Curtea Constitutionala. Opinie separata la inlaturarea despagubirilor morale pentru detinutii politici
4 ianuarie 2011 | Marinela CIOROABĂ, Juridice.ro
In Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 860 din 22 decembrie 2010 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1461/2010 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza intai din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie un text legal care a mai fost supus examinarii Curtii Constitutionale si a carui neconstitutionalitate a fost deja stabilita prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1358/2010 si Decizia nr. 1360/2010, care insa au fost publicate in Monitorul Oficial ulterior pronuntarii Curtii in prezenta cauza.
Este vorba despre textul art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009:
”(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei de judecata, in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
a) acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare in cuantum de pana la: [… ]”
Intrucat, astfel cum am mentionat, textul fusese deja declarat neconstitutional anterior pronuntarii in prezenta cauza, chiar daca deciziile nu au fost publicate in Monitorul Oficial, Curtea a apreciat, in virtutea art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevad ca ”Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale”, ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila.
In opinia separata, doamna judecator Iulia Antoanella Motoc a apreciat ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata pentru urmatoarele motive:
– exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata de catre Ministerul Finantelor Publice, se refera numai la aspecte de oportunitate a reglementarii criticate, si anume la imposibilitatea financiara a statului de a suporta cheltuielile legate de acordarea unor despagubiri foarte mari stabilite de instantele de judecata, in valoare de pana la 600.000 euro. Or, reglementarea acordarii de despagubiri pentru daunele morale suferite de fostii detinuti politici reprezinta o problema de legiferare, care este de competenta exclusiva a autoritatii legiuitoare.
– si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, atunci cand analizeaza incidenta acordarii despagubirilor pentru daune morale, in temeiul art. 41 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ia in considerare prejudiciul moral, iar atunci cand nu se poate efectua un calcul exact sau atunci cand distinctia dintre daunele materiale si daunele morale se dovedeste a fi dificila, Curtea poate fi determinata sa le analizeze de o maniera globala.
– mai multe texte internationale au condamnat regimul comunist, in concordanta de altfel cu fundamentul juridic si etic al Legii nr. 221/2009: Recomandarea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 6.615 din 7 mai 1992 adresata Comitetului de Ministri, Rezolutia nr. 1.096 privind masurile de lichidare a mostenirii fostelor regimuri totalitare comuniste, din 1996 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Declaratia de la Vilnius a Adunarii Parlamentare a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, adoptata in 2009.
– potrivit jurisprudentei CEDO, notiunea ”bunuri” priveste atat bunurile actuale avand o valoare patrimoniala, cat si, in situatii precis delimitate, creantele determinate potrivit dreptului intern corespunzatoare unor bunuri cu privire la care cel indreptatit poate avea o speranta legitima ca ar putea sa se bucure efectiv de dreptul sau de proprietate. De asemenea, atunci cand un stat contractant, dupa ce a ratificat Conventia si implicit Protocolul nr. 1, adopta o legislatie prin care stabileste restituirea totala sau partiala a bunurilor confiscate de regimul anterior, se poate considera ca noul cadru juridic creeaza un nou drept de proprietate pentru categoria de persoane care indeplinesc anumite conditii.
– in concordanta cu jurisprudenta CEDO, cuantumul despagubirilor pentru daune morale, trebuie lasat la latitudinea instantei de judecata, in virtutea dreptului suveran al judecatorului de a aprecia.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
