Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Traian Basescu la prima sedinta a CSM in acest an: „va felicit ca ati incheiat anul 2010 bine”
06.01.2011 | JURIDICE.ro


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Presedintele Traian Basescu a participat miercuri, 5 ianuarie 2011, la prezentarea Raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2010, prilej cu care a sustinut urmatorul discurs:

„Buna dimineata. Va pot spune ca am citit raportul anual, va rog sa-mi permiteti sa fac cateva observatii legate de ce ne doare cel mai tare – de Mecanismul de Cooperare si Verificare. Nu sunt niste observatii neaparat personale, avem informatiile evaluarii legate de vizita din luna decembrie si va pot spune ca, pe fond, incercarea noastra de a imbunatati raportul din vara cu un raport intermediar facut la solicitarea Romaniei nu pare a fi un succes din multe puncte de vedere. Sigur, sunt observatii, unele corecte, altele poate putin exagerate. Va marturisesc ca – daca vorbim despre viteza de judecare a unor procese – sunt foarte multe dosare de mare coruptie care au inceput sa fie transmise catre instante – 2005, 2006, 2007. Intr-un sistem judiciar cum este al nostru, inca nu putem spune ca sunt intarzieri catastrofale, chiar daca se putea face mult mai mult din punct de vedere al judecarii dosarelor de mare coruptie. Dar, uitandu-ma la o tara cu un Cod Penal, sa spunem, asemanator cu al nostru, cu originile in Codul lui Napoleon, un mare accident, o mare catastrofa a fost judecata in zece ani. Accidentul Concorde de acum zece ani a primit solutia abia acum doua saptamani. Deci, pe undeva, cred ca trebuie sa consolidam efortul de explicare a modului cum functioneaza sistemul nostru judiciar, ceea ce, repet, nu justifica amanarile la nesfarsit ale intrarii in judecare a unor dosare de mare interes public, dar care ar avea menirea sa si consolideze sau sa arate ca avem o justitie capabila sa lupte impotriva coruptiei, a marii coruptii, in mod deosebit. Deci, nu am inceput cu o scuza la adresa sistemului judiciar din Romania. Din pacate, MCV-ul, cu sau fara voia noastra, a fost anexat ca o conditie de acces in Spatiul Schengen si este evident si din scrisoarea celor doi ministri, a ministrului de interne francez si a ministrului de interne german. Eu imi asum responsabilitatea politica a intarzierii accesului Romaniei in Spatiul Schengen, pentru ca sunt seful statului si cineva trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate. In acelasi timp, este evident ca marile noastre probleme sunt cantonate in zona justitiei si trebuie sa ne asumam, si sub presedinte, fiecare trebuie sa ne asumam responsabiitatile pe care le avem.

Cu privire la raport si la deficiente, asa cum le vad eu, cum le vad cei de la Comisie, as vrea sa fac cateva observatii. Eu mi-am facut niste notite care au izvorul atat in raportul dumneavoastra, cat si in concluziile de moment ale raportului intermediar pe care Romania l-a solicitat. Incep cu pregatirea profesionala a magistratilor. Aici as face observatia ca CSM a aprobat planul de formare profesionala, dar verificarea eficientei acestor planuri de formare profesionala si perfectionare a magistratilor inca nu s-a facut si cred ca trebuie sa gasim niste solutii sa ne convingem daca se cheltuiesc banii cu folos sau fara. Tot legat de procesul de formare si pregatire al magistratilor, as face observatia ca asezarea lui in afara oricarei forme de evaluare nu este de natura sa consolideze credibilitatea justitiei. De aceea, insist ca in ceea ce priveste programele de formare profesionala sa existe si un feedback al acestor programe, o evaluare – ce eficienta au aceste programe. Un lucru extrem de important legat de transparenta promovarii la Inalta Curte de Casatie si Justitie este un murmur care vine si din sistem si este si o observatie din afara sistemului, de la cei care ne evalueaza. Vor trebui gasite formule mai transparente de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, ar fi extrem de important sa se faca o corecta evaluare a managementului parchetelor si al instantelor inferioare. Acest tip de evaluare pare a nu fi o constanta a inspectiei. De regula, se fac evaluari generale ale instantelor, rapoarte care ataca toata problematica instantelor. Cred ca ar trebui sa dedicam un sistem de evaluare din partea inspectiei pentru eficienta managementului instantelor.

O observatie care nu vine din observatiile Comisiei, ci din discutii autohtone, este legata de blocarea de catre CSM a modificarii legii raspunderii magistratilor, Legea 330/2004, prin conditionarea preexistentei raspunderii penale. Nu se poate asa ceva, nu seamana cu nimic din legislatia statelor membre unde exista legi care vizeaza raspunderea magistratilor. Nu poate preexista raspundere penala. Cred ca nu este decat o solutie de blocare a imbunatatirii Legii 330/2004 si rugamintea mea ar fi sa aveti in vedere deblocarea acestei legi, pentru ca este greu de admis ca in relatia CSM – Guvern, CSM – Ministerul Justitiei, legea ar fi promovata fara un aviz al CSM-ului si nu doresc sa se intample acest lucru. De aceea, rugamintea mea ar fi sa reevaluati pozitia CSM-ului legata de preexistenta unei infractiuni.

Am observat evaluarile magistratilor, 99%, foarte bine. Nu spun ca nu avem magistrati foarte buni, dar daca suntem la procentul de 99%, asta nu corespunde cu exact ce se intampla in justitia noastra. Probabil nu au „foarte bine”, permiteti-mi sa fac o speculatie, judecatori care au fost prinsi in flagrant, luand mita, sau procurori, ca 99% din magistratii romani au calificativul „foarte bine”. Cred ca trebuie sa avem responsabilitate pentru calificativele pe care le dam magistratilor. Politica de resurse umane a esuat, a fost o strategie de resurse umane stabilita in CSM in 2008, eu am participat la acea sedinta cand s-a adoptat strategia de resurse umane. Trebuie sa recunoastem ca redistribuirea nu a avut loc. Daca facem strategii fara sa le punem in aplicare, nu stiu unde o sa ajungem si am un exemplu la care poate se uita si doamna Procuror General, ma uitam la numarul de procurori – asta am putut evalua foarte repede, pentru ca de la parchete se obtin mai usor informatiile. Spre exemplu, Parchetul General are 550 de procurori, iar parchetele de pe langa Curtile de Apel toate la un loc au 260 de procurori. Pai, justitia noastra s-a asezat ca o piramida care are baza in sus si varful in jos, tot mai putini judecatori catre instantele de baza si tot mai multi in sus. Poate nu este corecta informatia mea, dar daca nu este corecta, voi prelua criticile. (…)

O problema extrem de delicata mi se pare o apropiere de blocare a legii micii reforme si ea pare a fi generata de standardul pe care l-ati stabilit cu volumul optim de activitate. Rugamintea mea ar fi sa analizati posibilitatea de a se renunta la acest standard in masura in care tehnic considerati ca este posibil, pentru ca este evident ca aceste standarde introduse, legate de volumul optim de activitate, au impins primul termen cu 6 la 18 luni, ceea ce face, practic, inoperanta legea micii reforme. Iar ceea ce eu va propun este sa incercam sa valorificam tot ce avem legislativ in favoarea cresterii eficientei sistemului de justitie romanesc. Sigur, nu va pot obliga, fiindca n-am cum, dar sa va rog pot; asta am dreptul sa fac.

As mai avea o observatie legata de CSM. Eu am avut o discutie, inainte de ultimul CSM la care am participat, cu doamna presedinte si doamna vicepresedinte, care m-au asigurat ca s-a dat o interpretare legata de al doilea mandat, de mandatul care nu este intreg aici, in CSM. Vedem ca interpretarea data a starnit foarte multe reactii in sistem, si reactii individuale, si reactii ale Asociatiei Magistratilor – de acolo am primit o documentatie, o interpretare a legii. Lucrul mai dificil este ca in momentul de fata, repet: in momentul de fata, evaluarea exterioara, evaluarea celor care vor intocmi raportul de tara este ca vom avea un CSM lipsit de credibilitate, ca urmare a modului cum au avut loc alegerile. Ce rugaminte as avea din acest punct de vedere? Asa cum eu astept deciziile Curtii Constitutionale inainte de promulgare – avand in vedere ca hotararea de validare a CSM-ului este atacata la Curtea Constitutionala – sa amanati alegerea presedintelui si vicepresedintelui noului CSM pana pe data de 20, dupa pronuntarea Curtii Constitutionale. Acest lucru ar avea ca efect o hotarare care sa valideze constitutionalitatea si legalitatea noului CSM, ar avea ca efect consolidarea CSM-ului, iar o eventuala hotarare de invalidare a hotararii Senatului va impinge la reluarea alegerilor, daca vrem sa avem un CSM credibil. Nu va cer altceva decat sa asteptam hotararea Curtii Constitutionale legata de acest lucru. Stiu ca se creeaza un vid de patru – cinci zile. Mandatul actualului CSM sau noul CSM ar trebui sa intre in functiune pe 14, daca ne luam dupa Codul Civil, prima zi, ultima zi nu conteaza, zilele lucratoare, de la momentul hotararii Senatului. Poate am o eroare de o zi, doua; dumneavoastra veti socoti mai bine ca mine. Dar ideea ar fi sa asteptam hotararea Curtii Constitutionale, pentru ca hotararea de validare a CSM-ului de catre Senat este atacata la Curtea Constitutionala. (..)

Mai am o singura observatie. De data aceasta, este legata de niste interese materiale, de bani. Sigur ca nu are nicio legatura cu activitatea CSM-ului, dar nici nu stiu unde sa ridic aceasta problema in alta parte si nici nu stiu daca dumneavoastra aveti vreun mecanism care sa rezolve problema. Spre exemplu, avem foarte multe licitatii care sunt contestate in instanta. Vreau sa va spun ca putine din ele sunt contestate pe buna dreptate. Cea mai mare parte din ele sunt contestate pe un mecanism care tine de coruptie si sper ca organismele abilitate pana la urma sa demonteze acest mecanism al licitatiilor contestate.In ce consta el, ca fenomen? Cel care pierde licitatia are grija sa faca o contestatie in instanta, dupa care intra la negocieri cu castigatorul, cat sa-i dea din lucrare, daca va lucra, daca nu va lucra. Ei stiu ca se prelungesc aceste procese si orice castigator vrea sa deruleze rapid contractul. Marea problema nu este neaparat acolo unde sunt bani din bugetul de stat, pentru ca astea sunt foarte putine. Cele mai multe contestate sunt pe bani europeni, fie inca restanti din SAPARD si de pe ISPA sau bani alocati pe programele operationale, pentru care avem alocari mari. Sunt sume foarte mari blocate in instante in momentul de fata. Suntem tara cu cele mai multe proiecte aprobate dintre tarile nou intrate, suntem tara cu cele mai multe proiecte aprobate la Bruxelles in momentul de fata. Din pacate, suntem tara cu cea mai mica absorbtie, una din cauze fiind si blocarea inceperii implementarii proiectelor in instante. Am vazut termene ametitoare. Sigur, aici nu pot spune, e repartizarea aleatorie, cum pica asa pica. Sunt unele licitatii contestate in 2010 care au termen in 2011, septembrie, octombrie. Daca putem gasi o solutie ca aceste contestatii sa fie tratate prioritar, pentru ca dezavantajul banilor europeni este ca daca nu-i folosesti intr-un termen de, ii pierzi. Aici este problema. Nu stiu daca exista o solutie, nu stiu. Eu, ca si cu celelalte puncte, doar ridic niste probleme in care poate am dreptate, poate n-am dreptate. Dumnevoastra veti judeca si veti decide. (…) Domnule judecator, pe sugestia aceasta s-a incercat instituirea unei taxe de 10% din valoarea contractului. Imediat a fost reactia Bruxelles-ului care ne-a spus ca impiedicam accesul la justitie al firmelor. Lucru incorect, pentru ca au acces la licitatii, cele pe proiecte mari, numai companii care au cifre de afaceri mult peste cea mai mare companie de constructii, sa spunem, din Romania. Deci, oricum prin regulile Uniunii, suntem obligati sa primim la licitatie sau Guvernul e obligat sa primeasca la licitatie numai firme din UE. Firmele romanesti n-au cum sa participe pentru ca nu au cifra de afaceri la acel nivel. Si, totusi, cand a introdus Guvernul, prin ordonanta de urgenta, acea taxa de 10% din valoarea contractului pui garantie si daca pierzi, ai pierdut-o, reactia a fost extrem de dura de la Bruxelles, a trebuit sa fie scoasa. De altfel, va mai dau un exemplu. Pe SAPARD trebuie sa restituim destul de multi bani. S-au facut intreprinderi mici si mijlocii in agricultura pentru procesarea productiei agricole, lapte, carne, in mod deosebit la carne. OLAF-ul a constatat ca s-au facut achizitii peste pretul pietei. S-au depistat si firmele: o firma italiana si una germana. Nu cere nimeni banii inapoi firmei italiene si firmei germane, ci ii cere Guvernului Romaniei. Nu mai vorbim de faptul ca era foarte mica experienta cand s-au alocat fondurile SAPARD, dar asa e viata, cel care primeste banii are o problema, trebuie sa-i dea si inapoi. Deci nu putem miza pe…, am incercat varianta introducerii acelei taxe, a fost considerata infringement. (…)Eu va dau toata corespondenta; a fost Ordonanta de Urgenta emisa si a trebuit sa fie modificata imediat reactia Comisiei Europene. Deci avem tipul acesta de probleme. Daca putem gasi o formula, pe care, eventual, sa mi-o comunicati mie sau ministrului Justitiei, ce ar trebui sa faca Guvernul pentru ca aceste procese sa fie judecate mai repede, ne-ar ajuta foarte mult. (…)

As mai face o ultima observatie. Cred ca trebuie sa gasim o formula de crestere a independentei inspectiei, nu prin mutarea ei la Ministerul Justitiei, ci sa devina o structura autonoma de CSM, pentru a fi credibila. Acum, eu mai spun un lucru care poate nu este placut de spus, si mai ales la inceput de an. Politicul nu mai poate privi la nesfarsit cum, din cauza mersului justitiei, totusi ramanem intr-o zona destul de neplacuta, de tara supravegehata, de tara pusa sub semnul intrebarii din punct de vedere al capacitatii ei de a asigura o justitie la nivel european. Nu vreau sa spun ca avem nici cea mai mica intentie de a pune justitia sub control pentru ca nu ne permite Constitutia. Nu avem mijloace. In schimb, cred ca trebuie sa analizam legea de functionare a CSM-ului. Lasandu-l practic stapanul justitiei, dar sa vedem ce trebuie facut, ce trebuie schimbat in legea de functionare a CSM-ului pentru ca lucrurile sa se indrepte pe un fagas care sa credibilizeze justitia. Nu stiu exact ce trebuie modificat in aceasta lege. Sunt variante si variante, dar una din variantele la care ma gandesc este o autonomie totala de CSM a inspectiei. Sa gasim o formula de selectare a inspectorilor, de subordonare catre nimeni a inspectorilor. La fel cum CSM-ul nu este subordonat nimanui, de ce ar fi inspectia? La fel cum procurorul de caz care ancheteaza nu este subordonat nimanui sau judecatorul, de ce inspectia ar fi in subordine iar propunerile inspectiei validate in CSM. Cred ca aici este una din zonele pe care trebuie sa le analizam foarte serios in cel mai scurt timp si sa luam decizii. (…) Eu va felicit ca ati incheiat anul 2010 bine, chiar daca cu un raport destul de acid din partea Comisiei Europene. (…) Eu va multumesc mult. Va asigur ca inca mai sper ca putem scapa de MCV-ul acesta. Din pacate, eu imi asum responsabilitatea politica a esecului. Daca era sa mi-o asum pe cea a sistemului judiciar ati fi ras de mine. Pe cea politica mi-o asum. Nu avea ce cauta MCV-ul cuplat de Schengen. Am bagat banii, ne-am pregatit pentru Schengen si a venit… Am sesizat de asta vara dar aici suntem. Si problema este ca accesul in Schengen nu este o problema in care sa fie implicata Comisia. Este Consiliul, JAI-ul, in care un singur vot impotriva este suficient pentru blocaj. Asta este. Deci, politic imi asum responsabilitatea pentru ce s-a intamplat dar acum trebuie sa ma ajutati tehnic, adica juridic, sa eliminam astea, pentru ca ni le-au agatat si nu mai avem ce le face. Va multumesc mult! Va doresc un an bun!”

Nota Juridice.ro: Fata de solicitarea/sugestie a presedintelui Traian Basescu de amanare a alegerii conducerii CSM vineri, 7 ianuarie 2011, jud. dr. Livia Doina Stanciu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a intervenit si a spus ca se ridica problema daca exista sau nu temei legal de suspendare a procedurii alegerii conducerii CSM. „Legea este deasupra tututor. Deasupra judecatorilor Curtii Constitutionale, ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, a declarat presedintele ICCJ.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate