Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
4 comentarii

Legea nr. 221/2009 la Camera Ascunsa
22.02.2011 | JURIDICE.ro, Viorel PAPU

JURIDICE - In Law We Trust

Am aflat tarziu despre intrarea in vigoare a Legii nr. 221/2009, prin octombrie 2009. Am citit-o atent, mi s-a parut plina de lacune procedurale si de fond, insa am crezut in esenta ei si am fost foarte mirat ca statul roman comunist inca, a fost in stare sa emita un asemenea act normativ.

Zecile de actiuni le-am depus la fel de tarziu, in primele zile ale anului 2010, studiind bine practica judiciara in materie de daune morale precum si actele normative in vigoare la momentul luarii masurilor de persecutie politica. Au venit primele termene de judecata cand am asistat consecutiv la doua sedinte de judecata la Tribunalul Constanta unde s-au administrat probe testimoniale in alte dosare.

Am adormit foarte greu in acele nopti si da, am plans. Tatal meu imi spunea ca atunci cand a fost deportat alaturi de familie din Mangalia in Manasia, in 1952, fiind in copil, in varsta de 7 ani, era obligat de militie sa se roage la Stalin, fiind prins ca spunea o rugaciune catre Dumnezeu. Pentru ca prima data s-a impotrivit a fost batut cu bestialitate incat ochiul sau drept a avut mari probleme de dezvoltare si nu a mai vazut mai deloc cu acest ochi. Unele din dosarele promovate de mine au fost despre persoane din trenul mortii sau despre persoane care au iesit din puscariile comuniste cu degete lipsa la maini.

”Vestitul” raport Tismaneanu, pentru care ”ne inclinam” in fata statului comunist roman ne spune mai multe despre persecutia politica. Urmare a aplicarii legii, Tribunalul Constanta a acordat despagubiri morale pentru persecutatii politic in cuantum de 10.000 pana la 700.000 euro. In martie 2010, in subsolul DGFP Constanta – parafrazandu-l pe maestrul Ionel Hasotti – s-a nascut exceptia de neconstitutionalitate a art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea 221/2009, fata de faptul ca sumele pe care instantele erau indrituite ba chiar obligate sa le acorde cu titlu de despagubiri pentru cei persecutati politic, nu fusesera prinse in bugetul de stat.

Profitand de mult blamatul tertip avocatesc de a invoca exceptii de neconstitutionalitate, toate dosarele de acest gen de pe rolul Tribunalului Constanta au fost suspendate. Curtea Constitutionala si de stat a statuat ca articolul amintit este fatalmente neconstitutional, ca despagubirile deja acordate sunt suficiente si ca pastrarea ca si constitutional a articolului amintit, ar crea o nedreptate. Dosarele suspendate au fost repuse pe rol iar judecatorii de fond si de recurs, animati initial de dorinta de a repara o paguba si de aplica legea, au fost acum animati de intra in alt rol, acela de actori de farse, sub regia statului roman.

Avocatii despre care se stie foarte bine ca sunt raul justitiei romane, corupatori, perversi, escroci si mai ales prosti, au inteles sa indrepte actiunile repuse pe rol, in sensul ca acestea sa se judece pe dreptul comun, in afara Legii nr. 221/2009, lege moarta. Sub aceeasi „Candid Camera” in spatele careia statea chiar paratul statul roman, judecatorii au fost actori mai buni sau mai slabi in farsa si au respins pe exceptii sau pe fond, in prima sau ultima instanta, actiunile si toate caile de atac ale reclamantilor, hulitii persecutati, mama lor de burghezi!

Noi ca avocati, cum se stie ca suntem perversi si mai ales prosti in sensul ca nici nu ne-am dat seama de ce s-a intamplat de fapt, ne revenim repede dupa aceasta farsa cu camera ascunsa. Insa, pentru cei care au suferit mai mult sau mai putin, unii enorm, in urma persecutiei politice, ce veti face? Rog in mod public pe toti cei care au participat direct sau indirect la aceasta farsa cu camera ascunsa, sa se priveasca adanc in ochi si sa incerce sa nu mai creada intr-unul ”Stalin”, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor.

Avocat Viorel PAPU
Baroul Constanta

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Legea nr. 221/2009 la Camera Ascunsa”

  1. vlad spune:

    Bravo dle Papu. Un articol excelent.

  2. georgezidaru spune:

    Bun – si remedii? Ce propuneti?
    Pentru ca inteleg ca dati vina pe judecatori pentru o decizie juridic insustenabila si profund imorala a Curtii Constitutionale. Pana una alta insa, legea a iesit din vigoare, in ce priveste plata despagubirilor.
    Se poate scrie mai mult si mai bine despre ce gasim in dosarele alea, se poate scrie chiar si juridic despre lipsa de fundamentare a deciziei CCR, exact in punctul esential: argumentul pretinsei neconstitutionalitati.
    Daca insa nu scriem ceva juridic, ori macar ceva documentat temeinic, pierdem vremea.

  3. Viorel Papu spune:

    Îmi place să cred că, înainte de a fi avocat, sunt om iar această opinie postată este în afara juridicului dar în legătură cu judiciarul. Soluţii juridice sunt foarte multe însă niciuna nu cred, fatalmente, că poate să învingă forţele frontului comun făcut de cele trei puteri, virtual separate, ale statului român, „mare călău” al crimelor comunismului, front la care se adaugă şi CCR în spirit de solidaritate.

  4. georgezidaru spune:

    Cu totii suntem oameni, inainte de a fi juristi.
    Dar daca vrem sa privim lucrurile cu folos, trebuie sa repartizam corect responsabilitatile.
    O prima responsabilitate poate fi a legiuitorului, care nu s-a gandit sa insereze niste criterii si eventual niste limite rezonabile in prima forma a legii (modificarea ulterioara fiind intr-adevar neconstitutionala din perspectiva neretroactivitatii legii noi si a principiului egalitatii).
    A doua responsabilitate, majora, apartine Curtii Constitutionale, care a gasit de cuviinta ca printr-un simulacru de rationament sa inlature pe considerente politice si de oportunitate o lege care nu are cum sa lezeze valoarea suprema de dreptate a unui stat care se proclama democratic si, mai mult, in art. 1 proclama atasamentul la valorile Revolutiei din 1989 (o revolutie anticomunista, sa nu uitam).
    Nu este prima oara cand CCR impiedica repararea crimelor comunismului, devoalarea lor si indepartarea unei parti din veninul pastrat din acea perioada – a se vedea deciziile privind lustratia, CNSAS si mai sunt si altele.
    Rolul doctrinei ar fi sa critice asemenea derapaje si abuzuri de putere si aici cu totii suntem datori sa nu inchidem ochii si sa reactionam, dar in asa maniera incat argumentele prezentate sa sara in ochii oricui.
    A spune ca judecatorii sunt responsabili ca Constitutia ii obliga sa nu mai aplice o lege declarata neconstitutionala este insa un sofism si o nedreptate. Chiar sumele acordate anterior releva faptul ca judecatorii au perceput acut gravitatea profunda a faradelegilor descrise de actele din fata lor.
    De aceea o pozitie de acest fel, nenuantata si foarte sumara (si deci superficiala) poate fi un simplu demers de obtinere a unei anumite popularitati, ori a unei anumite imagini. Imi doresc sa nu fie asa, dar ramane sa fiu convins.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.