Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete
4 comentarii

Sesizare de neconstitutionalitate admisa ref. la validarea magistratilor alesi ca membri ai CSM. Opinie separata si opinie concurenta


07.02.2011 | Corina CIOROABĂ, Juridice.ro
Secţiuni: CCR, Content, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 90 din data de 3 februarie 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 53/2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii a fost formulata de un grup de 30 de senatori.

Examinand sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea retine, in principal, urmatoarele:

In conformitate cu prevederile art. 133 alin. (4) din Constitutie, care stabilesc ca durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, prin art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede ca „Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii”.

Curtea observa ca in forma anterioara, Legea nr. 317/2004 nu prevedea o astfel de interdictie, modificarea intervenind ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

Curtea retine ca prin reglementarea acestei interdictii nu sunt afectate drepturi ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, alesi anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005 si care doresc sa obtina un nou mandat. La data cand au dobandit calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, acestia aveau numai vocatia de a fi alesi pentru un nou mandat.

De asemenea, Curtea Constitutionala constata ca prin noua reglementare nu se incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat prin prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie.
In acest sens, Curtea face trimitere la jurisprudenta sa anterioara, in care a aratat ca:
– o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi;
– retroactivitatea legii priveste modificarea unei situatii pentru trecut, iar nu reglementarea diferita a unei situatii juridice pentru viitor.

Curtea mai retine ca dispozitiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 nu modifica continutul mandatului, modul de exercitare al acestuia sau durata lui, ci instituie doar interdictia de a nu avea mai mult de un mandat, element extrinsec acestuia, ce poate fi modificat pentru viitor, prin lege.

In aceste conditii, atat propunerea de validare, cat si validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa se intemeieze pe verificarea prealabila a respectarii procedurilor de alegere, a indeplinirii cerintelor legale pentru ocuparea respectivei demnitati, precum si a interdictiilor si incompatibilitatilor.

Prin urmare, Curtea apreciaza ca prin Hotararea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, 3 se afla la al doilea mandat, au fost incalcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, conform carora „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.

Principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii sunt de esenta cerintelor statului de drept, in sensul prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (2), conform carora „Nimeni nu este mai presus de lege”.

Avand in vedere imperativul constitutional referitor la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea face precizarea ca, pana la reluarea si finalizarea alegerilor pentru cele trei demnitati ce au atras viciul de neconstitutionalitate, Senatul are obligatia constitutionala sa procedeze la validarea celorlalti membri alesi cu respectarea legii.

In ceea ce priveste sustinerea autorilor sesizarii referitoare la cei 3 membri care nu si-au epuizat mandatele de 6 ani validate in anul 2006, intrucat au inlocuit magistrati ai Consiliului Superior al Magistraturii carora le-au incetat mandatele inainte de expirarea duratei, prin pensionare sau demisie, Curtea constata ca Hotararea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010, fata de care a fost formulata sesizarea de neconstitutionalitate, nu a avut ca obiect si validarea acestora.

Pentru considerentele expuse, cu majoritate de voturi, Curtea admite sesizarea si constata ca Hotararea Plenului Senatului nr. 43/2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este neconstitutionala.

Opinie separata

In dezacord cu decizia adoptata de majoritatea membrilor Curtii, judecatorii Ion Predescu, Acsinte Gaspar si Puskas Valentin Zoltan sustin inadmisibilitatea sesizarii formulate de cei 30 de senatori, invocand, in principal, urmatoarele temeiuri:

1. Autorii considera ca nu se poate sustine ca textul alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 in noua redactare supune controlului de constitutionalitate toate hotararile, adoptate de fiecare Camera si cele ale Parlamentului, pentru ca, in aceasta situatie Curtea Constitutionala ar deveni un „Super-Parlament”.
Facand distinctie intre hotarari ca acte juridice, autorii considera ca pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile cu caracter normativ, fiind excluse cele cu caracter individual. Hotararea contestata face parte din aceasta ultma categorie, motiv pentru care sesizarea trebuia respinsa ca inadmisibila.

2. Completarea textului art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 s-a facut in baza art. 146 lit. l) din Constitutie, conform caruia Curtii Constitutionala „indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii”.

Autorii opiniei considera ca exista probleme ramase neclarificate in legatura cu interpretarea acestui text constitutional, in sensul daca sintagma „alte atributii” priveste competentele Curtii Constitutionale sau atributiile Curtii privind celelalte activitati ale acesteia.

3. Potrivit autorilor opiniei separate, considerentele deciziei privitoare la autoritatea constitutionala Consiliul Superior al Magistraturii sunt, de principiu, corect retinute, dar pentru retinerea competentei si admiterea sesizarii s-a operat cu aprecieri si limbaj tehnic juridic de natura a da alt sens si alta finalitate controlului de constitutionalitate.

4. Cu privire la durata mandatului membrilor CSM, autorii fac mentiunea ca prin lege, chiar si organica, nu se poate adauga la textul constitutional.

De asemenea, autorii apreciaza ca rezolvarea problemei legate de succesiunea legilor in timp a fost data in cadrul adunarilor generale ale judecatorilor care au adoptat teza conform careia norma modificatoare devine activa si deci se aplica incepand cu regimul mandatului urmator, iar nu cu regimul mandatului in exercitiu, motive pentru care adunarile generale ale celor doua inalte instante au acceptat candidaturile si i-au votat pe candidatii contestati in sesizare.

5. Alegerile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate numai de catre judecatorii si procurorii pe categorii de instante si parchete, iar verificarile si solutionarile se fac de catre Consiliul Superior al Magistraturii, Senatul avand doar competenta validarii rezultatului final al alegerilor.

Opinie concurenta

 

Judecatorul Iulia Antoanella Motoc apreciaza ca solutia de admitere a sesizarii de neconstitutionalitate este corecta, considerand insa ca era necesar ca, prin referire la exemple din dreptul comparat, sa fie explicate atat aspecte legate de competenta Curtii Constitutionale de a controla constitutionalitatea hotararilor plenului Camerei Deputatilor, a hotararilor plenului Senatului si a hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, cat si de modalitatea de constituire si de functionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, competenta de a controla si alte acte adoptate de catre Parlament in afara legilor se regaseste in Constitutia Bulgariei, unde se precizeaza ca pot fi atat acte cu caracter individual, cat si acte cu caracter normativ.

De asemenea, judecatorul Iulia Antoanella Motoc mentioneaza ca si in alte state exista o preocupare permanenta asupra organismului care garanteaza independenta puterii judiciare. In acest sens, este mentionata Franta, unde in urma reformei constitutionale din 2008, completata prin Legea organica din 22 iulie 2010, magistratii sunt minoritari in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro