Procesele colective – o solutie pentru realizarea drepturilor cetatenesti. Cum a fost
21 februarie 2011 | JURIDICE.ro, Alexandra POPESCU
Asa cum informam, vineri, 18 februarie 2011, la Hotelul Pullman din Bucuresti a avut loc conferinta „Procesele colective – o solutie pentru realizarea drepturilor cetatenesti”.
Cuvantul de deschidere al evenimentului i-a apartinut domnului Gheorghe PIPEREA care le-a multumit participantilor pentru ca au dat curs invitatiei lansate.
Desi nu sunt o noutate absoluta pentru spatiul juridic romanesc, aparitia proceselor colective in Romania reprezinta o creatie a anului 2010, avand ca punct de plecare masurile de austeritate impuse de efectele crizei economice. Oamenii s-au hotarat sa-si apere drepturile, dar avand in vedere costurile mari pe care le presupune un proces, a aparut aceasta idee a proceselor colective pornind de la o miscare civica pe internet. Din aceasta perspectiva, procesele colective nu sunt ideea avocatilor, ci a cetatenilor.
S-a subliniat faptul ca aceste miscari civice, daca nu sunt controlate, pot avea efecte periculoase, intrucat miscarea are un puternic caracter populist.
Primul grup care a initiat un proces colectiv a fost constituit din clientii Volksbank, care in demersul lor, au fost ghidati de perspectiva oferita de OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Ulterior acestui exemplu s-au constituit si alte grupuri de initiativa.
Procesele colective au scos la iveala cateva caracteristici-surpriza ale societatii romanesti:
> prima se refera la faptul ca cetatenii de rand au vazut in apelul la justitie un ultim resort in realizarea drepturilor si interesele lor. Pentru acest gest a fost nevoie de incredere in Justitie. Desi organismele europene si clasa politica romaneasca atrag atentia asupra ideii de neincredere in actul de justitie care este lent si uneori inechitabil pentru justitiabil, oamenii si-au manifestat increderea in justitie prin intentarea proceselor colective.
> a doua surpriza a putut fi observata in randul politicienilor, legata de practica instantelor interne de judecata. Judecatorii romani, de cativa ani de zile, aplicand in mod corect dispozitiile consitutionale, dreptul european, drepturile omului si jurisprudenta instantelor europene, au inlaturat de la aplicare anumite dispozitii din legea interna. Ori acest lucru nu ar fi trebuit sa fie surprinzator. Legile interne, daca sunt in contradictie cu tratate la care Romania este parte, sunt inlaturate chiar de judecatorul intern, nu de cel la nivel european.
In ceea ce priveste contractele de adeziune, acestea nu respecta acordul partilor, reprezentand doar o simpla manifestare a vointei de a semna sau nu contractul. Spre exemplu, exista servicii de care nu te poti lipsi (de exemplu energia electrica, gazul natural sau apa), insa in momentul in care nu ai decat un furnizor, esti obligat sa semnezi astfel de contracte de adeziune. Institutiile bancare au un monopol in Romania, fiind singurele autorizate sa desfasoare activitati bancare. Contractele de adeziune vor fi valabile numai in masura in care nu incalca normele de ordine publica si bunele moravuri. In ceea ce priveste protectia consumatorului, ordinea publica este reprezentata de legislatia privind protectia consumatorului.
Contractul reprezinta un acord de vointa din care ambele parti trebuie sa castige, nu trebuie sa existe beneficii doar pentru o singura parte. Pe termen lung, trebuie sa se concilieze interesele ambelor parti pentru ca amandoua sa castige si uneori sa piarda, astfel incat sa poata fi executat contractual.
In cea de-a doua parte a dezbaterii domnul Piperea a facut o prezentare pe scurt a tipurilor de procese colective existente pe rolul instantelor judecatoresti, printre care au fost enumerate: problema medicilor de familie, cea a taxelor de poluare si de prima inmatriculare, a ridicarii ilegale de vehicule si nu in ultimul rand litigiile in care sunt implicati pensionarii militari sau aviatori si litigiile cu bancile.
La nivelul UE exista un proiect de directiva care va reglementa situatia juridica a proceselor colective in materia protectiei consumatorilor, inclusiv cu referiri la contractele de credit. Implementarea acesteia se va face cel mai probabil in anul 2012.
Urmatoarea sectiune a fost dedicata intrebarilor din partea publicului.
Domnul Mihai VISINESCU a adus in discutie problema Fondului Proprietatea care, desi a fost constituit ca un mecanism de despagubire, s-a transformat in fond de investitii. Domnia sa a intrebat ce se poate face ceva in legatura cu diferenta de pret dintre momentul listarii fondului si momentul actual.
Gheorghe PIPEREA
In ceea ce priveste actiunile la Fondul Proprietatea nu este vorba despre o despagubire justa si echitabila. Dat fiind faptul ca actiunile sunt gestionate de fonduri speciale, acestea au avut tot interesul ca pretul sa scada. Fondul Proprietatea, ca mecanism unic de despagubire nu este suficient, statul va trebui sa recurga si la alte solutii de despagubire ca de exemplu emiterea de obligatiuni. Este posibil sa se constate o situatie discriminatorie, unica solutie in acest sens fiind actiunea in justitie. Se poate vorbi de un contract de adeziune in cazul Fondului Proprietatea, avand in vedere ca fostii proprietari au fost pusi in situatia de a semna sau nu pentru primirea despagubirilor.
Doamna MOISE, din partea Asociatiei “Mame pentru mame” a adus in discutie problema rolului institutiei Avocatului Poporului si utilitatea acesteia in raport cu procesele colective, avand in vedere ca, prin raspunsul in ceea ce priveste ordonanta prin care au fost reduse indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului, aceasta a considerat ca legislatia in materie nu sufera nicio problema de neconstitutionalitate.
Gheorghe PIPEREA
Institutia Avocatului Poporului s-a dovedit foarte putin activa la nevoile cetatenilor.
Domnul Gheorghe Piperea a dat cuvantul domnului Traian BRICIU care, in interventia domniei sale, s-a concentrat pe problemele procedurale create de actiunile colective. Actiunile colective sunt genul de actiuni nereglementate dar benefice pentru sistemul judiciar. Totusi creeaza probleme procedurale prin simplul fapt ca nu au o jurisprudenta bogata. Ar trebui mers mai departe cu reglementarile in privinta: taxelor de timbru, problemei cheltuielilor de judecata, problemei particularitatilor unor persoane – daca legea permite membrilor sa actioneze colectiv, se mai poate actiona si individual numai daca se solicita drepturi diferite.
Actiunile colective nu sunt total necunoscute legislatiei noastre si pot fi utilizate avand ca suport juridic prezenta reglementare:
> actiunile ut singuli: In situatia in care unul dintre actionarii unei societati comerciale obtine o hotarare judecatoreasca, de efectele acesteia profita si ceilalti actionari. Astfel, chiar daca reclamantul este unul singur, prin prisma persoanelor care primesc efectul, se poate vorbi despre o actiune colectiva;
> actiunile organismelor sindicale;
Exista insa si tipuri de actiuni colective nereglementate dar care nu sunt interzise de lege. Procedura romana incurajeaza actiunile colective avand in vedere reglementarea unor institutii ca: conexarea, coparticiparea procesuala activa etc. Un singur dosar cu 6000 de reclamanti va fi mai usor de gesionat decat 6000 de dosare cu reclamanti diferiti.
Exista un tip de actiune inadmisibila si interzisa in dreptul roman, spre deosebire de sistemul anglo-saxon, asa-numitele “class action” prin care un grup de persoane isi identifica un interes si actioneaza solicitand o hotarare cvasi-reglementara, care sa produca efecte pentru toata lumea. Sistemul roman de drept nu da posibilitatea sa se pronunte o astfel de “hotarare-pilot”. Legea contenciosului administrativ statueaza la art. 2 alin. 2 lit. a ca „persoana vatamata” reprezinta o persona determinata, in timp ce in sistemul anglo-saxon se vorbeste de o persoana determinabila.
Actiunile colective ridica si o serie de probleme, printre care:
> taxa de timbru: se va plati o singura taxa pentru 6000 de reclamanti sau 6000 de taxe? Practica instantelor de judecata a statuat ca este vorba de o singura taxa de timbru.
> interese comune vs. interese individuale particulare. Desi avem de-a face cu o serie de interese comune, pot exista o serie de particularitati. Intrebarea in acest context este daca legea permite grupurilor sa actioneze in numele tuturor indivizilor implicati sau mai permite si membrului de a actiona separat? Raspunsul este unul pozitiv in sensul in care se poate actiona si individual in masura in care se solicita drepturi diferite decat cele solicitate prin actiunea colectiva.
> in ceea ce priveste suportarea cheltuielilor de judecata de catre membrii unei actiuni colective trebuie observat ca nu poate fi vorba de solidaritate.
Iulian URBAN
Iulian Urban a explicat ca, desi in Romania s-a incercat sa se adapteze legea referitoare la procesele colective din Italia, tara cu cea mai avansata lege de acest fel din Europa, aceasta nu a fost agreata nici de catre senatul Romaniei, nici de catre Ministerul Justitiei.
Mai departe s-a pus problema sistemului judiciar in Romania si faptul ca acesta descurajeaza activitatea civica, singura sansa de schimbare in domeniul protectiei consumatorului fiind doar mobilizarea societatii civile si a asociatiilor mari de consumatori. A fost expusa spre dezbatere si problema comisioanelor mari luate de bancile din Romania, spre deosebire de alte zone.
Dezbaterea s-a incheiat punctandu-se faptul ca este foarte importanta implicarea cetateanului in astfel de actiuni colective si aceasta se poate realiza cu ajutorul unor reprezentanti in Parlament alesi cu mai mult simt de raspundere, prin sustinerea mass-media, dar si prin sustinerea reciproca a membrilor din cadrul acestor procese colective.
Pentru Juridice.ro, Alexandra POPESCU
