Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT
6 comentarii

Sedinta Comisiei Permanente a UNBR – Bucuresti, 28 ianuarie 2011. Cum a fost
01.02.2011 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Asa cum informam, vineri, 28 ianuarie 2011, a avut loc sedinta Comisiei Permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.

Au participat in calitate de invitati jud. Horatius Dumbrava, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, jud. Lidia Barac, secretar de stat in Ministerul Justitiei, jud. Gabriel Tanasescu, secretarul general al Ministerului Jutitiei, si Violeta Belegante, consilier in cadrul Ministerului Justitiei.

Prima problema pusa in discutie de av. dr. Gheorghe Florea, presedintele UNBR, a fost cea a onorariilor avocatilor care presteaza asistenta juridica din oficiu.

Jud. Horatius DUMBRAVA, presedintele CSM, arata ca provine de la o instanta care este ordonator secundar de credite. Protocolul existent, incheiat intre UNBR si MJ, prevede ca sumele de bani alocate acestor onorarii vin prin bugetele ordonatorilor secundari de credite care nu sunt parte ele insele la acest protocol. Da exemplul protocolului incheiat de MJ cu Posta Romana. La Curtea de Apel Mures nu au fost probleme cu plata onorariilor, situatia fiind diferita la Tribunalul Mures, “aceste sume nu au putut avea o ritmicitate fireasca”.

Propune ca Ministerul Justitiei sa centralizeze aceste sume si prin UNBR sa verse sumele necesare in mod direct, fara a mai implica ordonatorii secundari si tertiari de credite. „Si cu Curtea de Conturi a fost greu sa justificam toate sumele de bani reprezentand plata onorariilor din oficiu tocmai pentru ca eram simpli executanti ai unui protocol la care nu eram parte. Trebuie gandit un sistem pe actualele modificari legislative, la nivelul ordonatorului principal de credite, ca aceste sume sa fie direct directionate de acesta din urma, adica de MJ, in conturile fiscale ale barourilor. Acelasi lucru s-a realizat si cu Posta Romana si e un sistem ce functioneaza.”

Jud. dr. Lidia BARAC, secretar de stat MJ, multumeste pentru invitatia adresata. Cu privire la protocolul UNBR cu MJ, legea prevede ca plata onorariilor se face lunar. Tehnic, la nivelul MJ, se gandeste posibilitatea ca aceste sume sa fie dirijate fie la UNBR, fie la barourile locale. Multumeste pentru intelegerea dovedita atunci cand platile s-au facut cu intarziere.

MJ a dat si o dispozitie ca datoriile care reprezinta onorarii acordate pentru asistenta judiciara sa fie platite cu prioritate. Arata ca organul judiciar fixeaza aceste onorarii in functie de niste criterii.  „Daca venim la realitatea instantelor si parchetelor, eu cred ca trebuie sa fim foarte atenti. Trebuie sa vedem daca doar acestea ar trebui sa fi partile intr-un viitor protocol. Ar trebui un efort comun, in cadrul unui protocol UNBR, CSM, MJ pentru a fixa in functie de natura cauzei anumite limite minime si maxime, in functie de de calitatea prestatiei si sa fie intr-o exprimare progresiva, in vederea eliminarii abuzului.”

Av. dr. Gheorghe FLOREA, presedintele UNBR, arata ca domnul Tanasescu este in tema cu toate hatisurile fiscale si ca exista deschiderea UNBR. „Suntem noi constienti de discutiile avute in ecuatia judecator – avocat.” Exista niste constante ale profesiilor iar asistenta judiciara nu trebuie sa afecteze independenta avocatului.

Av. Ionel HASOTTI, vicepresedinte UNBR, nu evoca trecutul (faptul ca s-au redirectionat sume alocate avocatilor catre alte destinatii). O parte din aceste onorarii servesc asigurarilor sociale pe care le platesc avocatii. Orice onorariu e purtator de cota destinata CAAV si alta catre bugetul baroului.

„Am ridicat urmatoarea problema: noi acordam asistenta judiciara, bugetele barourilor sunt insa grevate de cheltuieli cu aceste onorarii, barourile platesc salariatii, unele au mai multi angajati, alte barouri au angajati mai putini.” Avocatii care acorda asistenta judiciara fac diverse cheltuieli (telefon, benzina). Acestea sunt problemele de viata ale tinerilor avocati. Dintr-un onorariu de 2 milioane de lei, avocatul nu ramane cu mai mult de 500 lei, dupa scaderea tuturor cheltuielilor.

Crede ca trebuie facut un protocol care sa reflecte corespunzator ca avocatul sa fie platit din fondurile publice in ceea ce priveste asistenta judiciara din oficiu.

Potrivit legii, MJ trebuie sa asigure spatii necesare activitatii tuturor avocatilor si in special pentru activitatea avocatilor care asigura apararea din oficiu la nivelul minimei decente (la ICCJ exista un astfel de spatiu si intr-o zi s-a gasit usa baricadata…)

Pe rolul Comisiei Permanente sunt sesizari ale avocatilor fata de modul cum se aplica Legea 202 de catre judecatori, „avem sesizari in care se arata ca judecatorii creeaza legea, judecatori care amendeaza avocatii, care obliga avocatii din oficiu sa ramana in sala desi s-a prezentat avocatul ales….”

Av. dr. Gheorghe FLOREA intervine si arata ca in lege se prevede ca sumele sunt virate in conturi ale barourilor locale astfel incat fluxul banului public sa poata fi controlat. „Nu pot sa cred ca poate fi apreciat de catre judecator criteriul privind calitatea care inseamna seminarizare a corpului de avocati.”

Av. Ana DICULESCU-SOVA spune ca sunt prevazute in Statutul profesiei de avocat criterii de determinare a onorariilor din oficiu. Nu trebuie plecat de la ideea ca un avocat ales isi face mai bine treaba decat un avocat din oficiu decat daca e impins sa faca aceasta.

”Daca sunt seriosi impreuna in actul de justitie, si de la aceasta prezumtie pornim, atunci in statutul profesiei noastre dar si in principiile care guverneaza magistratii, Principiile de la Bangalore, in  art. 132 din Statutul profesiei, criteriile sunt enuntiative.” Fara a se egaliza efectul muncii, acele criterii trebuie sa fie prefigurate intr-un  mod concret. In ceea ce priveste calitatea prestatiei avocatului, deseori e in raport cu exigenta. S-ar putea face un buget rezonabil, astfel incat executarea acestuia sa tina de buna functionare a sistemului si nu de prietenia, in sensul bun al cuvantului, intre cele doua institutii. Cand se face bugetul, trebuie sa se stie ca justitia costa mult. „Daca imi ceri o justitie de calitate, da-i banii suficienti. Avem o intelegere foarte exacta a sistemului in care lucram.”

Jud. dr. Lidia BARAC arata ca doamna Diculescu-Sova a confirmat ideea de cuprindere a acestor criterii intr-un protocol. A primit foarte multe sesizari de la avocati in calitate de presedinte al Curtii de Apel Timisoara. In ceea ce priveste posibilitatea micsorarii onorariilor de catre judecatori, nici ICCJ nu a ajuns la o concluzie (sunt doua decizii diferite). In tara, sunt judecatori care umbla la aceste onorarii si, motivat pe criterii, le reduc dramatic, precum si judecatori care nu se preocupa de aceste onorarii. „La noi, lucrurile nu merg ca in carti. Cunosc o hotare CEDO in care e condamnata Romania pentru usurinta, probatoriul e prea suav pentru condamnare si face discutie de prestatia avocatilor, se vorbeste de vina judecatorului de a nu cenzura prestatia avocatului.”

Av. dr. Gheorghe FLOREA intreaba daca era avocat insris in barourile UNBR.

Jud. dr. Lidia BARAC continua spunand ca ar trebui fixat un grup de lucru ca sa identifice aceste probleme. Cheltuielile difera in functie de barouri. Are nelamuriri daca toate onoarariile sunt purtatoare de cote.

Av. Ionel Hasotti confirma ca din toate onorariile se platesc cote.

Av. Calin-Andrei ZAMFIRESCU, presedinte de onoare UNBR, spune ca in speta la care s-a referit doamna Barac s-a aflat si un judecator englez, astfel ca se justifica exigenta. „Noi discutam de maniera in care impartim un onorariu derizoriu.” Nu se discuta de bonificatie de 5000 de euro intr-un dosar si 200 de euro in alt dosar. „Eu stiu ce inseamna sa negociezi onorarii din oficiu. Ultima data cand am negociat cu Monica Macovei am reusit sa cvadruplam onorariile. Impartim saracia, care nu necesita atata filosofie.” Nu este pentru includerea calitatii printre criteriile de stabilire a onorariilor. Cu un efort conjugat, CSM ar putea stabili 2-3 criterii cantitative si nu neaparat calitative.

Av. Ana DICULESCU-SOVA arata ca art. 274 Cod procedura civila permite judecatorului sa modifice onorariul. Subliniaza ca judecatorul ar trebui sa stie ca nu sanctioneaza avocatul ci partea, sanctiunea se aplica partii inocente. Daca 10.000 de euro se platesc pentru o exceptie pentru o culpa nu ar trebui redus onorariul, „culpa se plateste”.

Av. Ion MOGOS afirma ca nu de putine ori „chiar ministrul ne-a sanctionat aratand ca prestatiile avocatilor din oficiu sunt extrem de modeste. Daca lasam la discretia magistratului sa aprecieze, va fi o mare greseala si o mare problema.” Poate unul dintre criterii ar trebui sa fie complexitatea dosarului.

Av. dr. Gheorghe FLOREA precizeaza ca asa scrie in lege.

Av. Ion MOGOS arata ca in intreaga sa cariera nu a auzit vreun judecator spunand, in urma ascultarii concluziilor puse, „bravo domnule avocat, v-as dubla onorariul.”

Av. Neculai LEPEDEANU arata ca solutia poate sa difere in raport cu prestatia avocatului si ca probabil ca inca mai circula ideea ca judecatorii muncesc si avocatii castiga. Adevarul e la mijloc.

Av. Ion-Ilie IORDACHESCU intervine si spune ca au fost anul trecut 60.000 de cazuri de asistenta judiciara.

Jud. Horatius DUMBRAVA intreaba daca sunt incluse si cele privind ajutorul public judiciar.

Av. Ion-Ilie IORDACHESCU precizieaza ca au fost 1.200 de cereri in materie civila si restul in materie penala. Crede ca legea actuala e exceptional de buna. Astfel: 1. in premiera se acorda onorariu pentru deplasare la penitenciar sau in provincie; 2. legea spune ca sumele se vireaza lunar intr-un cont separat al baroului: „noua ne raman resturile, nu au mai ramas resturi pentru partial octombrie, integral noiembrie, decembrie”. Propune sa se mentioneze in Statutul profesiei de avocat ca plata sa se vireze direct, intr-un cont distinct, sa nu mai fie intermediari; 3. in premiera, e platit personalul Baroului Bucuresti pentru functionarea Serviciului de asistenta juridica, pana acum cheltuielile au fost suportate de Barou.

Av. dr. Gheorghe FLOREA intervine si spune ca toti avocatii din tara au suportat functionarea acestui serviciu.

Av. Ion-Ilie IORDACHESCU continua spunand ca in ceea ce priveste calitatea prestatiilor avocatilor, aceasta este ca si calitatea prestatiei judecatorilor. A sesizat tendinta ambelor profesii, judecatori si avocati, de a se sicana. Arata ca este inadmisibil ca la nivelul Curtii de Apel Bucuresti sau Tribunalului Bucuresti sa nu se respecte deciziile de recurs in interesul legii, sa afirmi ca asemenea decizii sunt eronate, defectuoase „nu comporta niciun fel de discutii”.

Av. Calin-Andrei ZAMFIRESCU arata ca in ceea ce priveste onorariile din penal trebuie reflectat. Ce se intampla daca sunt purtatoare de TVA. „Mira-m-as daca un avocat platitor de TVA sa accepte sa ia oficii.”

Jud. Horatius DUMBRAVA crede ca se poate rezolva foarte usor aceasta situatie prin doua modalitati:fie printr-o hotarare proprie a Ministerului Justitiei, fie prin protocolul ce va fi semnat sa fie indicata modalitatea directa de virare, fara a implica ordonatorii secundari si tertiari de credite, acestia din urma nefiind parti ai protocolului.

Av. dr. Gheorghe FLOREA precizieaza ca legea noua indica si sursa financiara. Aceasta solutie de administratie face sa se rezolve problema. Un grup de lucru ar fi util, este convins ca lucrurile se vor clarifica.

Jud. Horatius DUMBRAVA face o precizare cu spatiile din instanta. „Trebuie sa discutam sincer. Nu trebuie sa spunem lucruri frumoase doar de dragul lor.” A vazut in bugetul Ministerului Justitiei cresteri de 250% pentru investii la instante insa la Parlament s-au taiat aceste fonduri de investitii. „Haideti sa ne ajutam reciproc. Vom gasi in mod sigur acele rezolvari pentru spatii.”

Av. dr. Gheorghe FLOREA face referire la Hotararea Baroului Bucuresti care include si avocatii din Baroul Ilfov. „Ministerul Justitiei va trebui sa ne ajute. Acolo se infiinteaza un tribunal care trebuie sa aiba rezervate spatii pentru avocati, pentru SAJ.” Infiintarea unui barou se face prin efectul legii, constatarea infiintarii baroului e data de existenta unui tribunal.

Av. Ionel HASOTTI cere sa se constate infiintarea de drept a acestui barou. „Noi nu infiintam un asemenea barou.”

REF. pregatirea profesionala in ceea ce priveste aplicarea Codurilor

Av. dr. Gheorghe FLOREA arata ca INPPA si INM conlucreaza impreuna, fac procese simulate impreuna. „Suntem racordati la programele de pregatire continua aprobate de CSM, sunt curti de apel unde se conlucreaza la nivel de pregatire profesionala. Suntem aproape 26.000 de avocati. Nu stiu daca vorm reusi sa facem aceeasi pregatire asemenea celei pe care o face CSM prin INM cu magistratii.” La Oradea, lucrurile s-au declansat. Sunt 3 actiuni comune (Craiova, Timisoara, Bucuresti) care s-au facut.

Av. dr. Traian BRICIU, director INPPA arata ca proba de succes apartine INM prin actiunea de  la Timisoara. Cea de la Craiova apartine INPPA. Arata ca fara o intensificare a conferintelor pe tema noilor coduri vor fi dificultati majore. Aceste conferinte nu-si propun sa parcurga toate textele, ci atrag atentia asupra institutiilor, suficient cat sa starneasca un interes astfel incat problemele de a doua zi sa fie lasate, pentru aprofundarea noilor dispozitii. Accentueaza ca impreuna sau nu cu INM, conferintele trebuie sa fie o prioritate. La noile Coduri, formatul ar trebui sa fie de 3 zile. E de parere ca ar trebui ca acestea sa se realizeze in cooperare cu INM. S-a aratat la Craiova ca existe puncte de vedere diferite. A depus un material care vizeaza conferinte interne, una pe luna in diverse puncte ale tarii. Exista un proiect pentru organizarea unei asemenea conferinte la Timisoara, in luna mai.

Jud. Horatius DUMBRAVA arata ca in aceasta privinta sunt doua chestiuni de discutat: proiectele de legi pentru aplicarea Codurilor sunt in implementare. Crede ca e necesar ca UNBR sa se implice activ pe legile implementarii. CSM, alaturi de MJ, PG, ICCJ, o fac activ in comisiile Senatului si Camera Deputatilor. „Dumneavoastra aveti avocati in comisiile parlamentare. Nu vreau sa fiu malitios.”

Av. dr. Gheorghe FLOREA puncteaza spunand ca „partidele au, nu noi”.

Jud. Horatius DUMBRAVA arata ca pentru a face o pregatire comuna e nevoie de bani. INM nu are alocati bani pentru pregatirea magistratilor pe coduri. Ministerul Justitiei are in derulare un proiect pentru atragerea de fonduri pentru pregatirea magistratilor. E de parere ca ar fi util ca pregatirea sa fie comuna. Arata ca la Targu Mures aceste pregatiri s-au facut dupa intrarea in vigoare a Legii 202, dar la fel s-a intamplat si la nivelul altor curti de apel sau la nivel regional. Poate ar fi util sa fie facute ghiduri comune. „Pe insolventa, a fost atat de util sa am un ghid la indemana. Este timp suficient, inteligenta avem destula si asa dam o orientare pe doi ani.” CSM are la dispozitie trei centre de pregatire a magistratilor (Amara, Giroc, Sovata). Se preconizeaza ca toti judecatorii sa intre in acest program (6000 de magistrati). Deocamdata, stadiul este al discutiilor bazate pe ceea ce-si propune MJ. „Nu pot promite, dat fiind faptul ca CSM este un organ de decizie colegial, dar din discutiile informale cu colegii CSM nu cred sa nu fie de acord. Pot sa pun ca proiectul sa fie inclus pe ordinea de zi a CSM care este un organ colegial. Nu cred ca e imposibil.”

Av. dr. Gheorghe FLOREA spune, adresandu-se presedintelui CSM, ca aceasta Comisie Permanenta care asigura conducerea executiva a Uniunii „va roaga ca atunci cand aprobati programul sa tineti cont de propunerea de a putea fi lipiti si avocatii. Important e sa primiti punctul nostru de vedere. Cetatenii Romaniei au dreptul la o lege moderna.’

REF. programului privind stabilirea volumului optim de activitate al instantelor

Av. dr. Gheorghe FLOREA doreste sa stie „ce putem sa transmitem colegilor, ce preocupari aveti.

Jud. Horatius DUMBRAVA spune ca programul optim al instantelor este prioritatea unu a CSM, prioritatea zero fiind ICCJ. „O spunem raspicat, inclusiv o promovare de calitate la Inalta Curte. Din pacate, activitatea pe prioritatile stabilite de CSM sufera, cea pe care am creionat-o prin primele hotarari luate de CSm dupa constituire, datorita deciziilor CC. Totusi, CSM functioneaza si are aceasta obligatie constitutionala.” Si instantele au preocupari in ceea ce priveste programul optim de activitate. Sunt instante unde media de solutionare a dosarelor de catre un judecator este de 1840 pe an pe fiecare judecator raportat la schema efectiv ocupata. „Sunt probleme care se rezolva in timp. E clar ca trebuie sa fie o redistribuire de posturi. Nu trebuie intervenit brutal. Solutii trebuie gasite cat mai rapid. Avem un partener in Ministerul Justitiei. Impreuna vom reusi sa facem fata acestei mari probleme. Nu vreau sa ne plangem, insa o solutie trebuie identificata in baza unei reale expertize si nu peste noapte, altfel s-ar putea sa avem un haos cu privire la aceasta problema.” Spune ca luni, 24 ianuarie 2011, au fost inregistrate la Tribunalul Bucuresti 6.000 de dosare si ca „s-au descurcat bine administrativ”, insa, bineinteles, e doar o chestiune punctual, pentru ca problema supraincarcarii judecatorilor cu dosare nu s-a rezolvat. Problema este a incarcarii completelor de judecata. „Se pot gasi solutii.” Una ar fi asa numitele cauze pilot. Dupa o solutie pronuntata de ICCJ intr-o astfel de cauza, toate celelalte cauze sa fie solutionate unitar. O alta solutie ar fi intrebarea preliminara adresata Inaltei Curti dupa modelul CJUE. „Iata ca solutii se pot gasi.”

Av. dr. Gheorghe FLOREA spune ca „nu am vrea sa fim curea de transmisie a protestelor avocatilor fata de magistrati. Nu am fost cutia postala a avocatilor in privinta plangerilor impotriva judecatorilor.” Fiecare avocat a inteles sa-si exercite drepturile cum a crezut de cuviinta. In ceea ce priveste reprezentatii societatii civile in CSM, arata ca acestia sunt „niste oameni care nu au legatura cu noi. Nu au venit sa discute cu noi niciodata. Trebuie sa gasim solutii.” Daca comunitatea academica universitara desemneaza un reprezentant, acesta reprezinta acest mediu iar daca celalalt reprezentant este desemnat de un ONG, „am ajuns in situatia in care nu avem decat sa comunicam institutional.” Face referire la minutele Comisiei de unificare a practicii judiciare care se publica pe internet unde participa presedintii sectiilor penale de la toate curtile de apel din tara. Avocatii intreaba ce fac cu magistratii care semneaza aceste minute si au o opinie majoritara fata de o anumita problema de drept in vreme ce avocatul sustine o alta opinie, „ii recuzam pe cei care au opinie majoritara? Nu ne intereseaza sa ne exprimam punctul de vedere cu privire la aceasta practica administrativa daca e cheia interpretarii legii. Nu am ridicat vreodata problema si ea dainuie de vreo cativa ani. Asta e o chestiune delicata.”

Jud. Horatius DUMBRAVA arata ca problema acestor intalniri a aparut in contextul MCV care a cerut un mecanism de unificare a practicii neunitare. Nu toate instantele au luat in considerare aceste minute. „A fost o solutie de avarie. Avem instrumentul recursului in interesul legii care nu functioneaza datorita supraincarcarii sectiilor ICCJ. Revin la acele intrebari preliminare. Acestea functioneaza la CJUE. Nu vad de ce nu le-am implementa si in legislatia romaneasca, cu atat mai mult cu cat ele au fost prevazute in noile coduri de procedura”. Spune ca o sa propuna un Consiliu Consultativ intre CSM, instante, MJ, UNBR unde calendarul sa fie transparent nu si deliberarile. Concluziile insa da!

Av. Calin-Andrei ZAMFIRESCU puncteaza urmatoarele aspecte: 1. fata de scrisoarea trimisa de Bota catre CSM, Consiliul trebuie sa aiba o atitudine conforma cu legea. In anul 2005, a avut loc o intalnire a Uniunii cu presedintii curtilor de apel si procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel; 2. poate se reevalueaza Hotararea CSM prin care se anuleaza audientele la presedintii curtilor de apel; 3. Inspectia Judiciara – „nu vorbim de concluziile pe care le trage, ci pentru un caz de abtinere, au trecut 11 luni de cand am facut sesizare insa am primit cinci informari ca se fac cercetari.” Un raspuns pe 22 de pagini pentru ca la final sa se spuna ca nu se poate face nimic nu ajuta.

Jud. Horatius DUMBRAVA arata ca nu e normal sa se scurga 11 luni si sa nu se finalizeze o sesizare. Insa, trebuie identificate si cauzele reale ale acestor intarzieri: din 50 de inspectori functioneaza doar 25, „nu e vina nimanui, sunt cauze obiective, nu au putut fi ocupate locurile vacante datorita legislatiei ce a interzis acest lucru – cu 25 de inspectori nu ai cum sa acoperi zeci de mii de plangeri si sesizari.” Pe vremea cand Inspectia Judiciara se afla in coordonarea Ministerului Justitiei, erau 115 inspectori. „Sper sa o rezolvam, avem promisiuni ca se va completa schema pana la finalul lunii iulie. Ca sa le poti cere inspectorilor si Inspectiei Judiciare, trebuie sa le si dai. Si nu in ultimul rand o independenta a Inspectiei fata de CSM. Ei sunt titularii actiunii disciplinare. De ce sa fie atat de mult conectati de CSM? I-am incurajat sa faca recurs chiar impotriva hotararilor sectiilor de procurori si judecatori. Le putem cere si acum calitate, dar in conditiile astea…”

Av. dr. Gheorghe FLOREA indeamna colegii la expunerea eventualelor probleme, daca mai exista.

Av. Ionel HASOTTI se refera la progrmaul Ecris care „e un bun public, finantat din bani publici. De ce nu avem acces la sistemul extins? De ce e atata secretomanie cu privire la acest sistem? Ce impediment este sa nu am acces la incheierile de sedinta astfel incat sa le pot printa in conditiile in care imi las usser-ul si password-ul?” Ar fi in beneficiul avocatilor, al justitiei si justitiabililor.

Av. dr. Gheorghe FLOREA precizeaza ca a fost exprimata disponibilitatea de aport financiar pentru ca orice soluite sa poata fi folosita si de corpul judecatorilor. „Cum auzim sintagma judecator european, auzim si avocat european.”

Jud. Horatius DUMBRAVA spune ca din moment ce sedinta este publica, „nu vad nici eu de ce nu am putea…” Ar fi o economie de timp, de resurse umane.

Av. Nicolae ZARNESCU, decanul Baroului Arges, arata ca cei care au intitiat primii proiectul de publicare a hotararilor judecatoresti pe internet – judecatorul Cristi Ionita si informaticianul Marius Dumitru – lucreaza acum la CSM. Baroul Arges a spijinit financiar site-ul Justitie Arges, „toata chestiunea s-a blocat cand s-a spus ca nu e bine sa fie implicati si avocatii. Pe acel site, era un capitol de practica. Puteai sa accesezi hotararile judecatoresti ale unui judecator pe un anumit obiect si sa vezi cum motiveaza acesta.” Considera ca ar fi mai util pentru unificarea practicii ca hotararile sa fie publicate. “Imi place foarte mult cea mai scurta dar si cea mai plina de substanta caracterizare din literatura romaneasca si anume cea a lui Victor Balosu din Morometii „Victor Balosu nu era un barbat voinic dar se purta de parca ar fi fost”. Parafrazind am putea afirma ca judecatorii nu sunt nici mai destepti si nici mai frumosi ca avocatii dar se poarta de parca ar fi.” Spune ca s-au ridicat multe probleme, care tin de curtoazie. „Multi avocati au urmarit campania dumneavoastra si privesc cu entuziasm spre CSM.” E de parere ca respectul nu se cere, respectul se impune insa tratarea cu respect poate fi ceruta. „Netezirea acestor probleme de curtoazie ar rezolva foarte mult.”

Jud. Gabriel TANASESCU afirma ca la nivel principial nu e nicio problema pentru extinderea programului Ecris insa problemele sunt pur tehnice (server, baza, token, user). Ministerul Justitiei lucreaza la punerea in practica a protocoalelor cu ONRC, ANP. „Avem probleme foarte mari cu cei de la Ministerul de Interne. Pe modelul acestor protocoale, am putea sa concepem ceva si cu dumneavoastra. De principiu, suntem de acord.” La nivelul Uniunii Europene, profesiile juridice sunt privite global. La Budapesta, la ultimul JAI, s-a pus problema unei curricule comune pentru toate profesiile.

Av. dr. Gheorghe FLOREA spune ca sunt organizate intalniri cu colegii de la Budapesta si ca UNBR e respectata in Ungaria putin mai mult decat in Romania de catre factorii de conducere. La ultima vizita, au fost primiti de presedintele Parlamentului, „am servit masa cu oamenii acestia. Mi-a crapat obrazul de rusine cand un consilier, roman din Miercurea Ciuc, mi-a spus sa nu exportam baroul paralel in Ungaria.”

Av. Ionel HASOTTI declara ca Bota „e un fum, un eufemism, exprima un grup de interese bine organizat. Sunt zeci de procurori si judecatori care creeaza lege in sensul ca permit acestor impostori sa puna concluzii.” Intregul corp al avocatilor asteapta o pozitie.

Av. Ana DICULESCU-SOVA afirma ca „daca un om situat in afara legii, cum e Bota, isi permite sa dea nume de judecatori care sunt buni si judecatori care sunt rai pe un post si site unde au acces si oamenii care inteleg si cei care sunt usor de manipulat, sa incalci un text care interzice ceva si un judecator sa zica altfel, e un lucru grav. E greu ce va spunem.”

Av. Ion MOGOS vine dintr-o zona unde aceasta avocatura clandestina se practica cu nonsalanta. Unii judecatori cand sunt sesizati ca apare un asa zis avocat din Baroul Bota ignora acest fapt „din dorinta de a ne destabiliza. E la indemana dumneavoastra sa transmiteti un mesaj pentru ca nu incalcati cu nimic independenta judecatorilor. La parchet, nu mai vorbesc… Sunt ani si ani de cand ne luptam cu ei, calitatea lor e sub orice critica.” Niciun avocat inscris in Baroul Bota nu a avut curajul sa se inscrie la concursul organizat de UNBR.

