demnitatii si reputatiei profesionale a tuturor judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

2. Publicarea solutiei date prezentei cereri de aparare a reputatiei profesionale pe site-ul „Lumea Justitiei” (www.luju.ro), similar modului in care Consiliul Superior al Magistraturii a procedat in cazul altor cereri de aparare a reputatiei profesionale (Hotararea Plenului CSM nr. 3 din 21 ianuarie 2010).

3. Sa se solicite persoanelor carora le revine responsabilitatea paginii de internet „Lumea Justitiei”, si anume Razvan Savaliuc si Adina Anghelescu-Stancu, eliminarea articolelor respective de pe site-ul respectiv, ca o consecinta a publicarii solutiei date cererii de aparare a reputatiei profesionale.

Anexam prezentei cereri:

–   Lista cu judecatorii Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, semnatari ai prezentei cereri de aparare a reputatiei profesionale;

–   Articolele publicate pe pagina de internet „Lumea Justitiei”;

–   Comunicatul de presa al Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 14 decembrie 2010;

–   Extras de pe pagina de internet „Lumea Justitiei” cu privire la persoanele responsabile pentru respectivul site.”

A se vedea si ICCJ despre denigrarea judecatorilor. UPDATE

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti