Admiterea la INM. Falsa loterie sau o dulce reverie?
4 februarie 2011 | Florin-Iulian HRIB
Parerea mea este ca nici acest concurs din ianuarie-februarie 2011 nu a fost/este corect, la fel ca admiterea in INM din 2010.
Numai ca acum motivele constau nu in dificultatea exagerata a subiectelor, ci in baremul gresit, care nu a mai fost anulat sau modificat, deoarece nu mai exista interes, fiind promovati 361 de candidati dupa prima proba – un numar arhisuficient pentru a cerne in final doar 100 de auditori.
Sint convins in „paranoia” mea ca la toate testele grila de Drept intocmite pentru admiterea la INM in perioada 2003-2011 au fost „plantate” intentionat anumite intrebari cu barem gresit ori controversat, tocmai pentru a fi anulate sau modificate, in caz de nevoie. Doua exemple:
1. In 2008 a fost o intrebare atit de evident gresita incit si un profan ar fi luat in deridere aceasta eroare. Enuntul intrebarii nr. 51 din grila G1 suna asa, citez:
„Pentru două infracţiuni concurente săvârşite de o persoană fizică instanţa a stabilit o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani, respectiv o pedeapsă cu amenda de 200 RON, pedepse pe care apoi le-a contopit, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cu închisoarea de 3 ani la care a adăugat o amendă de 50 RON. În acest caz:
A. pedeapsa rezultantă a fost legal aplicată;
B. pedeapsa rezultantă nu a fost legal aplicată întrucât amenda este absorbită întotdeauna de pedeapsa închisorii;
C. pedeapsa rezultantă nu a fost legal aplicată întrucât amenda ce urmează a fi plătită este mai mică decât minimul general al pedepsei amenzii.”
Care varianta credeti ca fost considerata corecta?
Raspuns: varianta A!
Desi varianta C este evident singura corecta, tinind cont ca art. 63 alin. (4) din Codul Penal interzice expres diminuarea pedepsei amenzii sub minimul general [citez pentru increduli: „În caz de aplicare a cauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor, amenda nu poate să depăşească limitele generale arătate în art. 53 pct. 1 lit. c)”], totusi baremul nu a fost modificat, fiindca promovasera 219 candidati, deci ar fi fost indeajuns, aparent, pentru ocuparea celor 160 de locuri scoase la concurs… Numai ca socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din tirg, in sensul ca majoritatea candidatilor trecusera de primul test cu punctaje intre 70 si 74, iar cel de-al doilea test (logica, deh!) a cam facut ravagii printre ei (majoritatea concurentilor luasera note de la 5 in jos…), astfel incit a plouat cu note de 10 la interviu, ca sa le mai spele nitel onoarea ranita si sa se poata ocupa toate locurile de auditori… Si pentru a nu se mai repeta pocinogul, alesii CSM si responsabilii INM au decis sa „bage” smecheria aceea cu 20 de intrebari asa-zis „pretestate”, pe linga cele 100 de intrebari „testate” ale testului de logica. Si uite de-aia nu mai obtine nimeni sub nota 5 la testul de logica (poate doar vreun nefericit al sortii sa se mai faca de ris in aceste conditii)!
Revenind in prezent, dau un singur exemplu din grila G3 pe care am primit-o in 23 ianuarie 2011:
2. Intrebarea nr. 54 a fost formulata in felul urmator, citez:
„Constituie întotdeauna furt calificat:
A. fapta lui X care, aflându-se în Piaţa Universităţii din Bucureşti în timpul unei eclipse parţiale de soare, profită de neatenţia lui Y care urmărea eclipsa şi îi sustrage o sumă de bani din buzunar;
B. sustragerea în scopul însuşirii a unui bun în valoare de 250.000 lei;
C. furtul comis prin punerea victimei în neputinţă de a se apăra.”
Ce raspuns credeti ca a fost considerat corect?
Raspuns: variantele A si B!
Subliniez că membrii comisiei de contestatii la barem nici nu s-au sinchisit sa motiveze de ce varianta B ar fi corecta, ceea ce mi se pare inadmisibil si dovedeste inca o data dispretul organizatorilor fata de candidati si fata de lege!
De altfel, chiar presupunind prin reducere la absurd ca art. 209 Cod penal ar stipula expres o astfel de varianta printre cele stabilite expres si limitativ de legiuitor, varianta B de raspuns tot nu ar fi fost corecta, deoarece un bun de 250000 de lei poate fi furat si de la sot sau de la gazda (de pilda, un colier de diamante), ceea ce s-ar incadra la art. 210 Cod penal, deci la alta infractiune, cu alt regim juridic.
Baremul fiind gresit, automat si punctajul este eronat, ceea ce duce, implicit, la un rezultat final incorect si, per ansamblu, la un concurs viciat. Or, eficienta unui test-grila rezida nu numai in obiectivitatea sa, ci, mai ales, in corectitudinea subiectelor ce trebuie intocmite la un nivel rezonabil de dificultate si predictibilitate, astfel incit acel concurs sa reflecte caracterul echitabil al selectiei candidatilor.
Iar eu zic ca interesul general al organizarii unui concurs echitabil este mai presus de interesul individual al unor persoane care nu suporta sa-si vada contrazisa opinia sau care nu accepta sa li se diminueze indemnizatia pentru conceperea subiectelor sau care nu vor sa se deranjeze sa lucreze suplimentar, adica sa mai anuleze niste bareme, sa recorecteze lucrarile si poate chiar sa examineze mai multi candidati pentru probele urmatoare (ceea ce presupune inchirierea mai indelungata a locurilor de concurs, timp mai mult petrecut la examinare, eventual mai multe comisii de evaluare etc.).
CE-I DE FACUT?
Eu, unul, intrevad urmatoarele doua solutii:
I. Fie se pastreaza in linii generale acest concurs asa cum este el acum (deci cu cele trei probe de concurs propriu-zise, adica test-grila de drept, test de logica si interviu), cu diferenta ca trebuie sa obtii minim nota 5 la fiecare dintre cele trei probe si minim media 7 per ansamblu, iar proba interviului sa fie implementata a doua in ordinea desfasurarii concursului, pentru a se elimina complet subiectivismul.
Exemplu: pina in prezent, daca un candidat X obtine 50-69 de puncte la primul test, atunci este eliminat din start, iar un alt candidat, Y, daca obtine 80-100 de puncte la testul de Drept, atunci este, practic, admis automat la concurs (singura lui grija fiind sa se incadreze pe locurile scoase la mezat), desi obtine nota 3 la logica si nota 6 la interviu.
In schimb, daca lui X i s-ar permite sa continue concursul, poate va obtine nota 7 la logica si nota 9 la interviu, ceea ce i-ar asigura o medie de cel putin 7, caz in care Y ar avea o concurenta reala si legitima. De altfel, mi se pare mai „valabi”l un candidat care obtine 6 la Drept, 7 la Logica si 8 la Interviu (deci MEDIA 7), decit unul care ia 8 la Drept, 3 la Logica si 5,5 la interviu (adica NOTA FINALA 7, potrivit actualei reglementari).
II. Fie se modifica radical concursul, concomitent cu finalitatea sa. Ce inseamna asta? As fi de-acord cu introducerea unor noi probe (limba straina, rezolvarea unor spete cu legislatia pe masa, eseuri, teste psiho… si alte chestii mai nastrusnice propuse de inimioara celor care vor sa fim noi mai catolici decit Papa…), DAR (si este un mare dar!) cu singura diferenta ca odata admis la un astfel de concurs draconic, nu mai obtii calitatea de auditor de justitie, ci esti numit in FUNCTIA DE JUDECATOR SAU PROCUROR STAGIAR, in ordinea mediilor.
In felul acesta, s-ar elimina toate obiectiile de neconstitutionalitate care pot fi invocate in prezent si orice discriminare existenta actualmente intre auditori si juristii asimilati magistratilor (care dau acelasi concurs ori chiar unul mai usor insa obtin direct beneficiile aferente unui magistrat) sau intre auditori si juristii cu 5 ani vechime care promoveaza definitivatul si sint numiti direct in functia de judecator sau procuror definitiv.
Si cred ca sint in asentimentul tuturor candidatilor la INM cind spun ca nu-mi convine sa trec prin furcile caudine ale celor „n”-spe mii de probe incarcate, inevitabil, de subiectivism (si care vor reclama, la fel de inevitabil, costuri si taxe uriase pentru candidati), ca sa obtin in final titulatura de „auditor de justitie” – o titulatura pompoasa, dar total gaunoasa, intrucit nu garanteaza nici vechimea juridica, nici vechimea in munca, nici drepturile material-financiare obtinute in perioada de 2 ani petrecuta in INM. Asa cum stim, toate aceste drepturi sint afectate de doua conditii rezolutorii expres prevazute in Legea 303/2004, anume sa promovezi toate examenele din INM (si nu-s putine!) si sa activezi in sistem cel putin 6 ani dupa absolvire. Or, mie mi se pare ca aceste conditii rezolutorii sint neconstitutionale.
Florin-Iulian HRIB
