Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Legea educatiei nationale. Sesizare de neconstitutionalitate respinsa cu opinie separata
25.02.2011 | Corina CIOROABĂ, Juridice.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 135  din data de 23 februarie 2011 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/2011 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a Legii educatiei nationale.

Obiectul sesizarii il constituie Legea educatiei nationale, adoptata de sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului din data de 14 decembrie 2010.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost formulata de presedintele Senatului , dispozitiile constitutionale considerate incalcate fiind cele ale art. 1 alin. (4) privind separatia puterilor in stat si ale art. 114 privind angajarea raspunderii Guvernului.

Examinand sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea retine, in principal, urmatoarele:

1. Legea supusa examinarii Curtii Constitutionale a fost adoptata prin procedura angajarii raspunderii Guvernului, reglementata de art. 114 din Constitutie, care, fie produce un act de legiferare – asa cum a fost in acest caz  -, fie determina demiterea Guvernului, in situatia in care o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, este adoptata cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

2. Angajarea raspunderii Guvernului cu privire la proiectul Legii educatiei nationale a fost examinata sub aspectul constitutionalitatii de catre Curtea Constitutionala, cu prilejul solutionarii conflictului juridic de natura constitutionala declansat prin oprirea procedurii legislative de la Senat a proiectului Legii educatiei nationale si angajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui proiect

Astfel, prin Decizia nr. 1431 din 3 noiembrie 2010, Curtea a constatat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, aflat in dezbatere parlamentara, respectiv la Senat, in calitate de Camera decizionala, este neconstitutionala.

3. Curtea a examinat sub aspectul constitutionalitatii si refuzul Parlamentului de a permite prezentarea si dezbaterea motiunii de cenzura depuse ca urmare a angajarii raspunderii Guvernului asupra Legii educatiei nationale.

Astfel, prin Decizia nr. 1525 din 24 noiembrie 2010, Curtea Constitutionala a constatat existenta acestui conflict, retinand ca Parlamentul, prin reprezentantul sau, si anume presedintele Senatului, refuza supunerea motiunii de cenzura spre dezbatere in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, contrar prevederilor art. 114 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 113 alin. (3) din Constitutie.

4. Curtea constata ca adoptarea Legii educatiei nationale s-a realizat ca urmare a retragerii, de catre unii dintre semnatari, a sustinerii motiunii de cenzura depuse ca urmare a angajarii raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, act care a determinat ca motiunea sa nu mai respecte conditiile constitutionale pentru a fi prezentata si dezbatuta.

Faptul ca adoptarea Legii educatiei nationale nu coincide cu decizia birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, de restituire la Guvern a proiectului Legii educatiei nationale asupra caruia Guvernul si-a angajat raspunderea, precum si aspectele de oportunitate care au determinat actul retragerii semnaturilor excedeaza limitelor analizei pe care Curtea Constitutionala o poate realiza.

5. In acord cu jurisprudenta sa, Curtea mai retine ca adoptarea Legii educatiei nationale, criticata din perspectiva modului in care Parlamentul a respectat propriile regulamente, nu poate face obiectul examinarii realizate de Curtea Constitutionala in cadrul competentei sale.

6. Curtea reaminteste ca, potrivit art. 142 alin. (1) din Constitutie, rolul sau este acela de „garant al suprematiei Constitutiei”, in sensul de a sprijini buna functionare a puterilor statului, in cadrul raporturilor constitutionale de separatie, echilibru, colaborare si control reciproc. Acest sprijin, concretizat in interpretarea si aplicarea textelor constitutionale se exercita cu respectarea unor reguli de competenta expres si limitativ prevazute de Constitutie si de Legea nr. 47/1992. Niciuna dintre aceste competente nu ii confera, insa, posibilitatea Curtii de a substitui vreuna dintre puteri si nici de a dobandi un rol de decizie in cadrul unor eventuale dispute politice dintre puterile statului. In materia conflictelor dintre autoritati, Constitutia prevede o singura competenta a Curtii Constitutionale, si anume aceea de a solutiona „conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, astfel incat celelalte aspecte invocate de autorul sesizarii, care pun in discutie situatii conflictuale implicand Guvernul si Parlamentul, in legatura cu adoptarea Legii educatiei nationale, excedeaza competentei Curtii Constitutionale, prevazuta de art. 146 lit. a) din Constitutie.

Pentru considerentele expuse, cu majoritate de voturi, Curtea constata ca sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la Legea educatiei nationale este inadmisibila.

Opinie separata

In dezacord cu opinia majoritara, judecatorii Aspazia Cojocaru si Tudorel Toader considera ca Legea educatiei nationale este neconstitutionala, iar sesizarea de neconstitutionalitate trebuia sa fie admisa.

Potrivit autorilor opiniei separate, neconstitutionalitatea extrinseca rezulta din perpetuarea viciilor de neconstitutionalitate constatate prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1557 din 18 noiembrie 2009, dar si prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1431 din 3 noiembrie 2010, prin care Curtea a statuat ca angajarea raspunderii de catre Guvern, in temeiul art. 114 alin. 1 din Constitutie, asupra proiectului Legii educatiei nationale este neconstitutionala si a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, in conditiile in care proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala, intrucat prin exercitarea de catre Guvern a unei competente, cu nerespectarea cadrului constitutional, s-a incalcat competenta Parlamentului de unica autoritate legiuitoare.

In acest sens, autorii opiniei separate mentioneaza ca daca un fapt ilicit are consecinte ilicite, tot astfel, un fapt neconstitutional are consecinte neconstitutionale. Neconstitutionalitatea procedurii angajarii raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, constatata prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1431/2010, nu putea fi acoperita prin continuarea procedurilor parlamentare incepute in acest sens. Din moment ce angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a fost declarata neconstitutionala, si rezultatul acestei proceduri, Legea educatiei nationale, este tot neconstitutionala.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti