Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Consecinte ale nerespectarii dispozitiilor legale privind redarea, certificarea, arhivarea si alte operatiuni efectuate cu inregistrarile audio-video
10.03.2011 | Mihai Viorel TUDORAN

Secţiuni: Drept penal, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Semnalez cateva consecinte ale nerespectarii dispozitiilor legale privind redarea, certificarea, arhivarea si alte operatiuni efectuate cu inregistrarile audio-video:

a) Selectarea abuziva a altor inregistrari care nu corepund tiparului prevazut de art. 913 alin. 1 Cod de procedura penala sau cuprinderea in procesul-verbal de redare a altor elemente care nu au ce cauta in respectivul act procedural

Este vorba despre aspecte care pot fi, sa spunem asa, „sanctionate” numai prin excluderea lor motivata din ansamblul probator al cauzei.

Procesul verbal de redare al convorbirilor sau comunicarilor interceptate si inregistrate reprezinta, in realitate, mijlocul de proba despre care face vorbire art.64 alin.1 C.pr.pen., mijloc prin care se constata elemente care pot servi ca proba. In ipoteza analizata, acest mijloc de proba sufera de anumite vicii care insa nu-i afecteaza substanta, forma sa finala fiind determinata doar de excesul de zel – in varianta de dorit – a organului care l-a intocmit.

Trebuie insa sa recunoastem ca in practica, aceste aspecte sesizate de noi sunt considerate amanunte asupra carora aproape nicio instanta de judecata nu se apleaca, existand totusi posibilitatea legala, data de art. 63 alin. 2 C.pr.pen. si de art. 67 alin. 3 C.pr.pen., ca portiunile sesizate ca incalcand prescriptiile mai sus mentionate – deduse din interpretarea corecta a textului de lege – sa fie excluse din materialul probator datorita aspectului lor formal iar nu din cauza necorelarii lor cu alte mijloace de proba administrate in cauza.

Situatia se prezinta oarecum in mod opus potrivit noului Cod de procedura penala, noul text fiind si mai exact din punct de vedere notional, precizand prin deductie in art. 97 alin. 2 lit. e faptul ca mijlocul de proba care conduce la obtinerea probei este dat de procesul-verbal (de redare – nota noastra T.M.V.) iar nu de inregistrarea propriu-zisa.

In conformitate cu art.102 alin.2 din noul act normativ „probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal” iar conform alin.3 „ in mod excepţional, dispoziţiile alin. (2) nu se aplică dacă mijlocul de probă prezintă imperfecţiuni de formă sau există alte neregularităţi procedurale care nu produc o vătămare pentru înlăturarea căreia este necesară excluderea acestuia”.

Textul respectiv creeaza in opinia noastra confuzie, deoarece prin interpretarea per-a-contrario pe care o abordeaza, s-ar putea intelege ca, desi obtinute in mod nelegal, unele probe ar putea fi totusi folosite in procesul penal daca mijlocul de proba prin intermediul caruia au fost obtinute prezinta anumite vicii de mica importanta (expuse in text), ceea ce nu poate fi de inchipuit.

In realitate, ceea ce doresc sa spuna dispozitiile mai sus mentionate este aceea ca ceea ce nu se aplica din alin.2 este doar partea cu „nu pot fi folosite in procesul penal” atunci cand „obtinerea nelegala” se rezuma la imperfectiunea de forma sau alte neregularitati procedurale care nu produc o vatamare serioasa si importanta (pentru inlaturarea careia sa fie necesara excluderea sa).

Este discutabil cine si in baza caror criterii va stabili cat de importanta este acea vatamare, dar este cert ca aceasta varianta de interpretare se poate potrivi ca o manusa si situatiilor analizate de noi, care, iata, nu vor mai conduce la excluderea pasajelor incriminate din procesele-verbale asa cum consideram ca este posibil potrivit actualului Cod de procedura penala. Totusi, chiar si in aceasta situatie, pasajele respective pot fi „excluse” ca urmare a libertatii de apreciere pe care instanata de judecata o are asupra tuturor probelor administrate.

b) Lipsa de la dosarul cauzei a traducerilor scrise, efectuate de un interpret autorizat, a tuturor convorbirilor sau comunicarilor interceptate si inregistrate (neselectate de catre procuror) sau lipsa certificarii autenticitatii traducerilor efectuate, prin nesemnarea si neparafarea de catre interpret a fiecarei pagini de traducere intocmita.

De lege lata sau de lege ferenda, efectul unor asemenea stari de fapt este acela al imposibilitatii pentru instanta de judecata de a verifica ea insasi corectitudinea sau chiar existenta selectiei realizata de procuror sau persoana desemnata de acesta (in primul caz) si acela al certitudinii traducerilor realizate (in cel de-al doilea caz). Din fericire, instanta de judecata are posibilitatea complinirii lipsurilor respective prin solicitarea adresata procurorului de a se conforma cerintelor evidente pe care interpretarea legala a dispozitiilor referitoare la procesarea convorbirilor purtate in alta limba decat cea romana le impune.

In ipoteza totusi, ca acest lucru nu se intampla, judecatorului ii sta la dispozitie varianta excluderii mijloacelor de proba constand in procesele-verbale de redare astfel intocmite, fie in baza art. 64 alin. 2 din actualul Cod de procedura penala,fie in baza art. 102 alin.2 din noul Cod de procedura penala, putandu-se aprecia, in baza aspectelor invederate in Capitolul al II-lea, Sectiunea a II-a, ca obtinerea acestora este, practic, ilegala.

c) Necertificarea proceselor-verbale de redare a convorbirilor sau comunicarilor interceptate si inregistrate

Dat fiind ca aceasta operatie efectuata de catre procuror are scopul de a face credinta asupra realitatii si exactitatii informatiilor pe care le contine, lipsa unei asemenea certificari – posibila mai mult la nivel teoretic si care poate fi si ea cu usurinta complinita – ar putea fi sanctionata cu nulitatea relativa prevazuta de art.197 alin.4 din actualul Cod de procedura penala sau de art. 282 din noul Cod de procedura penala.

Se poate observa totusi, ca exactitatea redarilor poate fi verificata in aceasta situatie, prin compararea acestora cu informatiile captate si existente pe suportul original sau chiar pe copia acestuia – procedeu laborios si care rar se intampla in practica, insa aceasta posibilitate nu absolva procurorul de obligatia pe care o are potrivit legii de a certifica procesul verbal de redare.

d) Neprezentarea proceselor-verbale de redare a convorbirilor sau comunicarilor interceptate si inregistrate

Este vorba, potrivit actualului Cod de procedura penala, de obligatia pe care procurorul o are la prezentarea materialului de urmarire penala ori chiar anterior acestui moment, sau, conform noului Cod de procedura penala, dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, la cererea persoanei supravegheate.

In primul caz, asa cum s-a aratat si in doctrina (R. Slavoiu, C. Dumitrescu, Observatii cu privire la noua reglementare procesual penala in materia interceptarii si inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor, in revista „Dreptul” nr. 2/2007, p. 23) sanctiunea este, ca si in ipoteza prezentata anterior, nulitatea relativa prevazuta de art. 197 alin. 4 C.pr.pen., dovada indeplinirii acestei obligatii putandu-se face fie printr-o mentiune in cuprinsul procesului-verbal de prezentare a materialului de urmarire penala, fie prin intocmirea unui proces-verbal separat.

In al doilea caz, sanctiunea este nulitatea relativa prevazuta de art. 282 din noul Cod de procedura penala, sub rezerva existentei in cauza a vreuneia dintre situatiile mentionate de art. 145 alin. 4 din noul Cod de procedura penala (este vorba despre ipotezele in care procurorul poate sa amane motivat efectuarea informarii sau a prezentarii suporturilor pe care sunt stocate activitatile de supraveghere tehnica ori a proceselor-verbale de redare, daca aceasta ar putea conduce la: a) perturbarea sau periclitarea bunei desfasurari a urmaririi penale in cauza; b) punerea in pericol a sigurantei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora; c) dificultati in supravegherea tehnica asupra altor persoane implicate in cauza).

e) Neinstiintarea (neinformarea) persoanei supravegheate in cazul solutiei de netrimitere in judecata, potrivit art. 913 alin. 5 din actualul Cod de procedura penala, sau in orice situatie, potrivit art. 145 alin. 1 din noul Cod de procedura penala

Desi ipotezele sunt mai mult teoretice, vom invedera ca eventualele consecinte ce pot aparea in cazul intervenirii vreuneia dintre acestea sunt identice cu cele prezentate la punctul d). Se poate observa ca, de fapt, constatarea nulitatii relative a unui act care nu a avut loc (lipsa informarii sau a prezentarii) rezida in constatarea nulitatii actului in care actul inexistent ar fi trebuit sa apara, dar acest lucru se poate intampla numai acolo unde specificul procedurii permite o asemenea abordare – asa cum a fost, de exemplu, discutia in jurul procesului-verbal de prezentare a materialului de urmarire penala.

In ceea ce priveste noul Cod de procedura penala, se mai poate pune intrebarea ce se intampla in cazul in care procurorul depaseste termenul maxim de informare de 10 zile prevazut de art. 145 alin. 1? Consideram ca, in pofida limitarii stipulate de textul legii, termenul este doar unul de recomandare, in niciun caz de decadere, iar depasirea sa poate fi considerata una prejudiciabila doar in situatia in care se dovedeste in concret de persoana supravegheata producerea unei vatamari, context in care oricum singura varianta de reparare pe care o are la dispozitie este aceea de introducere a unei actiuni civile delictuale de drept comun, si nu „valorificarea” scaparii sau omisiunii respective in planul cauzei penale respective.

Mihai Viorel TUDORAN
Judecator, Curtea de Apel Ploiesti

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti