Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Executor judecatoresc Florin Traian Copuzeanu
 
28 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Despre poprire si sechestru executional in legatura cu partile sociale
19.01.2011 | Marinela CIOROABĂ, Marius CLAICI


1. Consideratii generale

Interdependenta dintre procedura executionala si alte dispozitii legale in vigoare privitoare la infiintarea popririlor si instituirea sechestrului asupra partilor sociale detinute de un debitor, asociat al unei societati cu raspundere limitata, in vederea vanzarii acestora spre indestularea unui creditor, este un subiect ce impune lamuriri pentru unificarea practicii executionale relative la aplicarea acestora.

Potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale [1], capitalul social este definit ca expresia valorica a totalitatii aporturilor asociatilor care participa la constituirea societatii. Acesta are o dubla semnificatie, atat juridica cat si contabila. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezinta gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societatii. In momentul constituirii societatii, capitalul social este egal cu activul patrimonial.

Masura in care asociatii contribuie la formarea capitalului social este si masura in care acestia participa la impartirea profitului sub forma de dividende.

In ceea ce priveste societatile comerciale cu raspundere limitata, capitalul social este divizat in anumite fractiuni denumite parti sociale. Asociatii dobandesc in schimbul aportului un numar de parti sociale corespunzatoare valorii aportului fiecaruia. Detinatorii partilor sociale sunt titularii unui drept de creanta impotriva societatii, care le confera dreptul la impartirea activului social in caz de lichidare, precum si dreptul la dividende.

Titlurile de valoare materializeaza dreptul asociatilor asupra unei fractiuni din capitalul social. Spre deosebire de actiuni, care fac parte din categoria titlurilor de valoare negociabile, certificatele de parti sociale sunt titluri de legitimare, adica inscrisuri cu valoare comerciala emise de societatea cu raspundere limitata pentru a confirma calitatea titularului sau de detinator de parti sociale si, implicit, de asociat.

Societatea cu raspundere limitata este un tip hibrid de societate, care imprumuta unele trasaturi atat de la societatea in nume colectiv, cat si de la societatea pe actiuni. Societatea cu raspundere limitata este, in acelasi timp, o societate de persoane si de capitaluri. Constituie o societate de persoane pentru ca partile sociale nu sunt reprezentate prin titluri negociabile (cum sunt actiunile) si nu pot fi cedate unor neasociati decat daca majoritatea celorlalti asociati isi exprima acordul. Societatea cu raspundere limitata este totodata si o societate de capitaluri, deoarece asociatul isi limiteaza riscul la valoarea aportului adus in societate (de unde si denumirea de societate cu raspundere limitata). Ca urmare, fiecare asociat va fi tinut pentru datoriile societatii numai pana la limita aportului subscris.

2. Poprirea partilor sociale din perspectiva Legii nr. 31/1990

Pornind de la examinarea dispozitiilor procedurale privind executarea silita, rezulta ca, in principiu, creditorul are libera alegere in privinta modalitatii de executare silita, acest lucru fiind in consonanta si cu prevederile Codului de procedura civila astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor [2]: ”In temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art. 3711 alin. (3) aplicandu-se in mod corespunzator” (art. 3731 alin. (3) teza I C. pr civ.).  In cazul executarii silite mobiliare, art. 406-449 C. pr. civ. prevad si care sunt bunurile care nu pot fi urmarite, printre acestea nefiind incluse si titlurile de valoare. In continutul art. 419 alin. (4) C. pr. civ., dispozitie privind urmarirea silita mobiliara, se face referire la ”sumele in lei sau valuta, titlurile de valoare (…)”. Astfel, pentru executarea silita a titlurilor de valoare, inclusiv a actiunilor/partilor sociale, nu este prevazuta o procedura speciala, derogatorie de la dispozitiile comune, nefiind, asadar, interzisa urmarirea silita mobiliara [3].

Pentru a avea o imagine de ansamblu necesara aplicarii eficiente a normelor legale, derogatorii de la dreptul comun, in cadrul procedurii de executare silita, trebuie avute in vedere dispozitiile art. 66  din Legea nr. 31/1990: ”(1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.”.

Dispozitiile art. 66 din Legea nr. 31/1990 nu lasa loc de interpretare, fiind explicite in legatura cu obiectul popririi. Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficii cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, (dividendele),  iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce s-ar cuveni dupa lichidare.

Asadar, sustinem ca in cadrul procedurii de executare silita putem dispune infiintarea popririlor:
a. asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil
b. asupra partii ce i s-ar cuveni  asociatului prin lichidare, dupa dizolvarea societatii.

Exceptia de la aceste dispozitii este instituita prin art. 66 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, care prevede situatia in care creditorii pot totusi popri in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. Deci, poprirea se poate infiinta asupra partilor ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare iar nu asupra partilor sociale pe care acestia le detin in societate. Infiintarea popririi asupra partilor sociale detinute de debitor este inadmisibila [4].

Aceste drepturi speciale, de poprire asupra partilor cuvenite din lichidare, respectiv de sechestru si vanzare a actiunilor detinute de actionarii debitori nu incalca principiul autonomiei patrimoniului societatii comerciale, deoarece aceste bunuri supuse actiunilor civile specifice fac parte din patrimoniul asociatilor.

3. Sechestrarea partilor sociale in vederea vanzarii

In vederea indestularii, creditorul poate solicita executorului judecatoresc sechestrarea si vanzarea actiunilor/partilor sociale detinute de debitor.

Conform art. 11 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile, iar in doctrina se precizeaza ca ”lipsa caracterului negociabil nu impiedica executarea silita”  [5].

Dupa cum se poate observa, din lecturarea Legii nr. 31/1990, art. 66 face parte din Titlul III – ”Functionarea societatilor comerciale”, capitolul I – ”Dispozitii comune”. Asadar acest articol are aplicabilitate comuna in ceea ce priveste functionarea oricarei societati comerciale. Nu poate fi avut in vedere in mod trunchiat alin. (1) al art. 66 din  Legea 31/1990 fara a se tine seama de  prevederile alin. (2): ”(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.”.

Parcurgand normele de tehnica legislativa prevazute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative [6], respectiv dispozitiile art. 53 alin. (3), aflam ca textele care reglementeaza ipoteze similare pot fi grupate in structuri distincte denumite dispozitii comune [7].

Astfel ca art. 66 alin. (1) si (2) din Legea nr. 31/1990 reglementeaza prin prisma normelor de tehnica legislativa ipoteze similare aplicabile societatilor, fara a face distinctia intre ele, existand un raport de coordonare.

Dupa analizarea textelor mai sus mentionate, putem afirma ca, la solicitarea creditorului, executorul judecatoresc poate proceda la instituirea sechestrului in vederea vanzarii asupra partilor sociale detinute de debitor.

In ceea ce priveste procedura instituirii sechestrului asupra partilor sociale, care reprezinta o modalitate de indisponibilizare a bunurilor mobile incorporabile, apreciem ca trebuie avute in vedere si dispozitiile art. 198 din Legea nr. 31/1990 [8].

In vederea cercetarii registrului asociatilor aflat la sediul social al societatii si instituirii masurii de indisponibilizare – sechestru asupra partilor sociale –, executorul judecatoresc se va deplasa la sediul social al societatii, iar conform  dispozitiilor art. 411 alin. (1), art. 412 si art. 416 C. pr. civ., va incheia un proces verbal prin care va declara sechestrate partile sociale detinute de debitor, acestea fiind indisponibilizate pe durata executarii silite, si se va proceda la valorificarea acestora potrivit dispozitiilor legale in materia executarii silite.

In cazul in care la sediul social al societatii cu raspundere limitata, la care debitorul detine parti sociale in calitate de asociat, nu este posibila dresarea procesului-verbal de sechestru, executorul judecatoresc va intocmi un proces verbal de constatare in acest sens, iar procesul verbal de sechestru asupra partilor sociale detinute de debitorul asociat se va putea intocmi la sediul oficiului registrului comertului competent, caruia i se va solicita inscrierea de mentiuni cu privire la sechestrul infiintat. Privitor la acest aspect, executorul judecatoresc va solicita oficiului registrului comertului competent inscrierea mentiunii privind sechestrul asupra partilor sociale pe formular tipizat, formular la care se va anexa un exemplar din procesul verbal de sechestru [9]. De asemenea, pentru a asigura opozabilitatea fata de terti, sechestrul infiintat asupra partilor sociale se va inscrie si in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Mentionarea in aceste registre a sechestrului instituit asupra partilor sociale in vederea vanzarii poate avea aptitudinea de a atrage atentia tertilor care intentioneaza sa incheie raporturi juridice cu debitorul,  precum si cu privire la factorii indreptatiti sa exercite puterea de reprezentare pe seama entitatii, fiind o metoda de conservare eficienta a dreptului de creanta.

Trebuie facuta distinctia intre patrimoniul persoanei fizice/juridice in care intra un numar de parti sociale si patrimoniul persoanei juridice la care sunt detinute partile sociale respective. In cazul instituirii sechestrului pe partile sociale detinute de un debitor la o societate comerciala nu este afectat si patrimoniul societatii. Partile sociale pot fi puse sub sechestru si vandute de creditorii asociatului, in conditiile legii si actului constitutiv.

In ceea ce priveste societatile comerciale cu raspundere limitata, art. 202 din Legea nr. 31/1990 instituie un drept de preemtiune in favoarea celorlalti asociati ai debitorului, iar transmiterea drepturilor catre alte persoane din afara societatii este permisa  numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.

Pentru inlaturarea unei eventuale vatamari in drepturi a celorlalti asociati, executorul judecatoresc ii va instiinta despre vanzarea partilor sociale, pentru ca acestia sa aiba posibilitatea legala de a-si manifesta dreptul de optiune in ceea ce priveste preemtiunea la achizitionarea partilor sociale sechestrate in vederea vanzarii sau in vederea manifestarii opozitiei.

Aceste dispozitii trebuie coroborate cu prevederile articolul 425 C. pr. civ.: ”daca bunul ce se sechestraza se afla in proprietate comuna sau asupra lui exista un drept de gaj ori privilegiu constituit in favoarea unei alte persoane, executorul judecatoresc, luand cunostinta despre acest drept, va instiinta acea persoana despre aplicarea sechestrului si o va cita la termenele fixate pentru vanzarea bunul respectiv”; prin prisma celor enuntate apreciem ca este util si pertinent ca executorul judecatoresc sa instiinteze despre instituirea sechestrului si sa citeze ceilalti asociati la termenele stabilite in vederea vanzarii.

Avand in vedere practica instantelor, putem sustine ca partile sociale pot fi sechestrate si vandute pentru datorii personale ale asociatului, in cadrul procedurii de executare silita, iar in ceea ce priveste institutia popririi, aceasta se poate institui, pe durata societatii, numai asupra partii din beneficiile societatii cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce s-ar cuveni prin lichidare. Se poate institui, de asemenea, in timpul duratei societatii, poprirea asupra partii ce s-ar cuveni asociatului prin lichidare. De la data dispunerii acestor masuri de catre executorul judecatoresc, bunurile sunt indisponibilizate, iar in practica se pot ivi multe imprejurari, ce pot fi analizate ca incidente care impiedica, sting sau amana executarea silita sau o anumita forma concreta de executare silita.

[1] Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004.

[2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.

[3] A se vedea Decizia nr. 1708 din 12 decembrie 2005, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a III-a civila, nepublicata.

[4] In acest sens a se vedea Decizia civila nr. 209 din 21 februarie 2005 pronuntata de Tribunalul Iasi – Sectia civila, nepublicata.

[5] S. Zilberstein,V. M. Ciobanu, Tratat de executare silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 377.

[6] Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 260 din 21 aprilie 2010.

[7] Art. 53 alin. (3) din Legea nr. 24/2000: ”Textele care reglementeaza similar ipoteze cuprinse in mai multe subdiviziuni ale actului normativ pot fi grupate in structuri distincte, denumite dispozitii comune.”.

[8] Art. 198 din Legea nr. 31/1990:

(1) Societatea trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.

(2) Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita prin nerespectarea prevederilor de la alin. (1).

(3) Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori.”.

[9] In acest sens a se vedea Decizia civila nr. 930/R/2009 din 29 iunie 2009, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, nepublicata.

Marius CLAICI
executor judecatoresc
Camera Executorilor Judecatoresti de pe langa Curtea de Apel Timisoara

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 28 de comentarii cu privire la articolul “Despre poprire si sechestru executional in legatura cu partile sociale”

  1. Gabriela Padurariu spune:

    Felicit autorul pentru subiectul abordat si calitatea expunerii!

  2. Flavius MOȚU spune:

    Societatile cu raspundere limitata se infiinteaza de catre fiecare asociat in considerarea calitatilor personale ale celorlalti asociati. Acesta este motivul pentru care, de regula, prin actul constitutiv, transmiterea partilor sociale catre terti (neasociati) nu este permisa.
    Daca se accepta premisa potrivit careia partile sociale pot fi vandute catre terti in cadrul executarii silite (eventual dupa exercitarea de catre ceilalti asociati a dreptului lor de preemtiune), asociatii care nu sunt supusi executarii silite vor fi fortati sa accepte un tert in cadrul societatii, desi au constituit societatea cu raspundere limitata in considerarea calitatilor personale ale asociatului executat silit. O atare situatie reprezinta o incalcare a drepturilor asociatilor care nu sunt supusi executarii silite.
    Mai mult, dispozitiile art. 66 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, cand reglementeaza vanzarea bunurilor mobile incorporale ale debitorului, prevad aceasta posibilitate doar in ceea ce priveste actiunile, nu si pentru partile sociale.

    • Petre Piperea spune:

      @judgemotu
      Din pacate, se pare ca opinia autorului acestui articol este dictata de interesele pe care le are ca executor.
      Consider ca ar trebui ca executorii sa manifeste mai multa atentie in astfel de spete, deoarece punerea in practica a unei astfel de “inovatii” ar trebui sa fie sanctionata ca abuz in serviciu.
      Desi argumentele impotriva executarii silite a partilor sociale se pot intinde pe mai multe pagini, observatiile dvs. reprezinta esenta problemei.
      In afara de sublinierea faptului ca art. 66 al. (2) din LSC prevede in mod expres doar posibilitatea executarii silite a actiunilor, trebuie precizat ca elementul intuitu persoane trebuie coroborat cu principiul libertatii de asociere si cu elementul affectio societatis.
      Astfel, la executarea silita a partilor sociale, trebuie avut in vedere principiul libertatii de asociere care presupune si faptul ca asociatii existenti intr-o societate cu raspundere limitata nu pot fi obligati sa se asocieze cu creditorii asociatului executat silit, iar affectio societatis presupune intentia semnatarilor pactului societar de a colabora in vederea realizarii scopului comun pe tot parcursul existentei societatii.
      Finalmente, chiar autorul articolului recunoaste ca asociatii debitorului trebuie sa-si manifeste acordul pentru asocierea cu creditorul acestuia. Ma intreb totusi cum va proceda executorul in situatia in care raspunsul va fi negativ? Va inceta executarea silita asupra partilor sociale?
      Experienta de avocat imi sugereaza un raspuns care nu o sa-i placa autorului …

      • opinie spune:

        Cred ca nu este incalcat principiul libertatii de asociere, deoarece asociatii au posibilitatea dizolvarii societatii, daca nu mai doresc continuarea activitatii sau nu pot continua activitatea cu noii asociati, iar in acest caz se suspenda executarea silita si se lichideaza societatea in baza legii 85. Executarea silita a partilor sociale nu afecteaza activitatea economica a societatii, aceasta desfasurandu-si activitatea fara a fi perturbata.
        Trebuie avut in vedere, ca intentia legiuitorului nu a fost sa declare inalienabile partile sociale, fiind de acord ca SRL-ul este mai apropiat societatilor de capitaluri. In sustinerea acestor argumente, putem invoca urmatoarea speta rezultata din practica: un SRL cu asociati persoane fizice devine asociat la un alt SRL, IMPREUNA CU O PERSOANA FIZICA SAU JURIDICA. SI in acest caz…despre ce acord intuitu personae vorbim?, cand structura actionarilor asociati ai SRL-ului care detin parti sociale la un alt SRL se poate modifica fara acordul celorlalti asociati. Legea nu reglementeaza situatii diferite pentru asociatii persoane fizice sau juridice.De altfel, din aceasta speta putem distinge fara putinta de tagada calegiuitorul nu a dorit sa instituie nicio interdictie si ca de fapt SRL-ul este o societate de capitaluri.

        • Flavius MOȚU spune:

          Se poate discuta si despre calitati personale ale asociatului persoana juridica (elemente nepatrimoniale ale fondului de comert). Diferenta majora dintre SRL si SA rezida tocmai in faptul ca, in principiu, orice persoana poate dobandi calitatea de actionar al SC X SA, prin cumpararea de actiuni pe cand dobandirea calitatii de asociat in SC Y SRL este, in principiu, conditionata de acordul majoritatii celorlalti asociati (3/4 din capitalul social, art. 202 din Legea nr. 31/1990). Desigur, exista si SA de tip inchis, dar asta e o alta discutie.

          Cat despre lichidarea societatii in temeiul Legii nr. 85/2006, cred ca e vorba despre o confuzie. Legea nr. 85/2006 reglementeaza procedura insolventei, in cadrul careia lichidarea este o consecinta a falimentului. Nu are nimic de a face cu lichidarea societatilor comerciale in conditiile Legii nr. 31/1990.

        • Petre Piperea spune:

          Cu riscul de a deveni agasant, mai postez un comentariu fiindca problema mi se pare foarte interesanta.
          Desi va respect opinia, nu pot fi de acord cu dvs., pentru urmatoarele motive:

          1. Precizare prealabila: desi nu ati precizat, cred ca ipoteza dvs. privind dizolvarea societatii se refera la un caz de dizolvare pentru neintelegeri grave intre asociati sau la o dizolvare voluntara, cazuri in care se aplica tot LSC, nu Legea 85.
          2. Argumentele expuse de dvs. sunt construite pe o situatie premisa eronata; astfel, in timp ce autorul articolului a recunoscut ca executarea silita a partilor sociale poate continua numai in conditiile aprobarii acesteia de catre ceilalti asociati, dvs., dimpotriva, considerati ca aceasta executare silita poate continua si in aceasta situatie, chiar cu incalcarea dispozitiilor exprese ale art. 202 din LSC.
          3. Daca situatia nu ar fi fost reglementata de art. 202 din LSC, ipoteza prezentata de dvs. ar fi putut fi solutionata prin aplicarea argumentului de interpretare reductio ad absurdum: ar fi complet nejustificat ca o societate profitabila (fiindca partile sociale emise de o societate nerentabila nu ar prezenta interes) sa se dizolve doar pentru ca un creditor isi doreste sa devina asociat intr-o societate cu raspundere limitata.

          In afara de debitorul asociat, printr-o dizolvare de acest gen, ar fi prejudiciate multe alte persoane: asociatii debitorului care se vor vedea pusi in situatia de a nu mai continua activitatea ce le aducea un venit, salariatii societatii ce vor fi concediati, autoritatile care nu vor mai incasa impozite, adica toate persoanele denumite in doctrina stake holders.

          Este posibil sa fie prejudiciat chiar si creditorul printr-o dizolvare a societatii, daca ne gandim ca patrimoniul societatii ar putea sa fie insuficient pentru acoperirea creantei sale si ca acesta va fi lipsit pe viitor de posibilitatea urmaririi silite a dividendelor incasate de asociatul debitor.

          4. In fine, nici exemplul dvs. privind existenta unui asociat persoana juridica in cadrul unei societati cu raspundere limitata nu este decisiv, deoarece putem prezuma ca asocierea se face si in acest caz tot in considerarea „calitatilor” asociatului persoana juridica (ca exemplu pur teoretic: este titularul unui brevet de inventie, unui know-how, unei francize etc.) si nu a asociatilor din cadrul persoanei juridice respective.

          Daca asocierea s-a facut totusi in considerarea calitatilor acestor din urma asociati, atunci actele constitutive ale societatii cu raspundere limitata ar trebui sa prevada clauze de agrement in sensul ca asociatii din cadrul asociatului persoana juridica nu se pot schimba fara acordul asociatilor din societatea cu raspundere limitata.
          In caz contrar opereaza prezumtia ca asocierea s-a facut in considerarea „calitatilor” asociatului persoana juridica.

      • Cecilia SECEAC spune:

        buna ziua,exact in aceasta situatie ma aflu eu,asociatul meu are sechestu pe ps ,executare silita,pt datorii personale (360000eur).Am primit instiintari de la executor in vederea efectuarii unei expertize financiare pt stabilirea valorii mobiliare ….bataia e mare pt ca soc are in patrimoniu o cladire de vreo cateva mil eur, mai exact un hotel.ce pot face eu in aceasta situatie,cum ma pot apara de creditorii astia care nu sunt niste ingerasi,si sa nu ma trezesc ca prin diverse inginerii avocatesti,sunt scoasa din soc.mentionez ca eu cu asociatul suntem 50-50.m-ar ajuta mult niste sfaturi,multumesc!

        • exista 2 sfaturi: angajati un avocat si depuneti contestatie la executare in termenul legal de 15 zile

        • Petre PIPEREA spune:

          In completarea sfatului dat de dl. Mihai Costache,ar mai fi urmatoarea sugestie: dvs. ar trebui sa depuneti o declaratie la dosarul de executare, precum si in dosarul privind contestatia la executare, in cuprinsul careia sa aratati ca nu sunteti de acord cu transmiterea partilor sociale catre creditorii asociatului dvs.

          Desigur, exista si posibilitatea sa va manifestati acordul pentru acest transfer silit de parti sociale, ipoteza in care putem considera ca asociatul dvs. este pur si simplu ghinionist…

    • „prevad aceasta posibilitate doar in ceea ce priveste actiunile, nu si pentru partile sociale.”

      unde legea tace… si tu trebuie sa taci.

      Daca legea nu prevede „posibilitatea”… nu inseamna ca este interzis.

      Tot ce nu este interzis e permis.

      Multi nu stiu asta. Nici judecatori chiar.
      Daca legea nu le spune sa respire… ei nu respira.

      • Petre Piperea spune:

        Situatia executarii partilor sociale este diferita de ipoteza generica emisa de dvs.

        Alineatul (2) este exceptia de la regula prevazuta de al. (1) al art. 66 din LSC.

        Astfel, ca regula, creditorilor asociatului li se recunoaste prin al. (1) posibilitatea de a-si exercita drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.

        Ca exceptie, alineatul (2) prevede posibilitatea creditorilor asociatilor de a popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau de a sechestra si vinde actiunile debitorului lor.

        Problema este rezolvata foarte simplu prin aplicarea regulii de interpretare exceptio est strictissimae interpretationis, conform careia normele de exceptie nu pot fi extinse si la alte cazuri.
        Invocarea argumentului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus nu face decat sa sprijine aceasta interpretare de vreme ce, in cazul nostru, legea distinge si arata ca actiunile pot fi executate silit, nu si partile sociale sau partile de interes.

        • Despre executarea partilor sociale
          Caz spre studiu:
          Executorul descopera ca singurul bun sesizabil al unui debitor este un pachet de titluri de valoare, si anume 10 parti sociale la un SRL?

          Ce optiuni are de executare?

          Simplu:

          Pune sechestru pe ele… adica le indisponibilizeaza, cu alte cuvinte ii interzice titularului dreptul de a dispune de ele.

          Adica, ce inseamna ca le indisponibilizeaza?
          Opinia mea este ca in acel moment, executorul se substituie in totalitate titularului in toate drepturile sale, incluzand, in principal, dreptul de a cesiona partile sociale, de a primi dividende si, cel mai important, de a vota in adunarile generale.

          Are toate drepturile virtuale ale asociatului debitor.

          Dar, atentie!

          Exista niste limite simple si conditii.

          Totusi… legea 31 recunoaste caracterul intuitu personae al SRL, iar asociatii au facultatea de a accepta sau nu in asociere noua persoana titulara de drepturi conferite de partile sociale: executorul judecatoresc/administratorul titlurilor.

          In momentul in care asociatii au luat la cunostinta ca unul din asociati are partile sociale indisponibilizate… relatiile dintre ei au suferit deja o schimbare majora.

          Pactul societar este modificat de lege, de aceasta data, nu de vointa personala a asociatilor.
          Asta inseamna executare silita.

          Ce vreau sa spun?

          Dupa primirea procesului verbal de instituire a sechestrului, asociatii iau cunostinta de faptul ca asociatul lor nu mai exista in societate, titlurile lui fiind administrate/controlate de executorul judecatoresc.

          Acestia au doua optiuni legale: fie il accepta pe executor ca inlocuitor deplin al asociatului, fie nu.

          In cazul in care nu il accepta, situatia este echivalata cu neintelegere grava sau cu o incalcare de catre asociat a pactului societar, iar executorul poate sa se retraga din societate impreuna cu cota din activ (lichidare partiala) sau cu dizolvarea societatii (lichidare totala).
          De asemenea, asociatii pot cere excluderea asociatului din societate, operatiune care are aceleasi rezultate ca si retragerea.

          Daca il accepta ca „asociat” pe executor, atunci acesta va exercita dreptul de vot in AGA si va avea mai multe optiuni pentru a recupera debitul.

          1. Poate solicita retragerea din societate impreuna cu activul net aferent; in acest caz, partile sociale se anuleaza, capitalul se diminueaza, societatea continua cu ceilalti asociati. Creditorii se indestuleaza din patrimoniul retras, iar daca ramine excedent, debitorul va primi diferenta.

          2. Continua activitatea impreuna cu ceilalti asociati si se indestuleaza din dividende, dupa care ridica sechestrul;

          3. Vinde (cesioneaza) partile sociale (partial sau total) cu intrunirea conditiilor de cvorum ale actului constitutiv si ale legii; daca raman parti sociale nevalorificate, acestea sunt predate asociatului initial, etc.

          Iar in ce priveste
          Art. 66 (1) din Legea 31/1990 se interpreteaza astfel: creditorii nu se pot indrepta asupra patrimoniului societatii… ci numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.

          „Beneficiile cuvenite asociatului” nu sunt doar dividendele, ci si beneficiile cuvenite din retragerea din societate.
          Retragerea din societate inseamna anularea partilor sociale si primirea de catre asociati a cotei din activul net corectat (rezultat in urma unei expertize sau acordul partilor)

          Aceste drepturi din lichidarea partiala se cheama „venituri din lichidare”, sau „venituri de natura dividendelor” si sunt tot beneficii ale investitiei in societate, pe care le poate obtine asociatul retras.
          Sunt venituri din investitii. Acestea sunt beneficiile din art. 66.
          Aceasta operatiune (retragerea) nu presupune dizolvarea societatii.

          Norma stipuleaza si ce se intimpla dupa dizolvare, si anume, creditorii pot urmari veniturile ce i s-ar cuveni partii prin lichidare.

          Interpretarea stricta… ca „beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil” sunt doar dividendele… fara a lua in seama lichidarea partiala si veniturile obtinute in urma retragerii… este gresita.

          Veniturile din urma retragerii se calculeaza tot in urma unui bilant contabil, pentru ca diminuarea patrimoniului este evidentiata tot in bilantul contabil.
          Fie ca este hotarire de distribuire dividende sau distribuire cotei de active la retragere… acestea sunt tot beneficii cuvenite asociatului.

          Daca un debitor are o vaca… beneficiul pe care il are acesta nu este doar laptele.
          Vaca are valoare si vie, si sacrificata.
          „vaca ne da noua lapte, blana, branza, oua”

          Vaca nu ne da doar dividende in lapte. Ne mai da si fripturele.

          Sper ca intelegeti comparatia pe care o fac.

          O interpretare diferita, ar insemna ca legea ar interzice sacrificarea partilor sociale si le-ar asigura o existenta perpetua.
          Este gresit… mai ales ca acele parti sociale indisponibilizate viciaza grav affectio societatis. Disparitia acelor parti sociale prin valorificare contribuie la asanarea mediului de afaceri, la fel cum falimentul reprezinta obstescul sfirsit al firmelor moarte.

          Executarea partilor sociale in SRL are mici particularitati, pe care cred ca le-am explicat oarecum in cele de mai sus.

          Si vreau sa va spun ca nu am intrebuintat decit o singura unealta in cercetarile mele: bunul simt general si intuitia personala.

          Observati ca nu am discurs de teoretician oficial.

          Iar daca legea (art. 66) s-ar fi referit doar la DIVIDENDE, atunci ar fi scris DIVIDENDE, iar nu „beneficii cuvenite asociatului dupa bilantul contabil” care poate insemna mult mai mult.

          Articolul 66 doreste sa arate clar faptul ca un creditor nu se poate indrepta asupra societatii, ci doar asupra „beneficiilor” asociatului.

          Mai ramine sa vedeti care sunt „beneficiile”.

          Interpretarea domniilor voastre precum că partile sociale sunt intangibile si nemuritoare este eronata.

          Art. 66 nu spune ca nu pot fi vandute partile sociale.
          Art. 66 (1) instituie REGULA GENERALA ca un creditor nu se poate indrepta asupra societatii, ci „numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului”.

          Se face o distinctie implicita intre patrimoniul societatii si patrimoniul debitorului asociat in societate.

          In art. 66 (2) legiutorul instituie o exceptie de la REGULA GENERALA din art. 1… si anume ca se pot popri „partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare”.

          Cuvantul „partile” aici nu sunt partile sociale, pentru ca dupa lichidare nu mai exista nicio parte sociala care sa fie distribuita asociatilor.
          Cuvantul „partile” inseamna procentul din activul ce urmeaza a fi lichidat.

          Iata deci… si regula generala (patrimoniul societatii este intangibil) si exceptia (poate fi poprit doar patrimoniul ce i s-ar cuveni asociatului).

          In acest fel, executorul va putea sa isi realizeze creanta, prin masuri, atat inainte de dizolvare cat si dupa aceea.

          Nimic mai mult, nimic mai putin, decat procentul cuvenit asociatului din afacere.

          Sper sa nu ma fi contrazis prea mult in textul asta… dar in linii mari… eu asa inteleg art. 66.

      • Flavius MOȚU spune:

        Trecand peste familiaritatea sa dezagreabila, raspunsul dumneavoastra contine o eroare de logica juridica.

        Regula valorificarii creantelor impotriva unui asociat este aceea a executarii silite asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (art. 66 alin. 1 din Legea nr. 31/1990).

        Prin exceptie, creditorii respectivi pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. (art. 66 alin. 2 din Legea).

        Exceptia nu poate fi interpretata extensiv pentru a admite posibilitatea vanzarii partilor sociale, in conditiile in care legea se refera doar la actiuni. (Exceptio est strictissimae interpretations).

        • Este normal că interpretand gresit art. 66 alin.1 se vor ajunge la interpretari subsecvente la fel de gresite.

          Studiind legile sau conceptele legislatiilor de unde s-a dat copy-paste atunci cand s-a adoptat legea 31, s-ar fi inteles la ce se refera limitele executarii partilor sociale.

          Intangibilitatea nu se refera la partile sociale, ci la patrimoniul societatii, cu exceptia din alin. (2) care este o masura foarte puternica, dupa parerea mea.

      • Flavius MOȚU spune:

        raspunsul meu de la 24/01/11 at 12:39 era, desigur, o replica la comentariul d-lui Kurtyan si nu la comentariul d-lui Piperea

  3. Foarte interesant articolul si de mare actualitate. Stilul este de lemn (de altfel, asa cere editorul, sa fie „stiintific”) dar altfel subiectul si tratarea foarte bune.

  4. abc.jud spune:

    una din hotarile indicate motiveaza si acest aspect. instantele (unele) apreciaza ca nu exista o interdictie in acest sens si ca urmare, este permisa (ma refer la art. 66).
    aceeasi discutie s/a purtat (acum vreo 10 ani) cu privire la executarea silita a imobileleor retrocedate. se faceau executari silite pt. ca nu erau interzise decat instrainarile voluntare.
    si aici este aceeasi discutie cu partile sociale, ele nu sunt instrainate voluntar, in dispretul legii si al reuniunii unor persoane care au constituit un SRL , ci este o instrainare facuta impotriva vointei sau fara colaborarea detinatorului de parti sociale.
    in fine, litaratura este de parare ca si SRL urie au devenit sau sunt pe cale sa devina mai apropiate de societatile de capitaluri decat de cele de persoane.
    solutia este corecta.

  5. Nici eu nu sunt de acord ca partile sociale sau partile de interes sunt bunuri insesizabile.

    Chiar in situatia in care instrainarea partilor sociale/partilor de interes nu este posibila, in lipsa acordului asociatilor… executorul nu trebuie sa astepte lichidarea intregii firme… sau executarea asupra dividendelor (care nu vor exista niciodata).

    Partile sociale/de interes pot indisponibilizate si pot fi valorificate prin retragerea din societate, impreuna cu activul net corectat, in cota proportionala din patrimoniul societatii cu diminuarea de capital social. Cu alte cuvinte, o lichidare partiala, dupa caz.

    Sa spui ca partile sociale sunt insesizabile… nu inseamna decit sa dai apa la moara debitorilor rauvoitori care nu trebuie decit sa astepte termenul de prescriptie al executarii silite… sa nu declare niciun dividend… si … la revedere.

    Creditorul ramine cu buza umflata.
    Belsugul debitorului rauvoitor ramine intangibil.

    MODERAT

  6. Florin-Cristian ȘERBAN spune:

    Formularea art. 66, alin. (1) şi (2), este, din păcate, echivocă, iar fiecare interpretează aşa cum îi este conştiinţa: liberă (avocatul) sau închistată (judecătorul). Iar, dacă nu vedem pădurea de copaci, putem face neurmăribile părţile sociale (ca să mă exprim la fel de familiar şi dezagreabil ca Alberto), chiar dacă legiuitorul nu a avut în vedere, nicidecum, aceasta.

    • Petre PIPEREA spune:

      Se impune luarea in calcul a art. 1908 NCC. Comentariul meu din lucrarea NCC. Note. Corelatii. Explicatii, CH Beck, Bucuresti, 2011, pag. 701 este urmatorul:

      Art. 1.908
      Asocierea asupra drepturilor sociale şi cedarea acestora

      (1) Un asociat îşi poate asocia o terţă persoană la drepturile sale sociale fără consimţământul celorlalţi asociaţi, dar persoana respectivă nu va putea deveni asociat al societăţii fără consimţământul celorlalţi asociaţi, care trebuie dat în condiţiile dispoziţiilor art. 1.901.
      (2) Asociatul nu poate ceda, fără consimţământul tuturor celorlalţi asociaţi, drepturile sale sociale, sub sancţiunea aplicării prevederilor art. 1.901 alin. (2) şi (3).
      (3) Asociatul nu poate garanta în niciun fel obligaţiile personale sau ale vreunui terţ cu drepturile sociale, fără consimţământul tuturor asociaţilor, sub sancţiunea nulităţii absolute a garanţiei.
      (4) Asociatul unei societăţi cu durată nedeterminată nu poate cere, înainte de încetarea societăţii, restituirea sau contravaloarea părţii care i se cuvine din bunurile comune ale societăţii, afară de cazul retragerii sau excluderii sale.

      Comentariu

      Interdicția cedării drepturilor sociale este justificată de puternicul caracter intuitu personae al contractului de societate, ceea ce înseamnă că însușirile sau calitățile personale ale asociaților sunt determinante la încheierea și executarea lui, iar substituirea unuia dintre asociați cu un terț ar încălca flagrant acest caracter.
      Convenția dintre asociat și o terță persoană privind drepturile sociale rămâne pentru ceilalți asociați un res inter alios acta, urmând regimul juridic edictat de art. 1280 NCC.

      Prin interdicţia de la al. (3), legiuitorul a împiedicat eventualele executări silite simulate în scopul înstrăinării drepturilor sociale, fără acordul celorlalţi asociaţi, care ar fi eludat astfel obligaţia de la prevăzută de al. (2).

  7. daca art 66 interzicea vinzarea silita a partilor sociale, atunci cum se puteau pune garantie si ulterior executa silit in baza lg 99/1999? toate bancile primeau ca si garantie partile sociale si inregistrau la Arhiva Electronica aceasta garantie, ulterior scotind la vinzare garantia in baza lg 99/1999.

    evident ca faceau expertiza si reevaluau valoareea nominala a partilor sociale.

    stie cineva vreo practica judiciara mai noua in acest sens?

  8. am depus o cerere in acest sens la un executor si astept o respingere motivata, executorul refuzind executarea silita a partilor sociale intr-un srl cu 2 asociati.

    ma asteapta o contestatie la executare si voi testa argumentele expuse aici, imbunatatite cu ale mele. daca cistig voi posta sentinta ca sa foloseasca in viitor.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate