Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
3 comentarii

Ministerul Public. Raportul de activitate pentru anul 2010. Transmisiune live pe JURIDICE.ro. UPDATE: Ce au spus Laura Codruta Kovesi, Traian Basescu, Rodica Aida Popa, Catalin Predoiu si Horatius Dumbrava
09.03.2011 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Potrivit unui comunicat al Biroului de informare publica si relatii cu presa al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, luni, 7 martie 2011, se va desfasura prezentarea Raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2010. Evenimentul va fi gazduit de „Sala Mare de Conferinte” a Institutului National de Statistica, situat in B-dul Libertatii nr. 16, sector 5. Vor participa procurori cu functii de conducere ai unitatilor de parchet din teritoriu, precum si reprezentanti ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justitiei, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ministerului Administratiei si Internelor si ai altor institutii colaboratoare.

Prezentarea  Raportului va fi transmisa in direct pe JURIDICE.ro incepand cu ora 11.

Cu acest prilej, persoanele interesate vor putea adresa intrebari sau exprima opinii cu privire la eveniment prin intermediul casutei de posta electronica presa@mpublic.ro.

6 martie 2011: Administratia Prezidentiala a anuntat ca presedintele Traian Basescu va participa la prezentarea raportului de activitate al Ministerului Public pe anul 2010.

7 martie 2011: Potrivit unui comunicat al PICCJ, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Laura Codruta Kovesi a mentionat ca in urma cu un an au fost  stabilite prioritatile cauzele de evaziune fiscala, contrabanda si coruptie, cresterea eficientei in recuperarea prejudiciilor si mai multa fermitate in activitate. Pentru aceasta s-a format retele de procurori specializati, s-au intocmit de strategii adaptate specificului regional, au fost standardizate metodelor de investigare, s-au elaborarea ghiduri de bune practici si au fost organizate intalniri regionale.

Anul trecut, numarul inculpatilor trimisi in judecata pentru evaziune fiscala si contrabanda a crescut cu 125%, iar pentru infractiuni de coruptie cu 40%. In anul 2009, in 31 de judete nu au fost instituite masuri asiguratorii, iar in 2010, numai pentru infractiuni de evaziune fiscala si contrabanda, procurorii au sechestrat bunuri in valoare de peste 300 de milioane de euro. Aceste cifre nu reflecta inca adevarata amploare a fenomenului infractional, insa dovedesc o schimbare evidenta in activitatea organelor de urmarire penala. Numarul inculpatilor trimisi in judecata a ajuns la 57.000, cu 15% mai mult decat in 2009. In timp ce numarul inculpatilor arestati preventiv a fost de 8.659, cu 25% mai mult decat in 2009.

Totusi numarului inculpatilor achitati in 2010 a scazut la doar 1,3% din totalul celor trimisi in judecata, mult sub media occidentala unde acest indicator ajunge si la 15%.

Rezultate obtinute au la baza un volum de activitate ce a continuat sa creasca, numarul de dosare depasind pentru prima data in istorie 1,5 milioane, fiind de sase ori mai mare decat acum 20 de ani si dublu fata de acum 5 ani desi numarul de procurori a ramas constant.

Structurile specializate D.N.A. si D.I.I.C.O.T. au instrumentat dosare privind persoane cu functii importante, grupari infractionale organizate cauze care intereseaza opinia publica si sunt mentionate an de an de expertii straini. In anul 2010 si celelalte structuri de parchet au investigat dosare complexe, in domeniul evaziunii fiscale, contrabandei si coruptiei, imprejurare remarcata si in ultimul raport de tara.

In cadrul raportului prezentat au fost stabilite si prioritatile Ministerului Public pentru anul 2011:

>> indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare al Comisiei Europene;

>> mentinerea fermitatii, evaluata prin numarul de rechizitorii si de inculpati arestati;

>> cresterea eficientei in combaterea infractiunilor de coruptie, evaziune fiscala, spalare de bani si infractiuni savarsite prin violenta.

>> recuperarea prejudiciilor produse prin infractiuni, domeniu in care trebuie sa fim mai activi.

>> Prezentare Bilant 2010 Ministerul Public

Presedintele Traian Basescu a declarat: „Anul trecut cand am vazut bilantul care arata o activitate calitativ in crestere am spus sa vedem daca nu este un accident. Iata ca bilantul de anul acesta pentru anul 2010 confirma o evolutie pozitiva a functionarii institutiilor statului in batalia reala cu coruptia, cu crima organizata, cu tot ce inseamna nerespectarea legii. Este un motiv pentru care in primul rand va felicit pe dumneavoastra, dar ii felicit si pe cei care v-au stat alaturi: politistii de la judiciar, pe cei de la serviciile de informatii care au facut posibil sprijinul dumneavoastra in actiunea indreptata impotriva celor care nu respecta legea. Eu n-as privi bilantul acestui an – si va rog sa ma scuzati ca va spun deschis ce gandesc – ca pe un triumf, ci doar ca pe un inceput. Este anul cu cele mai bune rezultate de la inceperea primului meu mandat, dar l-as privi ca pe un inceput. In sfarsit s-a ajuns la stadiul la care institutiile statului incep sa functioneze, sa functioneze eficient. Si pot sa va spun ca in CSAT, in baza unor analize extrem de atente, s-a stabilit ca evaziunea fiscala a devenit o vulnerabilitate la adresa sigurantei nationale. De aceea, revin pe acest subiect si in fata dumneavoastra, spunandu-va ca el ramane o mare prioritate si batalia cu evaziunea fiscala si evazionistii trebuie sa continue tot mai apasat, tot mai fara menajamente, pentru ca nimic nu slabeste mai mult un stat decat diminuarea resurselor financiare la care are dreptul pentru a putea plati pensii, salarii, functionarea institutiilor. Orice ban furat statului este un atac la siguranta lui, la siguranta sociala, la siguranta functionarii institutiilor si, de ce nu, la morala. De aceea, vreau sa stiti ca in continuare batalia pentru diminuarea evaziunii fiscale ramane o mare prioritate. N-as vrea sa lansez cifre care sa fie discutate, dezbatute, intoarse pe toate partile exact pe la niste televiziuni de evazionisti altfel, dar evaluarea prezentata in CSAT ne-a aratat ca peste 30% din resursele ce se cuvin statului sunt evazionate sau suspectate a fi evazionate. Este un procent care iese din limitelele rezonabilului si din acest motiv toate institutiile statului trebuie sa-si concentreze efortul pentru diminuarea acestui fenomen. Ca sa nu ramana loc de interepretare in aceasta zona a lipsei de control pe resursele ce se datoreaza statului, s-au introdus si activitati care in mod natural raman in afara sistemului de taxare, ca spre exemplu micile activitati comerciale ale micii gospodarii taranesti. Ea este in mod natural in zona neplatitoare de taxe nu numai in Romania, ci in orice stat, dar procentul corect in care ar trebuie sa intre si acest tip de activitati ale micii gospodarii se situeaza undeva la 15% si nu la 30% si mai mult.

Marea problema pe care o avem este in zona comertului de toate tipurile. Apropo de acest lucru, probabil ca Ministerul de Finante va lansa foarte curand ideea desfiintarii Garzii Financiare si a Vamii, comasarea lor in interiorul ANAF. Nu stiu daca voi fi partizanul acestei solutii, va trebui sa ii vad toate argumentele. Eu as mai da o sansa acestor institutii inainte de a le desfiinta, i-as mai lasa pana la 31 decembrie sa dea proba capacitatii lor de a frana procesul de evaziune fiscala. Va ramane sa discutam deci. Am vrut sa va dau aceasta informatie, ca anuntatul proiect, proiectul anuntat de Ministerul de Finante este inca in discutie si nu cred ca atunci cand ceva merge prost, cand o institutie merge prost, pana la urma trebuie sa ajungi la desfiintarea ei. Nu, trebuie sa o faci sa functioneze. Mi-ar fi foarte greu sa-mi imaginez o Romanie fara vama sau cu un sistem vamal care nu este persoana juridica, ci o directie undeva intr-o institutie despre care nu stiu daca partenerii nostri europeni au cunostinta sau nu despre ANAF. Despre Vama Romana cu certitudine stiu, pentru ca o si are orice stat. Si aici, pentru ca in sala sunt si politisti, si reprezentanti ai ANAF, alaturi de dumneavoastra, as vrea sa fac mentiunea legata de ultimele actiuni cu privire la Politia de Frontiera si la vamile din frontiera, ca esenta fraudei vamale este la vamile din teritoriu, acolo unde se stabileste valoarea marfurilor, cantitatea marfurilor, nivelul de accize, TVA si asa mai departe. Sigur, a fost o operatiune necesara cea din vami, dar as vrea sa vad actiunea in vamile de interior, inclusiv in Portul Constanta, care este tot o vama de frontiera, dar nu trebuie omisa vama de la Constanta.

Cred ca cel mai mare castig al anului 2010 a fost capacitatea institutiilor de a lucra impreuna. Iata ca putem, putem sta la aceeasi masa, si la nivel central si la nivel local, procurori, politisti, DGPI, DGA si impreuna sa ne canalizam efortul pe prioritati. Si repet, nu voi mai reveni, marea prioritate a anului 2011 si a anului 2012, cu certitudine, ramane lupta impotriva evaziunii fiscale. Este o lupta pe care statul roman trebuie sa o castige, iar dumneavoastra sunteti cei care in mod decisiv pot inclina balanta in favoarea statului sau in favoarea evazionistilor. Semnele anului 2010 ne arata ca ii puteti infrange, iar eu nu pot decat sa va sustin si sa va doresc succes in aceasta batalie fara menajamente. Sigur, asa cum se arata si in interventiile anterioare, este extrem de important ca aceia care incalca legea sa ajunga acolo unde este locul, sa fie condamnati sa ajunga in inchisoare, dar de egala importanta este recuperearea pagubei. Fara recuperarea pagubei, victoria institutiilor statului nu va fi completa niciodata, iar aici trebuie sa gandim daca nu cumva in anumite dosare, prin lege, putem stabili sechestrarea bunurilor inca de la momentul inceperii urmaririi penale, pentru ca in cursul procesului penal am observat toti cei care au probleme isi transfera proprietatile pe alte nume si nu mai pe ce pune sechestru la sfarsit. Este o chestiune pe care Ministerul Justitiei trebuie sa o analizeze impreuna cu Parchetul General, cu Inalta Curte, cu CSM si poate se impune introducerea dreptului procurorului de a pune sechestru pe bunurile celui pe care il suspecteaza inca din prima faza a anchetei. As vrea sa va felicit – Parchet General si parchete din tara – pentru aprecierile pozitive din raportul intermediar legat de Mecansimul de Cooperarea si Verificare. Este insa doar un raport intermediar. Raportul care va defini evolutiile mersului justitiei in Romania si pe care il vor lua in consideratie toate statele membre este cel din vara. Si pentru asta este nevoie de continuarea eforturilor, inclusiv in zona judecatorilor si dosare care stau de multa vreme sa fie solutionate, sa li se dea o solutie oricare ar fi ea.

In mod deosebit vizez aici dosarele de mare coruptie. Nimeni nu cere ca Romania sa condamne un cetatean sau altul, un politician sau altul, dar toti colegii nostri din Uniunea Europeana ne cer o solutie a magistraturii. Nu are Romania norme de condamnari, cati sa avem condamnati, dar are obligatia sa aiba o justitie care judeca cu o oarecare celeritate cazurile de mare coruptie. Cum, de asemenea, si nu insinuez nimic, dar atrag atentia ca sunt unele dosare care se blocheaza din faza initiala, inca de la procurori. Am informatia, nu am proba ca este cu rea-credinta, ca atare, nu invinuiesc pe nimeni, dar atentionez asupra fenomenului. Dosarele, mai ales cele de evaziune fiscala, de crima organziata trebuie sa mearga cu maxima prioritate catre instante, in incercarea de recuperare a resurselor statului. As spune ca pentru 2011 raman trei mari prioritati. Lupta impotriva coruptiei la nivel inalt si la nivel local si aici, categoric, este vorba de cei care influenteaza decizia, ma refer, fara drept de apel, la demnitari ai statului, fie ca sunt demnitari de rang local sau de rang national, ei sunt cei care practica traficul de influenta. A doua prioritate, egala ca importanta desigur, dar in ordinea enumerarii, evaziunea fiscala, care trebuie combatuta fara menajamente si cea de-a treia, grupurile locale de crima organizata, asa-numitele clanuri. La bilantul Politiei rugam, ceream ca in acest domeniu sa nu stea piatra pe piatra.

In fiecare judet, daca iei informatiile, iti dai seama ca sunt doua, trei clanuri, patru, cinci in judetele mai mari. Sigur, DIICOT a obtinut rezultate exceptionale in anul 2010 pe aceasta tema, dar cred ca trebuie sa ne propunem ca, in doi, trei ani sa nu mai auzim de astfel de organizatii ad-hoc intr-un judet sau in altul si este un obiectiv pe care trebuie sa-l preluam noi toti, toate institutiile. In doi, trei ani sa nu mai avem niciun – cum il cheama pe asta cu frate-meu, pe cumatru, Bercea Mondial, da, asa – sa nu mai auzim de niciun cap de asta care le rezolva el pe toate, care are influenta de nu i se intampla nimic, desi are zeci de dosare. Oameni care, probabil, isi pot permite sa-si afiseze bogatia fara ca vreo institutie a statului sa-i intrebe ceva. Cand construiesti asemenea imobile si nimeni nu se sesizeaza nu poti sa nu gandesti: „Oare ce se intampla in acel judet? Oare de ce politie, procurori nu reactioneaza? Oare de ce nu intreaba nimeni de unde bani?” Deci, vreau sa va spun ca eu am o mica harta cu judetele albe, judetele in care nu se intampla nimic si rugamintea mea ar fi sa eliminam orice judet care sa mai arate a fi alb, a fi curat, in timp ce presa si semnalele publice sunt pline ca acolo sunt domni cu mare influenta si cu foarte multi bani.

Deci, prezenta mea aici este, daca vreti, si dorinta de a va da un semnal de incurajare si dorinta de a va garanta ca voi continua sa apar independenta justitiei de orice influenta politica si cred ca, in ultimii ani, am reusit acest lucru. Sunt convins ca in sala nu exista niciunul dintre dumneavoastra care sa poata spune de la Presedintie sau de la presedinte, am primit instructiuni sa nu ne legam de „X” sau de „Y”. Nu, mesajul meu constant a fost: aplicati legea indiferent despre cine este vorba. Si imi voi mentine acest mesaj fata de dumneavoastra pentru ca reprezentati singura solutie ca in Romania societatea sa se aseze. Inversarea valorilor in societatea romaneasca a fost posibila, printre altele, si pentru ca justitia nu a functionat, nu a functionat la parametri normali. Sigur ca oamenii politici au cea mai mare parte a responsabilitatii, dar cei care pot trece si peste oamenii politici, si peste influente si peste cei care ar incerca sa distorsioneze valorile intr-o tara care a iesit dintr-un sistem in care valorile erau altele, sunteti dumneavoastra, procurorii si judecatorii, serviti de politisti, de serviciile de informatii, de toate institutiile statului. Dar dumneavoastra puteti reaseza valorile in societatea romaneasca si va cer sa o faceti. Aveti obligatia sa o faceti dealtfel, si prin lege si prin modul in care este educat un procuror sau un judecator. El se educa in apararea legii si in respectarea valorilor. Eu va multumesc mult. Va asigur in continuare de toata sustinerea mea si de aprecierea pentru munca dumneavoastra. As vrea ca bilantul din anul 2012 pentru 2011 sa ne prilejuiasca ocazia de a spune ca am avut succese deosebite in batalia cu evaziunea fiscala si cu coruptia. Va multumesc mult!”

Jud. dr. Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

„Domnule Presedinte al Romaniei,

Domnule Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Domnule Ministru al Justitiei,

Domnule Director General,

Distins auditoriu,

In mod obisnuit, judecatorul este cel care acorda cuvantul partilor, insa astazi accept provocarea doamnei procuror general de a ma adresa dumneavoastra, provocare care se inscrie in atitudinea fireasca la momentul evaluarii activitatii Ministerului Public in anul 2010, parafrazand o sintagma folosita de Curtea Europeana a Drepturilor Omului atunci cand examineaza provocarea prin prisma atitudinii pasive sau nu a agentilor statului.

Din perspectiva perceptiei opiniei publice modelata de mass-media  prin exercitarea de catre aceasta a rolului sau esential intr-o societate democratica, acela de a informa, pot sa afirm ca activitatea procurorilor a fost reflectata in numeroase emisiuni de stiri, dezbateri, comentarii, articole in care au fost mai mult sau mai putin nuantate actiunile in echipa sau anchetele in combaterea activitatii infractionale.

Dincolo de comentariile facute asupra actiunilor dumneavoastra ceea ce am putut constata a fost capacitatea de interventie in cazul unor infractiuni de maxima violenta ce au sensibilizat nu numai comunitatea locala, dar si intreaga tara, anihilarea unor grupuri infractionale implicate in traficul de droguri, ori a unor retele de criminalitate informatica, actiunile recente de amploare de la o serie de puncte de frontiera ori a unor anchete asupra unor persoane cu inalte demnitati.

Intr-o alta abordare si anume  a celeia care infaptuieste actul de justitie as putea sintetiza activitatea procurorilor in anul 2010 in cateva sintagme cum ar fi corecta aplicare a dispozitiilor legale, temeinicia si legalitatea probelor administrate, asigurarea garantiilor procesuale in instrumentarea unui numar semnificativ de cauze.

Marturisindu-va ca nu sunt adepta absolutizarii cifrelor, statisticilor si ma opresc aici pentru ca gazda noastra este Institutul National de Statistica, nu pot sa nu remarc ca cele prezentate in raportul de activitate pus la dispozitie evidentiaza tendinta pozitiva calitativa a activitatii dumneavoastra.

Dati-mi voie sa relev doar cateva cifre din cele prezentate si anume 1.513.272 cauze, din care solutionate 518.219 cauze, fiind achitati 794 inculpati, 6566 apeluri si recursuri admise, dintr-un numar total de 9990 de cauze solutionate de instante.

Calitatea activitatii dumneavoastra a fost confirmata prin hotararile pronuntate de instantele judecatoresti, prin solutiile dispuse.

Asadar, masurile dispuse, probele administrate au fost verificate prin prisma principiilor ce guverneaza judecata si anume acelea ale oralitatii, nemijlocirii, publicitatii, contradictorialitatii, asa incat condamnarile pronuntate ramase definitive pe calea controlului judiciar reflecta calitatea actului de justitie, in ansamblul sau.

Desigur, prin solutia achitarii dispusa de instante sunt sanctionate incalcarile, inexistenta unor probe care sa stabileasca vinovatia, imposibilitatea rasturnarii prezumtiei de nevinovatie.

Doamnelor si domnilor, doresc sa remarc in mod deosebit constanta rezultatelor pozitive obtinute de dumneavoastra reflectate de Comisia Europeana, in cadrul mecanismului de control si verificare, in rapoartele intocmite.

In cadrul conditionalitatilor impuse, misiunea de unificare a jurisprudentei a constituit o preocupare comuna a procurorului general si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Anul 2010 a fost marcat de un rezultat exceptional sub acest aspect si anume admisibilitatea de 100 % in judecarea recursurilor in interesul legii declarate de procurorul general in interpretarea si aplicarea unor dispozitii legale in materii diferite.

As putea spune, parafrazand o ilustra personalitate juridica romana din secolul al XIX-lea ca misiunea Inaltei Curti in anul 2010 a fost aceea de a unifica jurisprudenta si apoi aceea de a face dreptate intre particulari.

Dar misiunea instantei supreme in unificarea jurisprudentei nu este nicidecum finalizata, ci imbraca acum, in prezent haina juridica a unei adevarate casatii, prin noua procedura de judecata, conferita unei formatiuni si anume completul de 25 de judecatori, a intocmirii unui raport fundamentat intocmit de un judecator raportor la care poate contribui opinia unor specialisti, dispozitii prevazute de Codul de procedura civila si Codul de procedura penala, asa cum au fost modificate prin Legea micii reforme.

Fara a ma oprii asupra eficientei Legii micii reforme, nu pot sa nu semnalez faptul ca aceasta a fost rodul unei largi consultari interinstitutionale, avand la baza propunerile procurorilor, judecatorilor, ale asociatilor profesionale, Consiliului Superior al Magistraturii.

Personal consider ca aceasta a fost o prima provocare, urmandu-i una mult mai ampla, profunda in ceea ce priveste mentalitatea abordarii actului de justitie, asupra arhitecturii functiilor judiciare, asa cum sunt ele prevazute in noile coduri de procedura civila si penala.

Doamna procuror general, permiteti-mi sa va asigur de noua dinamica a dialogului interinstitutional intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Public initiat in luna februarie 2011 cu ocazia intalnirii avuta de

conducerea parchetului cu judecatorii sectiei penale ce va continua si cu judecatorii celorlalte sectii ale instantei supreme, in a identifica pe calea

dezbaterilor comune a unor probleme de practica neunitara in materia contenciosului-administrativ, a Legii nr. 10, in materia dreptului comercial.

Formarea continua si specializata a procurorilor si judecatorilor din cadrul Ministerului Public si Inalta Curte de Casatie si Justitie in afara formelor derulate de Institutul National al Magistraturii poate sa constituie o alta dimensiune a colaborarii noastre interinstitutionale.

Doamnelor si domnilor procurori, permiteti-mi sa va adresez dumneavoastra si colaboratorilor directi felicitari si succes in demersurile de diminuare a criminalitatii.

Daca doamna procuror general nu a incheiat cu un citat, eu as dori sa citez cuvintele celebre ale unei personalitati si anume: „Omul nu este niciodata mai liber decat atunci cand isi subordoneaza pasiunile ratiunii si ratiunea sa justitiei.”

Va multumesc pentru atentie.”

Ministrul Catalin Predoiu:

„Domnule Presedinte al Romaniei,

Onorat Prezidiu,

Doamnelor si domnilor,

Sunt onorat sa fiu prezent, pentru a treia oara consecutiv, la Bilantul Ministerului Public.

In calitatea pe care o am, va multumesc pentru activitatea desfasurata in 2010, care a fost un an dificil, cu reduceri salariale si exigente mai mari in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Va felicit pentru obtinerea unor parametri operativi mai buni decat in 2009 si mentiunile pozitive obtinute in Raportul de tara.

Se observa o constanta pozitiva in privinta Parchetului General, a DNA si DIICOT.

Este important sa dezvoltam vectori de excelenta in intreg sistemul Ministerului Public, atat la centru cat si in teritoriu.

Sa ne concentram atentia, in mod uniform, pe intreg sistemul Ministerului Public.

Unitatile specializate joaca un rol cheie in contextul MCV, dar si celelalte unitati au un rol esential in protejarea drepturilor cetatenilor.

Este extrem de important sa evitam in teritoriu cooptarea procurorilor in lantul intereselor locale nelegitime si netransparente, indiferent daca sunt politice sau economice. Procurorul trebuie sa fie o ancora a legalitatii, nu numai la centrul sistemului, ci si in comunitatile locale.

Optimizarea rezultatelor este conditionata de alocarea rationala a resurselor umane si managementul unitatilor de parchet. Cand spunem management, ne gandim atat la cel profesional, cat si la cel administrativ, in contextul resurselor bugetare.

Ministerul Justitiei va persevera legislativ in desfiintarea instantelor si parchetelor cu volum mic de activitate si realocarea resurselor umane.

Un efort trebuie initiat si in Ministerul Public pentru o regandire globala a structurii functiilor si competentelor in Ministerul Public, pe criteriul alocarii rationale a resurselor umane si evitarea aglomerarii statului de functii la Parchetul General sau alte parchete.

Acesta este un demers complex, care cere timp si trebuie incadrat in efortul de ajustare a celor trei legi ale Justitiei, 303, 304, 317 din 2004. Eventuala modificare a acestora trebuie insa precedata de o solida dezbatere in sistemul judiciar si in societate. Un astfel de proiect trebuie avizat de un CSM intregit cu membrii societatii civile si cei trei magistrati care mai trebuie alesi, pentru a avea o legitimitate care sa-i garanteze sanse reale de adoptare in Parlament.

Suntem pentru pastrarea statutului procurorului asa cum este in prezent. Buna colaborare dintre Ministerul Public si Ministerul Justitiei in ultimii trei ani este dovada ca art.132 din Constitutie este functional, daca este citit cu buna credinta de ambele parti.

In acest an trebuie sa ne concentram si pe pregatirea profesionala pentru intrarea in vigoare a Codurilor. Cred ca, deocamdata, se face prea putin sau deloc in acest scop in sistemul judiciar.

Codurile vor intra in vigoare, trebuie sa va pregatiti individual si in colective de lucru. Nu avem nevoie de seminarii si conferinte spectaculoase si mediatizate pentru discutarea Codurilor, care implica mai mult efort pentru organizare si costuri financiare. Initierea unor forumuri de dezbateri pe internet, seminarii locale cu deplasarea a 1-2 experti care au participat la lucrari si alti responsabili din Ministerul Justitiei si Ministerul Public, pot fi module eficiente. Dar trebuie inceput.

Si Guvernul trebuie sa se pregateasca de intrarea in vigoare a Codurilor. Asteptam concluziile studiului de impact pentru a evalua ce mai trebuie sa pregatim din punct de vedere institutional si financiar.

Am spus-o si la bilantul unei curti de apel, despre schemele de personal trebuie sa discutam stiintific, nu pe cifre interpretate larg si generos, ca sa nu spun altfel. CSM are, de asemenea, un rol de jucat in evaluarea corecta a resurselor umane necesare sistemului in perspectiva Codurilor.

Cred ca este important, ca in dosarele economice, sa implementati o strategie complexa bazata pe patru vectori, inculparea persoanelor juridice prin intermediul carora se comit infractiuni, mai ales daca detin active, actiunile de anulare a transferurilor patrimoniale prin care se golesc patrimoniile acestora de active, masurile asiguratorii si recuperarea produselor infractiunii.

Este foarte important sa puneti infractorii dupa gratii, ne intereseaza, insa, si averile lor, plasate in firme, active sau conturi externe.

In acest scop, Ministerul Justitiei a initiat o masura legislativa si una institutionala.

Am elaborat, in parteneriat cu Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Public, un proiect de lege care fluidizeaza sechestrul asigurator si valorificarea bunurilor sechestrate sau confiscate.

De asemenea, am constituit in cadrul Ministerului Justitiei, fara costuri bugetare suplimentare, cu sprijinul Marii Britanii si Statelor Unite, implementand Decizia Consiliului 2007/845/JAI, un Birou de cooperare pentru recuperarea creantelor.

Acest Birou nu va avea atributii operative de ancheta sau confiscari, ci unul de sprijin strategic pentru anchetatori, pentru dvs. Pe baza relatiilor pe care le vom stabili cu birourile omoloage din spatiul euroatlantic, va vom sprijini cu informatii si expertiza in recuperarea activelor externe, produse ale infractiunilor si viceversa, vom sprijini colegii nostri straini, pentru recuperarea produselor infractiunilor plasate in Romania pentru „spalare”.

In concluzie, si pentru 2011 avem obiective importante, cred ca pentru moment avem un cadru legislativ suficient pentru performanta, sprijin politic pentru politicile penale si un foarte bun nivel de cooperare si de expertiza.”

Judecator Horatius Dumbrava, presedintele CSM:

„Domnule Presedinte,

Doamna Procuror General,

Stimati colegi,

Sunt onorat sa reprezint CSM la bilantul Ministerului Public. Multumesc doamnei procuror general pentru invitatia adresata si pentru prezentarea materialului de bilant. Voi evita reluarea discutiilor asupra datelor statistice, urmand ca in interventia mea sa ma axez pe punctarea unor aspecte ce reprezinta opinia CSM asupra activitatii MPR si asupra prioritatilor CSM, vazut in egala masura ca si “guvern al justitiei” si partener institutional, din perspectiva obligatiilor ce ne incumba in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Cred si credem in independenta justitiei si in independenta procurorului. Cred si credem in statutul de magistrat al procurorului. Pot afirma ca demersurile CSM vor pleca intotdeauna de la aceste premise, inclusiv de la nivelul Secţiei pentru Judecători, în contextul în care majoritatea membrilor Secţiei militează pentru independenţa procurorilor la nivel constituţional.