Av. Nicu Tiberius, povesteste cum a fost sunat de judecatoarea Maria Mihai de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si l-a intrebat daca este inscris in Baroul Bucuresti un avocat care asistase un inculpat in fond si apel si inculpatul facuse recurs ca a fost asistat de un neavocat. Avocatul nu era inscris in Baroul Bucuresti ci in Baroul Bota. Inculpatul a fost pus in libertate. „Aveti o hotarare pilot.”

Av. Ion MOGOS intervine si arata ca niciun judecator nu face adresa la Bota pentru asistenta judiciara din oficiu. „De aceea spun ca ei stiu.”

Av. Mircea-Petre STANCULESCU, consilier al Baroul Bucuresti, spune ca unii dintre judecatorii de la Inalta Curte „nu au nici macar comportamentul firesc. Am 45 de ani de cand pledez la instanta suprema. Cunosc toate generatiile de judecatori.” A fost arestat insa Curtea Suprema era mai buna atunci decat este astazi. „Anchetele nu sunt facute ca lumea. Trebuie sa facem ceva la omor, sunt condamnati oameni nevinovati.”

Av. dr. Gheorghe FLOREA „oamenii isi spun oful…”

Av. Lazar GRUNEANTU arata ca in 7 ani de zile „nu am reusit sa trimitem niciunul in judecata. Atitudinea procurorilor e sub orice critica. Toate plangerile sunt solutionate cu 3-4 ani intarziere.” Foarte multi ofiteri de politie, generali si procurori sunt membri ai Baroului Bota. Unii judecatori recomanda avocatilor din Baroul Bota ca nu pot concluzii ca si avocat dar o pot face ca si mandatari.

Av. Nicolae-Vlad Popa nu crede ca e bine ca un judecator sa faca reclama profesiei de mediator, sa fie recomandati mediatori in timpul procesului. „Se intampla din ce in ce mai des.”

Av. dr. Gheorghe FLOREA e de parere ca nota de curtoazie presupune si o comunicare permanenta. Poate ca una din cauzele pentru care se percepe un asa zis conflict intre judecatori-procurori si avocati este ca la INM nu e preocupare pentru studiul legislatiei care reglementeaza profesia de avocat. „Lucrurile sunt complicate, trebuie inventariate pentru gasirea de solutii. Dar e bine ca macar exista disponibilitate de a inventaria problemele.”

Jud. Horatius DUMBRAVA arata ca este pentru existenta UNBR si ca este imperios necesar de a gasi solutii cat mai rapid posibil pentru a transa intr-o modalitate europeana aceasta problema. Marturiseste ca la terminarea facultatii, in 1996, la terminarea facultatii, a avut alternativele celor trei profesii: avocat, judecator si procuror si ca dupa ce initial fusese acceptat in principiu ca avocat stagiar la Medias, a reusit la examenul pentru ocuparea unui post de procuror la Tg. Mures, localitatea de domiciliu, astfel ca intamplarea oarecum a facut sa urmeze cariera de magistrat. „Aveti un sustinator in ce priveste o pregatire comuna cum ar fi, spre exemplu, in ceea ce priveste implementarea noilor coduri: exista un interes comun in aplicarea unitara a noilor dispozitii. In acelasi context, este adevarat ca si profesia dvs. are probleme cu avocati prost pregatiti si ca este nevoie de un sistem disciplinar eficient.” Sustine ideea ca fiecare trebuie sa-si faca singur ordine in propria ograda, insa cu o informare reciproca si transparenta a unor astfel de disfunctionalitati.

Av. dr. Gheorghe FLOREA, sintetizand, afirma ca mesajul a fost inteles, multumeste foarte mult pentru prezenta invitatilor. Invitatia a fost facuta cu ideea de a gasi solutii, „astfel de intalniri sa le gasim un cadru de a le permanentiza, sper ca lucrurile sa fie din ce in ce mai bine. Multumesc pentru evocarea ca ati inceput ca si avocat, ca si doamna Pivniceru. Va transmitem un mesaj constructiv: sa aveti putere sa rezistati.”

Pentru Juridice.ro, Alina Matei

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti