Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

Obiectie de neconstitutionalitate respinsa cu opine separata ref. la dipozitiile Legii privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice
25.01.2011 | Corina CIOROABĂ, Juridice.ro

Secţiuni: CCR, Content
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 51 din data de 20 ianuarie 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1655/2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, in ansamblul sau, precum si, in special, ale art. 1 din lege.

Un grup de 53 de deputati a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiilor Legii privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.

In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate au fost aduse argumente care privesc atat neconstitutionalitatea extrinseca, cat si cea intrinseca a Legii privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.

Examinand obiectia de neconstitutionalitate, Curtea a constatat ca dispozitiile Legii privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, in ansamblul sau, precum si, in special, ale art. 1 din lege sunt constitutionale.

Decizia Curtii a fost intemeiata pe urmatoarele argumente:

I. In privinta criticilor de neconstitutionalitate extrinseca

Fata de jurisprudenta sa anterioara, Curtea observa ca angajarea raspunderii Guvernului cu privire la Legea privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice indeplineste criteriile impuse de art. 114 din Constitutie, si anume:
– existenta unei urgente in adoptarea masurilor continute in legea asupra careia Guvernul si-a angajat raspunderea;
– necesitatea ca reglementarea in cauza sa fie adoptata cu maxima celeritate;
– importanta domeniului reglementat;
– aplicarea imediata a legii in cauza.

In acest sens, Curtea observa ca se justifica o interventie energica si rapida a Guvernului prin folosirea procedurii angajarii raspunderii, pentru a evita costuri sociale greu de inlaturat in viitor. Prin urmare, Curtea constata ca legea criticata a fost adoptata cu respectarea cerintelor art. 114 din Constitutie.

II. In privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseca

Curtea retine ca acestea sunt neintemeiate. Autorii sesizarii pleaca de la premisa gresita potrivit careia reglementarile art. 1 din legea criticata permanentizeaza diminuarea temporara a drepturilor salariale prevazute de Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Legat de aceste sustineri, Curtea mentioneaza ca incepand cu 1 ianuarie 2011 urmau sa intre in vigoare dispozitiile Legii-cadru nr. 330/2009 care prevedeau ca salariile, soldele si indemnizatiile lunare de incadrare se staibilesc in baza unor  coeficientii de ierarhizare. Insa, legea nu stabileste o valoare a coeficientilor de ierarhizare pentru anul 2011, aspect ce nu poate fi suplinit de existenta unei prevederi legale care impune ca pana in 2015 valoarea acestui coeficient sa fie de 1.100 lei;

In aceste conditii, pentru a evita aparitia unor conscinte negative, legiuitorul a ales sa permita ultraactivarea prevederilor legale anterioare adoptarii Legii-cadru nr. 330/2009 in privinta modului concret de calcul al salariilor/soldelor/indemnizatiilor brute lunare, insa cu un corectiv, respectiv prin cresterea cu 15% a bazei de calcul diminuate cu 25%.

Curtea apreciaza ca o astfel de modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor – indemnizatiilor brute nu este de natura sa incalce cele stabilite prin deciziile anterioare ale Curtii care stabileau ca incepand cu data de 1 ianuarie 2011 se revine la cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea acestor masuri de diminuare, in conditiile incadrarii in politicile sociale si de personal, care, la randul lor, trebuie sa se incadreze in nivelul cheltuielilor bugetare.

Prin aceste decizii, Curtea a impus o obligatie de rezultat legiuitorului, iar stabilirea modalitatii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativa a legiuitorului, care va decide, in functie de situatia economico-financiara a tarii, momentul indeplinirii cat mai rapid a obligatiei sale de rezultat.

In cauza de fata, Curtea constata ca se mentine in continuare existenta unei amenintari la adresa stabilitatii economice a tarii, deci, implicit, la adresa securitatii nationale, o situatie de criza economica fiind un temei suficient de grav pentru a determina o masura de reducere a salariilor aplicata nediscriminatoriu intregului personal platit din fonduri publice.

Opinie separata

In opozitie cu sustinerile din Decizia Curtii, judecatorii Aspazia Cojocaru si Tudorel Toader considera ca Legea privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fondurile publice trebuia declarata neconstitutionala, pentru urmatoarele motive:

– Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar a avut o durata limitata in timp, si anume pana la data de 31 decembrie 2010. Faptul ca Legea privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice nu a revenit la salariile din iunie 2010 incalca caracterul temporar al legii din iunie 2010 si deci dispozitiile art. 53 din Constitutie, care prevad ca restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati trebuie dispusa numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii si sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

– datorita faptului ca dipozitiile art. 1 alin. (2) din legea criticata prevad majorarea cu 15% a cuantumului sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut, restul de 10% neavand un termen de restituire, se incalca si dreptul de proprietate prevazut in art. 44 din Constitutie, chiar daca drepturile salariale sunt drepturi de creanta, dar, potrivit jurisprudentei CEDO, sub aspectul ocrotirii lor, li se aplica regulile de la dreptul de proprietate.

– obligatia de restituire a celor 25% din salariu este, dupa cum arata Curtea Constitutionala, o obligatie de rezultat pe care si-a impus-o legiuitorul. Or, in prezent, acesta a transformat-o intr-o obligatie de mijloace, incalcand in acelasi timp caracterul temporar al restrangerii exercitiului drepturilor salariale, caracter, ce este de esenta dispozitiilor art. 53 din Constitutie.

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti