Noutăţi legislative interesante. Lege 9
 
14 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Noutatile Legii Avocaturii

03.01.2011 | Marinela CIOROABĂ, Juridice.ro
Abonare newsletter

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010 a fost publicata Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR

Nulitatea actelor de constituire si de inregistrare ale barourilor in afara UNBR poate fi constatata si din oficiu.

Societatea profesionala cu raspundere limitata

Se schimba denumirea societatii civile profesionale cu raspundere limitata in societate profesionala cu raspundere limitata.

Se precizeaza expres ca societatea profesionala cu raspundere limitata este o societate civila cu personalitate juridica, care se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in exercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.

Se inlatura conditia capitalului de 10.000 euro; in schimb, se mentioneaza ca societatea profesionala cu raspundere limitata detine un patrimoniu de afectatiune.

In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, societatea profesionala cu raspundere limitata are obligatia de a mentiona in contractul incheiat cu clientul numele avocatului/avocatilor ales/alesi sau acceptat/acceptati de client sa asigure serviciul profesional, precum si acordarea sau, dupa caz, neacordarea dreptului de substituire.

O alta modificare se refera la regimul impozitarii; astfel, societatea profesionala cu raspundere limitata nu mai plateste impozit profit, ci conduce contabilitatea in partida simpla si este supusa impozitului pe venit a carui plata se face de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.

Conditii pentru dobandirea calitatii de avocat

Se inlatura conditia cetateniei romane pentru dobandirea calitatii de avocat.

Este nedemn de a fi avocat si cel care a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara.

Primirea in profesia de avocat

Primirea in profesie se realizeaza numai in baza unui examen organizat de UNBR, cel putin anual si la nivel national.

Examenul pentru primire in profesie se sustine in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor (INPPA) si se desfasoara in mod unitar, in centrele teritoriale ale acestuia, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de Consiliul UNBR.

Tematica examenului este unica la nivelul UNBR, iar selectarea subiectelor se face de comisia nationala de examen, care este formata cu precadere din avocati – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime in profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a UNBR, la propunerea barourilor.

Definitivarea in profesia de avocat

Calitatea de avocat definitiv se dobandeste in baza unui examen organizat de UNBR, anual si la nivel national, sau prin promovarea examenului de absolvire a INPPA.

Examenul de definitivare se sustine in cadrul INPPA si se desfasoara in mod unitar, pe centre teritoriale, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de Consiliul UNBR.

Comisia nationala de examen este formata, cu precadere, din avocati – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime in profesie a caror desemnare se face de Comisia permanenta a UNBR, la propunerea barourilor.

Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare, cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine. La fel persoanele care au promovat examenul de intrare in profesia de avocat si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ timp de 5 ani neintrerupti.

Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv.

Interdictii

Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, precum si la parchetele de pe langa acestea, inclusiv la Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi desfasoara activitatea. De asemenea, interdictia se aplica in mod corespunzator si avocatului al carui sot, ruda ori afin pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator la Curtea Constitutionala ori functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de Conturi.

Interdictia nu se aplica cabinetului asociat, societatii civile sau societatii cu raspundere limitata in care este asociat ori angajat cel caruia i se aplica interdictia mentionata mai sus. In schimb se mentine interdictia pentru avocatul titular, avocatul asociat, avocatul colaborator sau salarizat in cadrul profesiei, care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala in scopul eludarii interdictiei.

Pregatirea profesionala

Pentru avocatii stagiari se generalizeaza obligatia de a urma cursurile INPPA, in perioada de stagiu.

Avocatii definitivi au obligatia de a frecventa formele de pregatire profesionala continua organizate de barou, INPPA sau de formele de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.

Eroarea comuna cu privire la calitatea de avocat

Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al unei persoane care se prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat.

Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat sunt nule daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savarsit.

In aceste cazuri, baroul are dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de avocat urmand ca sumele obtinute cu titlu de despagubiri sa fie cuprinse in bugetele barourilor si sa fie folosite in mod exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala a avocatilor.

Cauze de neraspundere

Noutatea in materie se refera la faptul ca avocatul nu raspunde penal pentru recomandarile si opiniile profesionale pe care le comunica clientului sau si nici pentru actele juridice pe care le propune clientului sau, urmate de savarsirea de catre client a unei fapte prevazute de legea penala, cu exceptia anumitor infractiuni, prevazute expres.

Forta probanta a actelor avocatului

Actele intocmite de avocat pentru tinerea evidentelor profesionale cerute de lege, precum si pentru legitimarea fata de terti a calitatii de reprezentant au forta probanta deplina pana la inscrierea in fals.

Alegerea membrilor organelor de conducere

Regula este ca adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majoritatii membrilor adunarii generale a baroului.

Prin exceptie, in cazul barourilor care au in evidenta mai mult de 500 de avocati cu drept de exercitare a profesiei, in cazul in care, la prima convocare, numarul legal de participanti nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile de la data primei convocari. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata. Adunarea generala convocata in aceste conditii este legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai.

O alta noutate interesanta consta in faptul ca participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului sau de vot unui alt avocat.

Asistenta judiciara

Noua reglementare contine dispozitii detaliate referitoare la asistenta judiciara, respectiv: cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare, organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare.

Fiecare barou organizeaza Registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi avocatii ce pot fi desemnati pentru acordarea asistentei judiciare si a asistentei extrajudiciare. Pentru inscrierea in acest registru, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte, urmand ca inscrierea avocatului in registru sa se efectueze in baza deciziei consiliului baroului.

Dispozitii tranzitorii

In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a modificarilor, Statutul profesiei de avocat se modifica potrivit noilor prevederi.

In acelasi termen, Consiliul UNBR adopta Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara.

Dispozitiile referitoare la societatile profesionale cu raspundere limitata intra in vigoare dupa intrarea in vigoare a modificarilor Statutului profesiei de avocat.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 14 de comentarii cu privire la articolul “Noutatile Legii Avocaturii”

  1. Si, dupa cum era de asteptat, avocatul nu este de drept mediator!
    Doua activitati diferite dar care pot fi indeplinite cu succes, impreuna!

    La multi ani, tuturor! Un An Nou, cu bucurii si multe impliniri!

  2. Sireteanu spune:

    Consilierii juridici dorm si nu actioneaza in interesul lor. Ma intreb ce rol mai au Colegiile Consilierilor Juridici inafara ca primescbani de la MODERAT.
    Avocatii ca MODERAT isi fac legi doar pentru ei

    • Sanda SERBAN spune:

      :), no, atunci, daca ei dorm, sa le uram somn usor! Poate unii viseaza mai frumos!

      :), noroc cu dreptul de optiune pentru cei cu insomnii.

      :), un zambet pentru implementarea indiferentei si mai multe zambete pentru colegii care au depus, cel putin, un minimum de diligente pentru aceasta profesie reglementata.

      Sanda, Bucuresti, 🙂

  3. Dear Fănuţa LIŞMAN,

    Esti in eroare asupra notiunii de „activitati diferite” pe care o invoci in comentariul tau, cu referire la falsa separare a „activitatii de mediere” de „activitatea de avocat”.
    Prin Statutul profesiei de avocat, este consacrata ca si „activitate” – medierea.
    In spatiul european, activitatea de mediere, ca parte din ansamblul activitatilor legale a avocatului, nu este in mod obligatoriu de exclusivitatea unei profesii distincte de cea a avocatului.
    Ori perceptia unei separari legale a unor profesii distincte ( Legea 51/95 si Legea 195/06) la nivelul „activitatilor prestate” este ERONATA.
    Niciodata un judecator nu va putea sa nu ia in considerare un acord de mediere incheiat de un AVOCAT ne-MEDIATOR.
    q.e.d.

    • Statutul profesiei de avocat prevede, intr-adevar, ca avocatul poate desfasura activitatati de mediere insa, ele trebuiesc desfasurate in conditiile Legii 192/2006.

      Desigur, nimic nu va opri magistratul sa recunoasca un acord dintre parti intocmit de un avocat ce nu este si mediator insa, acest acord nu poate fi denumit ACORD DE MEDIERE ci doar TRANZACTIE, in conditiile art. 272 C.pr. civ. Astfel, partile nu pot fi induse in eroare.

      Ar fi minunat sa incercati de fiecare data solutionarea amiabila a unui conflict si va doresc sa aveti parte de cat mai multe hotarari de expedient, in baza tranzactiilor incheiate de dumneavoastra. Totusi, nu ramaneti cu iluzia ca ati facut mediere.

      Si, pentru a vedea ce mare diferenta este intre activitatea de negociere pana la incheierea unei tranzactii si activitatea de mediere, sunt gata sa mediez un conflict al unui client al dumneavoastra, pro bono. Mai apoi, vom discuta.

  4. Cristi P. Sturzu spune:

    Sunt alte interese la mijloc, Fanuta draga. Cele doua activitati pot concura la succesul pe care il idealizezi, doar intr-un singur caz. Cand mediatorul pe care il idolatrizezi in persoana impaciuitorului universal, este si AVOCAT. Altfel, calificarea ca mediator, imi repugna total, nemaivorbind despre modul de dobandire a „titlului”. In sinea ta stii ca am dreptate si poate ca revelatia absoluta va fi atunci cand eu, avocat membru al unui Barou infiintat prin LEGE, voi putea dobandi demnitatea de magistrat in urma absolvirii la FF a unui curs de 80 de ore, cu tot cu pauzele de cafea…si piscoturi. Atunci sa vezi dezmat!…:)

  5. Viorel Papu spune:

    Ca toate sectoarele de activitate din România, şi avocatura se scufundă în promiscuitate (de exp. existenţa barourilor paralele), birocraţie (de exp. noile contractiere şi delegaţiere), incompetenţă (de ex. parlamentarii care vor deveni avocaţi).

    Aşteptam modificări substanţiale, puternice însă legile sunt adoptate de parlamentari şi asta spune totul.

    Doamnă Lişman, poate ne mai spuneţi şi altceva în afară de mediere, mediere şi iar mediere. Şi poate, sper eu cel puţin, veţi reuşi, altfel decât prin pronunţarea interminabilă a cuvintelor mediere şi mediator, accentuate sau neaccentuate, să faceţi ceva ca această instituţie să şi funcţioneze, să aibă rezultate adevărate şi continue, altfel decât prin reunirea ambelor calităţi de avocat şi mediator în identitatea aceleiaşi persoane.

    • Cristi P. Sturzu spune:

      Domnule Papu Viorel, asocierea cuvantului greu si grav „promiscuitate” cu prezenta adevarata a structurilor avocatiale „paralele” cum va place sa le spuneti, este o incalcare flagranta a normei minime de decenta. Fenomenul prezentei acestor barouri pe piata avocaturii nu este nici premiera si nici o mare usa in fata careia stau si se mira toti desteptii satului. Sunt uluit de faptul ca Savescu Andrei nu v-a MODERAT acest cuvant, dar imi revin repede cu gandul ca sunteti partizanii monopolismului retrograd instituit de regimul indobitocirii natiei noastre. Spun doar ca nu este o premiera in lume, si de restul va las pe dvs. sa cautati in analele istorice ale profesiei. Deasemenea, daca ati fi avut catusi de putin curiozitatea si deschiderea catre o analiza simpla coexistentei celor doua barouri, fiecare dintre ele cu uscaturile si cu mizeriile sale, ati fi sesizat ca in absolut toate solutiile date de catre magistrati, desigur in favoarea noastra, apar sintagme ca „autoritate de lucru judecat”, „formularea eliptica a legii cadru”, „lacunele legislative a legii 51”, „membrii barourilor paralele exercita profesia de avocat in baza documentelor legale de infiintare” si, in consecinta, ar fi trebuit sa va stavileasca intr-un fel sau altul instinctul de a arunca cu laturi in cine nu merita. „Salut” pe aceasta cale organele structurii din care faceti parte, pentru „meritele” extraordinare pe care le are pentru faptul ca Legea 51 arata astazi, asa. Asa oameni, asa lege!

    • Domnule Papu, inteleg ca sunteti suparat pentru faptul ca nu s-a reusit inserarea sintagmei „avocatul este de drept mediator” insa, acesta nu este un motiv de a fi agresiv la adresa celor ce sustin medierea, intr-un fel sau altul.
      In primul meu comentariu am facut numai o constatare, fara intentia de a supara pe cineva.

      Dupa cum si dumneavoastra ati afirmat, in toate sectoarele de activitate lucrurile nu functioneaza asa cum ne-am dori unii dintre noi insa, suntem datori sa facem tot ce tine de noi pentru ca lucrurile sa se schimbe. Sper ca, in curand, sa vin cu o veste buna in acest sens intrucat am demarat si la Bucuresti un Proiect ce am incredere ca va fi implementat cu succes.

      Personal, voi promova medierea si ca avocat, cu litere mari sau mici ori ingrosate.

      • Viorel Papu spune:

        Doamnă Lişman, trageţi concluzii şi percepeţi aspecte dincolo de realitate. Singura agresivitate care, poate, primeşte un feedback pe măsură, este ”mediatizarea” ineficace a medierii. În momentul de faţă nu îmi doresc să fiu mediator nici în virtutea legii, nici în virtutea absolvirii unor cursuri la discreţie. Sunt supărat, da, deoarece instituţia medierii nu este eficientă şi în loc de eficientizarea ei prin alte mijloace mai coerente, mai concrete şi mai corecte, trebuie să aud tot timpul de ”competiţia” avocat-mediator (o aberaţie aş zice), de minunatele avantaje ale medierii, în general de apologia instituţiei medierii. Aş prefera să văd, de exemplu, un raport al corpului mediatorilor din raza tribunalului Dolj, să zicem, care să ne comunice că în anul 2010, s-au soluţionat prin mediere măcar 1.000 de probleme juridice.

  6. Domnule Papu, prin prisma Legii si a statului avocatului, si dumneavoastra aveti obligatia, cel purin morala, de a promova medierea in fata clientilor dumneavoastra, ținand cont chiar si numai de faptul ca aveti obligatia de a oferi clientilor dumneavoastra solutiile cele mai avantajoase de solutionare a conflictelor in care se afla. As intreba, sper ca nu-i cu suparare, de cate ori ati recomandat pana acum medierea, in litigiile ce v-au fost supuse spre solutionare?

    Inainte de a fi suparati ca lucrurile nu functioneaza, cred ca fiecare ar trebui sa ne facem o analiza obiectiva si sa vedem daca si noi, in dreptul nostru, am facut tot ceea ce tinea de noi, pentru ca lucrurile sa functioneze in parametrii normali.

    In ceea ce ma priveste, ma straduiesc sa fac tot ce pot in dreptul meu. Sper ca se vor vedea si rezultatele.

    Privitor la presupusul conflict, competitie dintre avocat si mediator, marturisesc faptul ca intotdeauna am sustinut ca cele doua activitati se pot impleti armonios, cu beneficii pentru ambele profesii si avantaje pentru justitiabil, cu conditia ca ambele sa fie facute cu profesionalism.

  7. Fanuta draga, incepi iar sa enervezi cu atata inchinaciune la catapeteasma medierii. Serios, las-o lMODERAT. Viorel Papu este avocat si se supune Legii avocaturii, in care, asa cracanata cum este, la art. 3 lit. f inca nu a „umblat” nimeni, dar te asigur ca se va intampla si asta, atat timp cat legile se afla pe mana si la discretia uor diletanti in materie juridica. Medierea exista inca de pe vremea societatii tribale. Si animalele au acest instinct. Ma rog, unele dintre ele. Problema institutionalizarii medierii si in Romania, se suprapune peste sistemul acesta putred, plin de carii, plin de „pecinginea” coruptiei, in general. Mi se rupe inima cand vad ca scrii despre mediere ca fiind o profesie, in sine. Ok, asa au zis americanii. Iti spuneam despre interese dar tu nu si nu…”batman, batman”…Sa-ti povestesc altceva. In urma cu cativa ani, ma ocupam ca manager de o agentie de recrutare si plasare a fortei de munca. Aveam contracte doar cu strainii, caci cu romanii nu era chip, mai ales ca pe vremea aceea era PSD-ul pe val. Ei bine, nici un angajator strain nu se uita la oamenii mei, daca nu aveau cel putin o gramada de experienta in spate si cel putin o scoala cumsecade, care sa-i fi conferit persoanei respective dupa o perioada rezonabila de timp, titlul de „calificat in profesia de …cutare sau cutare”. Ai auzit probabil de programe finantate de UE, cu tematici diverse de reconversie a fortei de munca. Pentru ca o persoana interesata sa devina din macelar, sa zicem frizer, tot sunt necesare cateva luni de pregatire. Sub alt aspect, avocatii sunt deja mediatori de drept. Art.3 lit.f L.51, chiar si ras-modificata. Insa, dupa cum se poate observa cu ochiul liber, e loc si de mai rau…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week