Analizand raportul de activitate al Ministerului Public, remarc si salut  eforturile deosebite facute de parchete pentru combaterea criminalitatii, in conditiile unui cadru legislativ stufos si a mentinerii (inca) a unui deficit de personal. Remarc, de asemenea, implicarea conducerii Ministerului Public in actiunile de unificare a practicii judiciare, prin promovarea unui numar considerabil de Recursuri in Interesul Legii, prin participarea la grupurile de lucru in acest domeniu. Solutiile pronuntate de ICCJ in RIL-urile promovate de Procurorul General reprezinta pentru practicieni un sprijin real si serios.

Ne intrebam,  insa, daca nu ar fi fost mai simplu ca, avand in vedere ca numarul cel mai mare de recursuri in interesul legii au fost promovate din 2007 pana in prezent, sa fi fost initiata o lege de interpretare a codurilor in vigoare, astfel cum au fost modificate succesiv? Afirm aceasta deoarece majoritatea RIL-urilor vizeaza interpretarea neunitara a unor dispozitii din codurile penal si de procedura penala , si intr-o masura mai mica dispozitii din legi speciale. Ca si practicieni, am fi salutat un astfel de demers din partea institutiilor carora le revine intiativa legislativa. Aici s-ar pune problema unui mecanism legislativ eficient de unificare a practicii judiciare care să acţioneze proactiv şi nu reactiv, cum, din păcate, se întâmplă în cazul RIL-urilor. În acest sens, semnalez că se află în Parlament un proiect de lege, credem noi – eficient, privind unificarea practicilor judiciare. Ar fi util ca toţi actorii publici să se concentreze pe adoptarea acestor proiecte de lege în cel mai scurt timp.

Sunt de apreciat, de asemenea, rezultatele obtinute de Ministerul Public in materia  relatiilor internationale. MPR si PICCJ sunt parteneri puternici, credibili, ai institutiilor si organismelor internationale, iar credibilitatea deriva din munca, rezultate obtinute, seriozitate.

Foarte bune  sunt si rezultatele structurilor specializate ale Ministerului Public,DNA si DIICOT, pe combaterea si prevenirea segmentelor de criminalitate ce le revin in competente.

Remarcabila este, insa, si activitatea  parchetelor nespecializate, asa numitele “parchete obisnuite”.  Procurorii acestor parchete  au trebuit sa raspunda mai multor exigente: pe de o parte, au raspuns imperativelor de a se implica cu precadere in combaterea evaziunii fiscale si a contrabandei precum si a coruptiei mici si medii in cauzele aflate in competenta lor dupa materie/calitatea persoanei, iar pe de alta parte, au trebuit sa se conformeze standardelor de evaluare ale Inspectiei Judiciare,care a considerat o prioritate zero verificarea dosarelor mai vechi de 6 luni/ 1 an. Suntem constienti ca nu a fost usor, cu precadere pentru parchetele care functioneaza cu 20-30% din schema, cum ar fi Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare, Bacau, Harghita. Chiar daca, per total, comparativ cu 19,41 % posturi neocupate in 2009, in 2010 erau neocupate 17,21% ,constat ca deficitele persista pe alocuri.

De aceea, intr-o analiza a status-ului actual, CSM isi propune:

  • Echilibrarea schemelor de personal prin:

Organizarea examenului de promovare efectiva in functii de executie doar la parchetele de tribunale unde gradul de ocupare a schemei este sub 82%. In acest sens a decis Plenul CSM in sedinta de joi,3 martie 2011. Pentru organizarea examenelor de promovare trebuie spus că a existat o conlucrare perfectă între membrii CSM  şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, orientată înspre ocuparea graduală, în special a acelor parchete aflate în deficit sever de personal.

Este clar că regândirea schemelor de personal trebuie să pornească de la iminenţa intrării în vigoare a noilor coduri şi, în acest sens, aşteptăm cu mult interes studiul de impact care se află în lucru la Ministerul Justiţiei, pentru ca CSM să finalizeze strategia de resurse umane petermen scurt şi mediu.

Sustinerea proiectului actualmente blocat in Parlament privind desfiintarea parchetelor mici, a caror existenta nu se justifica. CSM va depune toate demersurile legale pentru promovarea acestui proiect. Desfiintarea parchetelor aflate in actul normative ce urmeaza a fi discutat in Senat reprezinta un pas important in eficientizarea actului de justitie.

  • Independenţa funcţională a Inspecţiei Judiciare si asigurarea functionalitatii ei, prin:

Continuarea şi iniţierea unor controale şi verificări nu numai la nivel disciplinar, pentru apărarea reputaţiei magistraţilor, dar şi controale la nivelul managementului instanţelor şi parchetelor.

Depunerea tuturor demersurilor in vederea deblocarii si ocuparii posturilor de inspector vacante, atat la sectiunea pentru judecatori, cat si la procurori. Mentionez aici sprijinul real pe care l-am avut din partea executivului.  Aşteptăm semnarea Memorandumului şi adoptarea lui, după care vom demara activităţile de ocupare a posturilor.

Asigurarea unui dialog intre CSM, sistem, pe de o parte, si Inspectia Judiciara, pe de alta parte. Este laudabil, din aceasta perspectiva, primul pas facut de Sectia pentru Procurori a CSM care in cursul saptamnii viitoare va avea o intalnire de lucru cu conducerea Ministerului Public si cu Inspectia Judiciara. Consider ca unitatile de masura ale IJ ,precum si metodele de lucru,trebuie adecvate  tuturor realitatilor. Spre exemplu, solutionarea dosarelor mai vechi de 6 luni/1 an este prioritara, dar la fel este si implicarea procurorilor in cauzele de contrabanda, evaziune, coruptie. Procurorii nu trebuie sa lucreze sub niciun fel de presiune, inclusiv a inspectiei judiciare.

Desigur, o componenta importanta o reprezinta evaluarea managementului. In acest spirit, in urma cu 2 saptamani, Sectia de Procurori a Consiliului a solicitat completarea raportului de control privind Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si unitatile arondate.

In acelasi timp, insa, procurorii si judecatorii trebuie sa fie responsabili si la inaltimea statutului lor. Consider ca orice magistrat, fie ca activeaza in sistem, fie ca este detasat in afara sistemului, este tinut de deontologia profesiei noastre,iar raspunderea sa poate fi angajata conform regulilor aplicabile magistratilor.

Vorbim de responsabilitate. Suntem in luna martie si un nou ciclu de evaluare profesionala a magistratilor incepe. Profit de prezenta in sala a procurorilor generali si a primilor procurori de parchete de tribunal. Va adresez rugamintea de a evalua procurorii cu obiectivitate si de a va face o tema de gandire din aceea daca in realitate, toata lumea este de “foarte bine”.

Mai mult, ar fi util ca împreună cu conducerea instanţelor şi parchetelor să regândim un nou sistem de evaluare astfel încât să trecem de bariera  penibilă a procentului de 99, 70% calificativ „Foarte bun”, pentru toţi.

Implementarea noilor coduri reprezinta, fara indoiala, preocuparea nostra majora.CSM va adopta toate masurile necesare in acest domeniu. Suntem pe deplin constient de responsabilitatile ce ne revin.

CSM  a adoptat, în Plenul din 3 martie a.c., programul de formare profesională la nivel centralizat şi descentralizat, care este axat în special pe pregătirea judecătorilor şi procurorilor pe noile coduri. În cel mai scurt timp posibil se va întocmi un calendar al acestor pregătiri.

Ne asumam obligatiile in materie  ca pe niste obligatii de rezultat si, in parteneriat cu MPR, ICCJ, MJ, le vom duce la indeplinire.

Scopul nostru, ca si manageri ai sistemului, este sa avem un sistem judiciar integru, functional, ancorat in realitate, care sa serveasca interesele cetateanului si societatii. Si, din aceasta perspectiva,Strategia de Integritate a carei adoptare Consiliul o are in vedere in viitorul apropiat, o strategie implementabila, realista si apta de a raspune nevoilor sistemului, nu una „ de vitrina”, reprezinta , credem, un pas inainte.

De asemenea, Programul Optim de Lucru va fi supus unei evaluari  si recalibrari din partea CSM.

In incheiere, va felicit sincer pentru rezultatele obtinute. Ati demostrat ca ati functionat in mod unitar, ca o echipa de profesionisti. Va asigur ca in CSM si in mine personal veti gasi mereu disponibilitate la dialog, deschidere si dorinta de progres. Obiectivele noastre sunt comune si doar impreuna le putem atinge.

Va multumesc!”



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Ministerul Public. Raportul de activitate pentru anul 2010. Transmisiune live pe JURIDICE.ro. UPDATE: Ce au spus Laura Codruta Kovesi, Traian Basescu, Rodica Aida Popa, Catalin Predoiu si Horatius Dumbrava”

  1. N-o fi având cultura juridică Băsescu așa cum o au Kovesi, Predoiu, Popa si Dumbravă, dar toți aceștia nu stăpânesc arta comunicării, toți la un loc, nici cât 1% din cât știe dom’ președinte.
    Două cuvinte de-ale lui Băsescu sunt mai sugestive decât toate ”locuțiunile” specialiștilor doldora de ”cultură juridică”.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.