Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Victor Alistar despre contestatia de neconstitutionalitate privind alegerea in CSM si procesul vs. ANI

25.01.2011 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Victor Alistar, membru CSM, a dat publicitatii luni, 24 ianuarie 2011, urmatorul comunicat: „Avand in vedere ca pe rolul Curtii Constitutionale se afla in solutionare contestatia de neconstitutionalitate impotriva Hotararii Senatului Romaniei nr. 31/2010, depusa de un numar de senatori, contestatie ce are ca obiect dreptul meu de a ocupa o functie publica si avand in vedere ca in aceasta procedura jurisdictionala care priveste drepturile mele eu nu sunt citat, fac urmatoarele precizari:

Contestatia de neconstitutionalitate se bazeaza pe informatii eronate, furnizate de Agentia Nationala de Integritate (ANI), prin care aceasta institutie sustine ca actul de constatare a incompatibilitatii mele a ramas definitiv si irevocabil.

ANI a emis un act de constatare cu caracter nedefinitiv, aflat in procedura, prin care considera ca in perioada 2004-2009 m-am aflat in situatie de incompatibilitate dat fiind ca actele administrative (aflate in vigoare si in acest moment) de suspendare din functia publica in aceasta perioada nu ar fi legale, bazandu-se pe sustinerile mele false cu privire la motivul suspendarii, sens in care in dispozitivul actului intocmit de inspectorul de integritate erau prevazute masurii intermediare: sesizarea Parchetului Judecatoriei Sectorului 1 pentru cercetarea referitoare la fals in declaratii, Sesizarea ANFP pentru a declansa in instanta actiune de anulare a propriilor acte administrative (pentru ca in aceste conditii in lipsa suspendarii valabile sa se poata constata incompatibilitatea), sesizarea Baroului Bucuresti pentru verificarea incompatibilitatii intre calitatea de avocat si cea de director al Transparency International Romania si comunicarea catre mine a acestor masuri. Comunicarea s-a facut fara mentiunea faptului ca este un act definitiv al ANI si cu prevederea in consecinta a termenului de contestatie obligatoriu in cazul actelor jurisdictional administrative (actul nici nu putea fi definitiv atata vreme cat se astepta de la institutiile invocate rezultatul masurilor proprii).

Ulterior Agentia Nationala de Integritate a solicitat Curtii de Apel Bucuresti sa comunice daca eu am contestat in instanta actul lor procedural (care era nedefinitiv lipsind mentiunea specifica), pentru ca pe baza raspunsului sa poata sustine ca actul a ramas definitiv, fara sa mai astepte rezultatul cercetarii parchetului, si actiunilor ANFP de anulare a propriilor acte, masuri de anulare obligatorii pentru a putea constata incompatibilitatea. In aceste conditii, in lipsa prevederii termenului de contestare, termenul de prescriptie se proroga pana la termenul de decaderea din drept (solicitarea mea de anulare a actului ANI fiind introdusa in termen la instanta), iar pentru exceptia de nelegalitate nefiind un termen cerut de lege.

In momentul in care ANFP a declansat actiunea de anulare in contencios administrativ a propriilor acte administrative bazat pe solicitarea ANI, am cerut pe calea exceptiei de nelegalitate anularea actului de constatare al ANI, atat pentru ca era nedefinitiv si cat si pentru ca era nelegal. In acest moment este dedus judecatii petitul privind anularea Actului de constatare A1130/I.I/2009 in dosarul nr. 9228/2/2009 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

Mai mult, ca raspuns la cererea mea de anulare a actului de procedura ANI, depusa in dosar, ANI prin consilier juridic a solicitat instantei Curtii de Apel Bucuresti suspendarea judecarii cauzei privind anularea actelor administrative pana la solutionarea dosarului deschis la Parchet, ANI considerand ca judecarea anularii actului inspectorului de integritate este inraurita de finalizarea masurilor cerute Parchetului. Instanta a considerat ca analiza actului ANI depinde de cercetarea Parchetului si a dispus admiterea cererii si suspendarea judecarii cauzei.

Fata de aceasta decizie am depus recurs pe procedura, recurs judecat in data de 18 ianuarie 2011 de Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a admis recursul meu si a dispus repunerea cauzei pe rol.

In concluzie atat prin dispozitivul actului inspectorului de integritate (specific unui act nedefinitiv, aflat in procedura) cat si prin sustinerile ANI in instanta de contencios administrativ, cat si prin obiectul cererilor depuse in dosarul nr 9228/2/2009 rezulta fara dubiu ca actul A1130/I.I/2009 este un act administrativ nedefinitiv si supus anularii in instanta competenta.

Contestatia este bazata pe un presupus conflict juridic intre hotararea 31/2010 a Senatului Romaniei si prevederile Legii 176/2010 si nu pe o contradictie cu prevederile constitutiei privind numirea membrilor CSM

Contestatia este depusa in baza unui presupus conflict juridic intre hotararea 31/2010 a Senatului Romaniei si prevederile Legii 176/2010, care prevede ca o persoana care a fost declarata incompatibila nu poate ocupa o functie sau demnitate publica o perioada de 3 ani de la ramanerea definitiva a actului de constatare (situatie care nu se aplica in situatia de fata asa cum am aratat mai sus). Acesta ar fi in ultima instanta un temei de nelegalitate si nu de neconstitutionalitate. Hotararea Senatului Romaniei nu intra in contradictie cu prevederile constitutiei, ci este perfect conform cu dispozitiile art. 133 din Constitutie, Senatul fiind autoritatea competenta in materie, iar Hotararea 31/2009 fiind adoptata, pe baza raportului favorabil al Comisiei Juridice, cu votul majoritatii senatorilor prezenti in conditii de cvorum legal constituit.

Pentru a putea sa sesizeze Curtea Constitutionala, autorii contestatiei au invocat prevederile art. 1 alin(5) din Constitutie care stipuleaza ca ‘in Romania respectarea Constitutiei si a suprematiei sale si a legilor este obligatorie’. Insa pentru asigurarea acestui principiu constitutional, Legea fundamentala pentru teza I (suprematia Constitutiei) instituie mecanismele de la art. 146 si 148 iar pentru teza a II-a (suprematia legilor) instituie mecanismele prevazute la art.126 (Justitia este unica si se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti). In aceste conditii data fiind diferenta intre neconstitutionalitate si nelegalitate, artificiul initiatorilor contestatiei nu poate sa puna Curtea Constitutionala sa judece eventuala nelegalitate a Hotararii 31/2010 a Senatului in raport de legea ANI, ci numai contradictia intre Hotarare si prevederile exprese in materie stipulate in Constitutie.

Contestatia solicita in fapt Curtii Constitutionale sa refaca analiza realizata de Comisia Juridica a Senatului si sa anuleze raportul acesteia

Intemeind contestatia pe motive de nelegalitate a candidaturii mele, depusa pe baza nominalizarii din partea unora dintre cele mai prestigioase organizatii neguvernamentale, autorii contestatie solicita in fapt Curtii Constitutionale ca pe fond sa schimbe concluziile Raportului Comisiei Juridice a Senatului si sa dispuna constatarea nelegalitatii candidaturii. Aceasta competenta de verificare a indeplinirii conditiilor este exclusiv de competenta Senatului care functioneaza pe baza Regulamentului. Raportul Comisiei Juridice a fost adoptat in unanimitate de membrii Comisiei, toti cei patru candidatii fiind supusi votului plenului cu un numar de 6, 4 si respectiv 0 sustineri in cadrul comisiei. Pentru candidatura mea plenul a dispus alegerea ca membru al CSM cu 67 de voturi pentru dintr-un total de 113 voturi exprimate. Reanalizarea indeplinirii conditiilor de a candida, echivaleaza cu schimbarea pe fond a Raportului Comisiei Juridice si substituirea Curtii Constitutionale in atributiile Senatului ca in cazul unui recurs ierarhic de drept administrativ.

Fata de cele de mai sus, si vazand ca a fost declansata o procedura jurisdictionala privitoare la drepturile mele (fara a avea posibilitatea de a-mi exprima punctul de vedere) solicit, pe aceasta cale publica, Curtii Constitutionale, fata de contestatia depusa:

– sa nu anticipeze sau sa se antepronunte cu privire la hotararea instantei de contencios administrativ in Dosarul nr 9228/2/2009, incalcand prezumtiile constitutionale ale fiecarui cetatean;

– sa nu se substituie instantei de judecata investita cu solutionarea capatului de cerere privitor la anularea actului de constatare al ANI nr. A1130/I.I/2009, prin introducerea de facto a Curtii in continutul juridic al art. 126 din Constitutie;

– sa ramana prin activitatea sa jurisdictional-constitutionala un garant al statului de drept si al independentei justitiei.”

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week