Secţiuni » Comunicare profesională
Comunicare profesionalăComunicate profesioniştiEvenimente programateEvenimente recenteOportunităti de carieră
 1 comentariu

Analiza vulnerabilitatilor sistemului judiciar roman. Solutii si propuneri de modernizare. Cum a fost
31.01.2011 | JURIDICE.ro, Laurentiu PETRE

Secţiuni: Comunicare profesională
JURIDICE - In Law We Trust

Asa cum informam, Joi, 27 ianuarie 2011, a avut loc conferinta de lansare a documentului „Analiza vulnerabilitatilor sistemului judiciar roman. Solutii si propuneri de modernizare”, elaborat in cadrul proiectului “Drafting a long-term strategy reform for the Romanian justice system”, defasurat in perioada aprilie-decembrie 2010, de un grup de experti – judecatori, procurori, avocati si profesori universitari.

Cuvantul de deschidere al evenimentului i-a apartinut domnului Horia TERPE – director executiv CADI.

In interventia domniei sale a descris pe scurt scopul documentului supus dezbaterii si a adresat multumiri speciale fundatiei Konrad Adenauer Stiftung – Programul Statul de Drept in Europa de Sud Est, partenerul principal al proiectului. Marea parte a problemelor publice in Romania pot fi usor urmarite pana la sursele lor si pot fi separate in doua:

> slaba calitate a a institutiilor formale;

> slaba calitate a legilor (prea multe, prea slabe, lipsindu-le de multe ori rationalitatea).

Horatius DUMBRAVA – presedinte CSM

A multumit organizatorilor pentru invitatia adresata de a participa la eveniment in calitatea domniei sale “oarecum oficiala” in care se afla. A precizat ca este placut surprins sa vada in sala prieteni cu care a lucrat ani de zile. Exista o concordanta intre concluziile acestui proiect si strategia de dezvoltare a CSM, chiar daca consultarile nu s-au desfasurat in mod direct. Diferenta consta in accea ca planul CSM este cuprins pe o perioada de 3 sau 6 ani, in timp ce proiectul propune un interval de timp de 10 ani. A asigurat ca multe din propunerile proiectului vor fi internalizate de CSM, adresand felicitari si mult succes lucrarilor conferintei.

Thorsten GEISSLER – director program Statul de Drept Europa de Sud-Est KAS

Crede cu tarie in domnia legii ca baza pentru orice democratie stabila atat in Europa, in statele dezvoltate sau in curs de dezvoltare, cat si in afara acestui perimetru socio-politic. Acesta este motivul pentru care sustine implementarea unei strategii pe termen lung pentru reformarea justitiei in Romania.

In urma unei analize aprofundate a propunerii Ministerului Justitiei, Strategia de dezvoltare a justitiei ca serviciu public, a ajuns la concluzia ca un astfel de obiectiv ambitios nu poate fi atins decat prin implicarea tuturor partilor interesate. De aceea, saluta si sustine initiativa Centrului pentru Analiza  si Dezvoltare Institutionala (CADI).

A multumit membrilor grupurilor de lucru si a facut cateva precizari legate de proiect:

1. Reusita acestui proiect este necesara din perspectiva dezvoltarii democratiei in Romania. In timp ce increderea cetatenilor in institutiile statului poate fluctua de-a lungul timpului, cetatenii trebuie intotdeauna sa se bazeze pe integritatea si eficienta sistemului de justitie.

2. Sistemul de justitie din Romania este inca monitorizat prin intermediul Mecanismului de Verificare si Cooperare iar conditia pentru ridicarea acestei monitorizari este progresul real si ireversibil.

3. Avand in vedere magnitudinea acestui proiect, toate partile implicate trebuie sa fie dispuse sa dezbata, sa faca compromisuri si sa coopereze. Dezbaterile nu trebuie sa aiba loc doar de dragul de a discuta, ci pentru a crea un consens larg, care sa conduca la solutii concrete sustinute de o larga majoritate politica.

Gabriel TANASESCU – Ministerul Justitiei

Apreciaza ca inspirata initiativa unui astfel de document cu privire la eficientizarea justitiei. Mentioneaza ca un document asemenator a fost intocmit si de catre Ministerul Justitiei, Strategia de dezvoltare a justitiei ca serviciu public, punctand elementele esentiale ale acesteia.

Pentru Ministerul Justitiei anul 2010 a insemnat indeplinirea unor obiective importante:

> adoptarea Legii nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor;

> adoptarea noilor coduri;

> adoptarea Legii nr. 177/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale;

> desfasurarea de programe profesionale intre magistrati romani si straini, in principal in ceea ce priveste criminalitatea organizata.

Pentru indeplirea Strategiei pentru justitie au fost necesare incheierea de acorduri inter-institutionale, intalniri periodice de informare cu presedintele ICCJ, CSM, cu reprezentanti ai  asociatiilor profesionale, societatea civila si organizatii de profil. Multumeste pentru invitatie si ureaza succes lucrarilor conferintei.

Mihai SELEGEAN – project manager

Isi exprima placerea de a prefata dezbaterea cu o prezentare de ordin general a proiectului, precizand cateva elemente definitorii ale acestuia:

COERENTA

Obiectivul central al proiectului este de a propune o strategie unitara pentru un orizont de timp de 10 ani pentru Ministerul Justitiei. Unitara, deoarece s-a incercat sa se stabileasca o singura viziune strategica, analizand toate celelalte institutii. Ca atare, proiectul, pornind de la un inventar al problemelor si slabiciunilor actuale, propune un exercitiu de imaginatie, incercand sa raspunda la intrebarea: „Cum ne-am dori sa functioneze justitia in 2020?”

S-a plecat de la constatarea ca in ultimii 20 de ani, de cele mai multe ori, viziunea strategica privitoare la justitie s-a cristalizat pe termen scurt sau cel mult mediu, fiind separata pe mandatele ministrilor Justitiei. Un exemplu elocvent in acest sens il constituie procedura de admitere in magistratura, care s-a schimbat de nenumarate ori in ultimii ani.

Dupa aderarea la UE, nu a mai existat o strategie unica pentru justitie, existand in schimb diferite documente strategice ale mai multor institutii si autoritati implicate in functionarea sistemului.

DIVERSITATE

Aceasta trasatura poate reiesi din perspectiva domeniilor supuse analizei, expertizei autorilor (care provin si au specializari diferite: magistrati de la diferite nivele de jurisdictie, avocati, profesori universitari, reprezentanti ai societatii civile sau functionari ai Curtii Europene a Drepturilor Omului), dar si a surselor de documentare avute in vedere de autori (trimiteri la diverse rapoarte, solutii de drept comparat etc.)

DEZBATERE

Obiectivul central al acestui proiect il reprezinta punerea in dezbatere publica a necesitatii unei viziuni pentru urmatorii 10 ani. Autorii nu cred ca propunerile sunt singurele solutii, ci vin cu idei atunci cand este mare nevoie de acestea. Pentru orizontul de timp indicat, inainte de a deveni obiective strategice, solutiile trebuie sa fie puse in discutia partenerilor. Nu crede ca o strategie poate fi construita de sus in jos, acesta fiind principalul motiv pentru care considera ca ideea de dezbatere este specifica proiectului.

A doua parte a evenimentului a fost dedicata descrierii proiectului, fiind prezentat pe rand, fiecare capitol al documentului.

Radu CHIRITA – lect. dr. sef al catedrei de drept public, UBB Cluj a prezentat primul capitol al lucrarii, intitulat “Curtea Constitutionala. Stabilitatea normativa si institutionala. Dezvoltarea politicilor publice pentru justitie

Au fost identificate doua probleme de esenta ale sistemul judiciar raportat la reglementarile din Constitutie: constituirea si functionarea Curtii Constitutionale si evidenta instabilitate legislativa si institutionala.

Studiul a relevat reducerea considerabila a activitatii Parlamentului, rezumandu-se doar la a adopta sau respinge Ordonantele de urgenta propuse de Guvern. Este necesar astfel a se evita adoptarea de norme la repezeala, fara o analiza pe termen lung a implicatiilor acestora.

Solutiile propuse vizeaza urmatoarele:

1. reducerea pana la eliminarea ordonantelor de urgenta ca acte cu caracter legislativ, aceste acte fiind adoptate sub imperiul unor factori de moment, fara o consultare publica anterioara;

2. o mai realista dezbatere publica a legilor. Sigur ca si in prezent exista o dezbatere publica, insa dezbaterea nu este una reala. Postarea pe site a proiectelor de legi nu reprezinta o solutie. Asociatiile profesionale, ca parte a societatii civile si profesionistii trebuie sa aiba un cuvant mai important de spus in redactarea unor proiecte de lege pentru ca ulterior sa se bucure de toleranta categoriilor implicate.

3. un rol mai important al Curtii Constitutionale in calea ordonantelor de urgenta;

O prima masura de „redresare” a instantei constitutionale ar trebui sa fie schimbarea modului de numire a judecatorilor. O varianta optima ar fi ca propunerile pentru viitorii judecatori sa vina de la cele mai importante facultati de drept din tara, adica de la institutii nesubordonate politic, dupa o procedura publica de depunere a candidaturilor.

Roxana RIZOIU – formator INM a prezentat capitolul al treilea al lucrarii, intitulat “Recrutare, formare profesionala, resurse umane si gestiunea carierei. Raspunderea magistratilor”

Desi conform legii, principala modalitate de recrutare in magistratura este admiterea la INM, mai mult de jumatate din recrutarile din ultimii cinci ani au fost facute pe cai exceptionale si deci, simplificate.

Exista o mare diferenta de calitate intre magistratii admisi prin intermediul INM si magistratii promovati pe cai exceptionale. Politica de personal trebuie asumata de CSM inclusiv in ceea ce priveste gestiunea carierei prin raspunsul la urmatoarele intrebari: Cum atragem in magistratura cei mai buni profesionisti ai dreptului? Cum ii pastram? Ce sanse de formare le putem oferi? In documentul supus dezbaterii astazi au fost oferite cateva idei si puncte de plecare pentru aceaste probleme.

In ceea ce priveste raspunderea magistratilor, in grupul de lucru nu s-a gasit nicio solutie unica cu privire la acest subiect, astfel ca au prezentat ambele solutii. Aceasta concluzie nu exclude faptul ca  mai pot exista si alte solutii care pot constitui baza unor discutii ulterioare.

Octavia SPINEANU-MATEI – judecator ICCJ a prezentat capitolul sase al lucrarii intitulat “Eficienta procedurilor de judecata. Unificarea practicii judiciare, rolul Casatiei. Accesul la justitie si executarea silita

Grupul de lucru care a analizat aspectele mentionate anterior nu a excelat prin coeziune si unitate de idei, existand de multe ori confruntari pe diverse teme, asa incat pe alocuri sunt exprimate parerile personale ale membrilor.

A precizat ca participarea domniei sale in acest proiect a fost o experienta interesanta, motivata si de faptul ca de multe ori judecatorii se lamenteaza si critica, asistand de pe margine, fara a veni in sprijin cu idei concrete.

Principalele solutii propuse in acest capitol se refera la urmatoarele aspecte:

> crearea unei faze scrise de administrare a dosarului, in care se realizeaza schimbul de documente, se admit probele etc., limitandu-se faza orala doar la anumite activitati procesuale (audierea martorilor, solutionarea exceptiilor invocate de parti, dezbaterea in fond). Aceste chestiuni au fost solutionate partial de noile coduri.

>  necesitatea unui amplu proces de reamenajare functionala, extindere si modernizare a sediilor instantelor judecatoresti. Intr-un sediu neadecvat, judecatorul va fi in imposibilitatea de a acorda termene scurte. Este cazul de exemplu al sectiei civile a ICCJ care, intr-o  singura sala, judeca 12 complete.

> numarul cailor de atac reprezinta o problema: nu numarul acestora asigura calitate justitiei, ci conditia ca judecatorul sa se poata apleca asupra dosarului.

> pentru unificarea practicii judiciare este necesara specializarea completelor de judecata pe materii litigioase.  Aceasta solutie nu este primita cu entuziasm in randul magistratilor. Intr-un colectiv restrans se va ajunge mai repede la solutii comune. Avand in vedere dialogul existent intre cele doua complete de proprietate intelectuala a ICCJ, nu a fost promovat niciun RIL in aceasta materie pana in prezent.

> pentru a eficientiza executarea silita, este necesara simplificarea formalitatilor prealabile inceperii executarii silite. Astfel cum a fost precizat in mass-media, in Romania este mai bine sa fii debitor decat creditor.

Laura ANDREI – judecator, Tribunalul Bucuresti a prezentat capitolul intitulat “Gestiunea bugetului justitiei si managementul instantelor si parchetelor

Cauzele problemelor bugetare ale justitiei sunt multiple si vizeaza in principal:

> rigiditatea constructiei si administrarii bugetului;

> organizarea intr-un sistem ierarhic piramidal;

> absenta planificarii bugetare multi-anuale etc.

Bugetul construit ierarhic este inflexibil pentru ordonatorii secundari si tertiari de credite. Visul IICJ de a avea un spatiu adecvat se poate realiza numai cu bani. Exista situatii in care nici Ministerul Justitiei nu poate rezolva chestiunea sub-finantarii, atata timp cat propunerile sale de buget sunt reduse de catre Ministerului Finantelor Publice.

Transferul atributiei de gestiune a bugetului justitiei catre ICCJ este simplista si, ca atare, gresita. Solutiile propuse vizeaza flexibilizarea administrarii bugetului, gestiunea colectiva a acestuia, precum si specializarea si profesionalizarea persoanelor cu atributii in acest domeniu.

In ceea ce priveste managementul, se constata unele suprapuneri intre atributiile managerului economic si cele ale conducatorilor instantelor si parchetelor.  O solutie in acest sens este introducerea functiei de manager de instanta care sa asigure stabilitatea gestionarii din punct de vedere administrativ.

Dana GIRBOVAN – judecator, Curtea de Apel Cluj a prezentat capitolele “CSM – competenta, rol si atributii” si “Lupta impotriva coruptiei, statutul procurorilor si sistemul executional penal

In ceea ce priveste CSM au fost subliniate aspectele pozitive (constructia unei noi institutii, stabilitatea adusa sistemului, adoptarea si implementarea unui intreg corp de legislatie secundara etc.), dar si cele negative care au erodat credibilitatea CSM.

Solutii de remediere propuse de documentul supus dezbaterii se refera la urmatoarele aspecte: componenta CSM si modalitatea de alegere sau desemnare a membrilor sai, reprezentarea societatii civile sau a celorlalte profesii juridice, durata si natura mandatului membrilor CSM si al presedintelui, secretul votului si transparenta activitatii CSM, procedura de revocare a membrilor CSM si relatia cu „alegatorii” etc.

Cel mai important ingredient in implementarea solutiilor propuse se refera la respectarea chiar de catre membrii CSM a standardelor de integritate cerute sistemului judiciar. Toate problemele CSM-ului sunt probleme punctuale care, din nefericire, vulnerabilizeaza aceasta institutie. Nu este o solutie sa transferi atributiile catre Ministerul Justitiei pentru a ne intoarce in urma cu 6 ani. Trebuie sa avem taria de a recunoaste problemele pentru ca actorii implicati sa gaseasca in mod responsabil cea mai buna solutie.

Referitor la capitolul intitulat “Lupta impotriva coruptiei, statutul procurorilor si sistemul executional penal”, domnia sa mentioneaza ca statutul procurorilor a reprezentat un real interes de-a lungul timpului, prima conferinta internationala a Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania vizand chiar acest subiect. Este necesar clarificarea pe termen mediu a statutului procurorilor, una dintre solutiile care merita analizate fiind acordarea unui statut similar judecatorilor.

Mihai SELEGEAN – formator INM a prezentat concluziile capitolului intitulat “Transparenta sistemului judiciar si relatia cu presa

A pornit de la un paradox reflectat in studiile privitoare la increderea in actul de justitie, remarcand diferenta semnificativa intre justitiabili (70%) si publicul larg (25-28%).

Dincolo de explicatiile de ordin cultural, au fost identificate doua cauze ale acestei diferente:

1. lipsa de transparenta;

2. managementul deficitar al comunicarii cu media;

In dosarele mari, care atrag atentia presei, de multe ori informatiile sunt puse doar la dispozitia unor organe media, mai repede sau mai tarziu. De asemenea, este de mentionat interpretarea diferita pe care unele instante au dat-o dreptului publicului de a fi informat.

Una dintre solutii vizeaza un parteneriat real intre justitie si presa, prin crearea unui consiliu mixt intre magistrati si jurnalisti. Concluziile raportului fiind pe un termen de 10 ani, un asemenea consiliu ar putea fi imaginat. Apreciaza demersurile incepute la Tribunalul Vrancea care au vizat publicarea hotararilor.

Ultima parte a intalnirilor a fost destinata dezbaterilor.

Diana CONSTANTINESCU, Leaders for Justice

Cum vedeti rolul societatii civile in pregatirea magistratilor, in special in definirea“profilului magistratului”?

Roxana RIZOIU

Rolul societatii civile in pregatirea magistratilor trebuie luat in considerare. Cu siguranta societatea civila trebuie sa devina un partener al INM. Spera ca INM sa aiba in continuare intelepciunea de a apela la izorul de idei si expertiza din partea societatii civile si, de asemenea, societatea civila sa isi improspateze ideile si perspectivele in permanenta.

Laura ANDREI

INM a desfasurat un proiect de regandire a sistemului de recrutare. Portretul magistratului trebuie sa aiba in vedere mai mult decat cunostintele teoretice.

Radu CHIRITA

In ceea ce priveste rolul ordonantelor de urgenta este de remarcat faptul ca si la nivel european trendul este asemanator: Parlamentul are rol consultativ, in timp ce Guvernul legifereaza. Trebuie gasita o modificare legislativa prin care sa se elimine ordonantele de urgenta in locul legilor. Legiferarea prin OUG este extrem de periculoasa, avand in vedere ca Guvernul nu este o institutie aleasa prin vot de catre popor.

Cu privire la formalismul dezbaterii publice, nu neaparat dezbaterea publica cu societatea civila ar trebui promovata, cat in special cea cu societatile profesionale. De exemplu, societatea civila nu pare foarte interesata de modificarile Legii falimentului, care este o dezbatere tehnica, insa lumea juridica este.

Cristi DANILET

Suntem in fata unui document de 77 de pagini, ce facem cu materialul? Care sunt parghiile prin care sa fortam decidentii politici sa preia aceste idei provenite de la experti, specialisti in politici publice?

Mihai SELEGEAN

Proiectul si-a propus sa inceapa dezbaterea publica. Singura putere a documentului este forta argumentelor prezentate si a solutiilor propuse. Exista unele avantaje in favoarea proiectului printre care faptul ca demersul vine la momentul potrivit, cand CSM isi creeaza strategia.

Diana DIACONOSI, Leaders for Justice

In redactarea si compunerea membrilor grupurilor de lucru au facut parte si oameni din clasa politica?

Mihai SELEGEAN

La redactarea studiului a luat parte domnul Valeriu Stoica, insa ca membru specialist, avand in vedere experienta domniei sale ca jurist, lucru ce se poate observa in concluziile primului capitol al materialului. Solutiile pot fi preluate de clasa politica. Exista si o faza a doua a proiectului, optionala, in masura in care autoritatile isi exerseaza aceasta optiune.

Ramona CHERCIU

Pe zona de formare profesionala si de resurse umane se remarca lipsa unor referiri la personalul auxiliar de specialitate, o componenta foarte importanta a sistemului judiciar. Va ganditi, pe viitor, sa abordati si acest subiect?

Laura ANDREI

Portretul-robot al managerului de instanta este deschis oricarui membru al personalului auxiliar care are abilitatile necesare.

Octavia SPINEANU-MATEI

Ne dorim ca toti grefierii sa fie bine-pregatiti, lipsa acestui fapt devine o piedica in infaptuirea unui act de justitie de calitate. Daca un judecator verifica citatiile si incheierile, pierde din timpul alocat dosarului. Personalul auxiliar trebuie atras si motivat. Lipsa de resurse umane se datoreaza migratiei permanete a personalului, neputandu-se asigura o coerenta a sistemului si a practicii judiciare.

Textul integral al documentului „Analiza vulnerabilitatilor sistemului judiciar roman. Solutii si probleme de modernizare” poate fi descarcat aici.

Pentru Juridice.ro, Laurentiu PETRE

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti