Noutati editoriale – Editura Monitorului Oficial

Noua lege a pensiilor
Noul cadru de reglementare a sistemului public de pensii este stabilit prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Actul normativ proaspăt adoptat stipulează expres principiile de bază ale organizării și funcționării sistemului public de pensii, statuand că dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Potrivit noii reglementări, in vigoare de la data de 1 ianuarie 2011 (cu excepția dispozițiilor referitoare la majorarea punctului de pensie și a celor privind aplicarea unui indice de corecție punctajului mediu anual pentru persoanele inscrise la pensie incepand cu data intrării in vigoare a legii, dispoziții care intră in vigoare la data de 1 ianuarie 2012), in sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
– pensia pentru limită de varstă;
– pensia anticipată;
– pensia anticipată parțială;
– pensia de invaliditate;
– pensia de urmaș.
Printre principalele noutăți aduse de noua lege a pensiilor se remarcă:
– stabilirea varstei standard de pensionare pentru bărbați la 65 de ani;
– stabilirea varstei standard de pensionare pentru femei la 63 de ani;
– stabilirea unui stagiu minim de cotizare de 15 ani, atat pentru femei, cat și pentru bărbați;
– stabilirea stagiului complet de cotizare de 35 de ani, atat pentru femei, cat și pentru bărbați;
– stabilirea valorii punctului de pensie la 732,8 lei.

Legea parteneriatului public-privat şi normele metodologice de aplicareUna dintre emblemele remarcabile ale noii paradigme a administrării fondurilor publice (şi a patrimoniului public, in general) inaugurate de teoriile economice ce propun performanţa drept criteriu esenţial pentru structurarea politicilor publice, parteneriatul public-privat este reglementat in Romania pentru a doua oară in acest deceniu. Pare a fi confirmat astfel faptul că abrogarea in cursul anului 2006 a reglementării anterioare a acestui tip de contract public prin actul normativ care a transpus directivele comunitare referitoare la achiziţii publice şi concesiunea de lucrări nu a fost o soluţie optimă.
Avand in vedere constrangerile bugetare acute impuse de criza profundă a deficitelor bugetare şi a datoriei publice, prin flexibilitatea şi complexitatea sa, ce trebuie solid ancorate in principiile fundamentale ale dreptului comunitar, parteneriatul public-privat constituie o alternativă preferabilă pentru realizarea de lucrări publice, atat de necesară. Succesul care a justificat amploarea preocupărilor ce au ca obiect aceste contracte işi poate găsi un ecou şi in economia romanească. Din această perspectivă, credem că apariţia legii trebuie salutată.
În curs de apariţie – Legea parteneriatului public-privat – Comentarii şi adnotări, autori Simona Gherghina şi Monica Raţiu

Curtea Constituţională a României. Justiţia politicului sau politica justiţiei?, autor Ioan Vida
Iată o dezvoltare explicativă a dilemei relevate de titlu: jurisdicţia constituţională indeplineşte o funcţie politică sau reprezintă o variantă de estompare juridică a trăsăturilor accentuate ale politicului?
In lucrare, se face distincţia intre două tipuri de control al constituţionalităţii legilor. Cu acest prilej este evidenţiată experienţa romanească in materie, care a promovat modelul american al controlului de constituţionalitate difuz şi care a fost impărtăşită de instanţele romaneşti incă din anul 1912. In 1991 a avut caştig de cauză modelul european al controlului de constituţionalitate, model bazat pe o instituţie naţională, aptă să controleze constituţionalitatea legilor in mod centralizat şi a altor raporturi dintre autorităţile statale.
La baza acestui control a stat intotdeauna legitimitatea sa. Cum este posibil ca un organism format din reprezentanţi ai Preşedintelui Romaniei, ai Camerei Deputaţilor şi Senatului să infrangă deciziile parlamentare şi să anuleze punerea in aplicare a hotărarilor decise de aceste organisme? Răspunsul la această intrebare se regăseşte in carte şi are ca obiect legitimarea Curţii Constituţionale in trendul mondial şi mai ales in virtutea faptului că la ora actuală Curtea Constituţională a Romaniei deţine Preşedinţia Curţilor Constituţionale Europene şi este membră a Curţilor Constituţionale Francofone.
Legiferarea unor noi atribuţii ale Curţii Constituţionale, mai ales in conexiune cu modificarea unor texte din Legea fundamentală (şi, uneori, o contradictorialitate intre acestea), inducerea unui eventual blocaj in activitatea Parlamentului, prezentarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, aşa cum sunt ele reglementate de Constituţie, şi exemplificarea speţelor de interes pentru materia respectivă, toate acestea sunt comentate spre informarea cititorilor şi clarificarea unor aspecte poate mai puţin evidente.

Codul Fiscal, editia ianuarie 2011
Ediţia ianuarie 2011 cuprinde ultimele modificări şi completări aduse prin O.U.G. nr. 117/2010. Printre acestea se remarcă cele referitoare la:
– redefinirea cadrului legal pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale reglementate de Codul fiscal;
– atribuirea calităţii de autoritate fiscală centrală Ministerului Finanțelor Publice, instituție cu rolul de a coordona aplicarea unitară a prevederilor legislației fiscale;
– opțiunea pentru stabilirea impozitului final pentru unele venituri din activități independente;
– plățile anticipate ale impozitului pe veniturile din activități independente;
– impozitarea caștigului net anual impozabil/caștigului net anual;
– definirea și impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată;
– stabilirea caștigului net anual impozabil;
– regimul juridic al declaraţiilor fiscale depuse de contribuabilii care realizează, individual sau intr-o formă de asociere, venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, determinate in sistem real;
– stabilirea impozitului anual datorat;
– introducerea titlului IV1 „Impozitul pe veniturile microintreprinderilor”;
– redefinirea conceptului de produse accizabile;
– regimul juridic al plafonului scutirii de taxă pentru persoanele impozabile stabilite in Romania;
– nivelul accizelor armonizate şi calculul accizei pentru ţigarete;
– introducerea titlului IX2 „Contribuţii sociale obligatorii”, cuprinzand reglementări referitoare la contribuabilii sistemelor de asigurări sociale

Secţiuni: Flux informații

Cuvinte cheie: Cod Fiscal, Curtea Constituţională a României, Ioan Vida, Monica Ratiu, parteneriat public-privat, pensii, Simona Gherghina

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi citi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice.

Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro

Am citit, am înţeles şi sunt de acord cu Politica privind protecţia datelor şi condiţiile procesatorului de newsletter Privacy Policy

Da, vreau să primesc newsletter

Abonare

Login | Nu aveti cont? Click aici pentru abonare!