Studenţi la drept. Universitaria
GrileDezbateriCărţiStudenţi
 
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Jeffrey Miron la Universitatea Romano-Americana – Bucuresti, 14 martie 2011. UPDATE: Cum a fost. Imagini

16.03.2011 | JURIDICE.ro
Newsletter
Instagram
Facebook

In data de 14 martie 2011 (18.00), va avea loc conferinta Liberalismul de la A la Z sustinuta de prof. Jeffrey Miron, decanul Facultatii de Economie de la Universitatea Harvard.

Evenimentul va avea loc in Aula Magna a Universitatii Romano-Americane.

Cu această ocazie Universitatea Româno-Americană inaugurează seria de conferințe Jeffrey Miron Lectures on Liberty a Centrului de Economie Politică și Afaceri MurrayRothbard.

În cadrul evenimentului, profesorul Jeffrey Miron își va lansa versiunea în limba română acărții sale, Liberalismul de la A la Z.

Jeffrey Miron este în prezent Senior Lecturer și Director of Undergraduate Studies al Departmentului de Economie al Harvard University și Senior Fellow la Cato Institute. Anterior, profesorul Miron a predat laUniversity of Michigan și a îndeplinit timp de șase ani funcția de președinte al Departamentului deEconomie al Boston University. A deținut poziția Olin Fellowship, acordată de National Bureau of Economic Research, Earhart Foundation Fellowship și Sloan Foundation Faculty Research Fellowship. Profesorul Miron aabsolvit Swarthmore College cu distincția magna cum laude și a devenit doctor în economie la M.I.T.

Opiniile profesorului Miron au fost mediatizate de CNN, CNBC, Bloomberg, canalul de televiziune Fox și de zeci de alte posturi de televiziune, radio și publicații din toată lumea. Domeniul de expertiză al domniei sale este teoria economică a liberalismului. Cercetările sale s-au concentrat pe formularea argumentelor economice împotriva prohibiției drogurilor. A fost un critic aprigal programului de salvare a băncilor pus în practică de Trezoreria SUA și s-a pronunțat împotrivapoliticii de stimulare fiscală adoptată de administrația Obama. Jeffrey Miron este un profesor strălucit. În patru din ultimii cinci ani a fost inclus în Senior Class List of Favorite Teachers.

* * *

UPDATE. Cum a fost: Cuvantul de deschidere i-a apartinut domnului prof. univ. dr. Ovidiu FOLCUT, rectorul Universitatii Romano-Americane. Domnia sa a anuntat ca evenimentul marcheaza deschiderea unei serii de conferinte de excelenta, dezbateri care vor beneficia de participarea unor personalitati din domeniul academic si de business. Aceasta serie de evenimente este menita sa celebreze aniversarea a 20 de ani de la infiintarea Universitatii Romano-Americane.

I-a multumit cu aceasta ocazie profesorului Jeffrey A. Miron, Senior Lecturer si Director of Undergraduate Studies al Departamentului de Economie al Harvard University si Senior Fellow la Cato Institute, care a acceptat sa participa la conferinta de lansare a evenimentului.

I-a dat cuvantul domnului profesor Bogdan GLAVAN.

Domnia sa a realizat o scurta introducere in tematica conferintelor organizate de catre Centrul de Economie Politica si Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universitatii Romano-Americane.

I-a multumit domnului profesor Jeffrey A. Miron pentru acceptul de a deschide acesta serie de conferinte pe tema libertarianismului. Cu aceasta ocazie, a mentionat lansarea in limba romana a celei mai recente publicatii a domnului profesor, „Libertarianismul de la A la Z”, si le-a multumit tuturor celor implicati in procesul de editare a lucrarii.

Jeffrey A. MIRON s-a declarat incantat si onorat sa deschida seria de dezbateri care ii poarta numele si prin prisma faptului ca a avut, cu aceasta ocazie, sansa sa viziteze Romania.

Tema discursului precum si intreaga sa cercetare se centreaza pe raspunsurile la intrebarea: „Care este dimensiunea corecta si suficienta a statului?”. Este o intrebare eterna care a starnit numeroase polemici atat intre specialisti, filozofi, academicieni cat si intre cetateni. Punctele de vedere sunt numeroase si adesea antagonice.

Din perspectiva domniei sale, majoritatea guvernelor, istoric vorbind, au fost guverne „prea mari”. Guverne puternice, care controlau si se implicau intr-o multitudine de aspecte din viata cetatenilor sai. Majoritatea guvernelor, de la aparitia statului si pana in prezent, au intervenit profund in viata cetatenilor, au impus si au cerut mult de la locuitorii teritoriului circumscris granitelor nationale.

Alternativa pe care profesorul Jeffrey A. Miron o sustine, din perspectiva libertarianista, este un guvern cu atributii restranse la cele absolut necesare pentru asigurarea drepturilor si libertatilor indivizilor.

Astfel, discursul s-a axat pe explicarea elementelor care definesc dar, in special, care nu definesc perspectiva libertarianista. De asemenea, au fost prezentate principalele argumente pentru care aceasta teorie a castigat adepti si simpatizanti. Conferinta s-a dorit a fi o pledoarie calma si echilibrata pentru un stat cu un set de atributii drastic redus.

Discursul a urmarit patru directii importante:
a) Motivele care l-au determinat pe profesorul Jeffrey A. Miron sa cerceteze aprofundat perspectia libertarianista si, mai tarziu, sa o si imbratiseze;
b) Perspectiva libertarianista asupra statului;
c) Punctele forte si punctele slabe ale acestei abordari;
d) O succinta prezentare a lucrarii „Liberalismul de la A la Z”.

Profesorul Jeffrey A. Miron a studiat, pentru o perioada importanta din viata sa, macroeconomia. Pentru a-si diversifica activitatea, in urma unei conferinte sustinute pe tema legalizarii drogurilor, acesta a inceput sa studieze problema, pentru a gasi un raspuns fundamentat economic la intrebarea: „Este bine sa legalizam sau nu drogurile?”. Concluziile cercetarii sale au condus la ideea conform careia nu numai ca legalizarea drogurilor este justa dar, interzicerea acestora creeaza mai multe probleme decat rezolva. Ulterior, acesta si-a extins aria de cercetare catre ale probleme precum legalizarea armelor sau politicile fiscale ale statului. Raspunsurile pe care le-a gasit l-au facut sa realizeze ca adesea, politicile statului mai mult dauneaza decat rezolva probleme si ca abordarea libertarianista asupra responsabilitatilor statului este mult mai coerenta si mai consistenta.

La Harvard, domniei sale i s-a permis sa studieze o materie la alegere si astfel a ajuns sa predea o abordare libertariana asupra politicilor statului. Fara a intra in detalii si dezbateri filozofice, cursul s-a axat pe studierea unei serii de cazuri si politici concrete si asupra efectelor pe care acestea le au in societate. Concluziile prelegerilor erau invariabil aceleasi, consistente cu ideea initiala: un stat mai mic este un stat mai eficient si mai corect.

In ceea ce priveste definirea notiunii de libertarianism, domnul Jeffrey A. Miron atrage atentia asupra faptului ca multi tind sa creada ca are mult de-a face cu filozofia. De fapt, libertarianismul este mult mai puternic legat de economie. Mai exact, exista doua forma, doua curente ale libertarianismului.

Pe de o parte este libertarianismul filozofic care sustine reducerea atributiilor statului dintr-o perspectiva ideologica. Se sustine astfel ca indivizii se nasc liberi, cu un set de drepturi inalienabile. Fiecare politica pe care statul o implementeaza limiteaza, pana chiar la anularea completa a anumitor drepturi si libertati. Astfel, din perspectiva drepturilor si libertatilor cetatenilor, statul trebuie sa isi reduca interventiile pana la un nivel minimal.

Pe de alta parte, subiectul materiei sale la Harvard se axeaza pe libertarianismul de consecinta (consequntial libertarianism), o abordare pur economica a problemei dimensiunilor statului. In aceasta abordare, fiecare politica este analizata prin prisma efectelor sale. Sunt astfel trecute in revista efectele politicilor statului, atat cele pozitive cat si cele negative, fie ele directe sau indirecte. O astfel de analiza demonstreaza inutilitatea sau dupa caz, ineficienta politicilor practicate de state. Libertarianismul de consecinta sustine ca mediul privat este capabil sa gestioneze resursele mult mai bine si mult mai eficient decat statul. In practica, adeptii acestei teorii recunosc ca interventia statului, pana la un anumit punct este necesara. Spre exemplu, in domeniul politicilor sociale, pentru protejarea cazurilor de saracie extrema. Trebuie insa sa fie purtata o dezbatere serioasa in societate urmata de o analiza riguroasa a tuturor normelor de interventie practicate de stat. Dintre acestea, sa se mentina numai cele pentru care balanta efecte pozitive/efecte negative inclina in favoarea primei categorii.

Libertarianismul crede in restrangerea atributiilor statului, dar nu pana la anularea acestuia. Prin aceasta, libertarianismul de distinge de anarhism, abordare care anuleaza cu totul importanta si utilitatea statului. Prin restrangerea atributiilor statului, libertarianistii inteleg elminiarea tuturor interventiilor acestuia in domenii ce se pot autoguverna la nivel privat. Este mult mai simplu sa definesti aceasta abordare prin clarificarea elementelor pe care libertarianistii doresc sa le elimine din atributia statului. Astfel, acestia nu sunt de acord cu:

  1. Politicile fiscale;
  2. Reglementarea licentelor si a profesiilor;
  3. Stabilirea plafonului minim al salariului;
  4. Interzicerea drogurilor, avorturilor, casatoriilor intre persoanele de acelasi sex, etc.
  5. Interventiile in religie;
  6. Politica externa, diplomatia si incalcarea suveranitatii altor state. Din acest punct de vedere liberatrienii considera ca statul ar trebui sa se limiteze la apararea granitelor nationale.

Statul totusi isi pastreaza, in aceasta abordare, un set de atributii clare:

  1. Asigurarea unei armate bine pregatite pentru apararea sigurantei nationale;
  2. Apararea proprietatii private si a proprietatii intelectuale;
  3. Apararea libertatii indivizilor.

Libertarianismul de consecinta pledeaza pentru o abordare rationala a interventiei statului, bazata pe dialog si pe setarea unor standarde de eficienta si utilitate pe care toate politicile publice ar trebui sa le indeplineasca pentru a putea fi implementate. In acest sens, fiecare interventie a statului in mediul privat trebuie sa raspunsa satisfacator la urmatoarele intrebari:

  1. De ce avem nevoie de aceasta politica publica?
  2. Nu cumva exista alte organisme la nivel privat care pot indeplini activitatea pe care statul isi propune sa o indeplineasca?
  3. Nu ar fi mai bine ca statul sa se ocupe doar de un set limitat de probleme care intr-adevar nu pot fi rezolvate la nivel privat?
  4. Chiar daca o politica a statului aduce beneficii, oare nu cumva efectele secundare negative depasesc beneficiile?

In ceea ce priveste lucrarea „Liberalismul de la A la Z”, aceasta a fost conceputa sub forma unui dictionar, parcurgand toate notiunile si conceptele tratate de domeniu, definite si argumentate din perspectiva libertarianista.  Este o lucrare care pledeaza pentru o abordare coerenta si rationala a gestionarii resurselor unei natiuni, bazata pe teorii si evidente economice.

In incheiere, domnul profesor Jeffrey A. Miron a acceptat intrebari din partea publicului.

Prima intrebare a fost legata de definirea limitei pe care statul nu are dreptul sa o depaseasca in ceea ce priveste atributiile sale. Mai exact, de ce trebuie statul sa fie limitat doar la apararea cetatenilor impotriva violentei, si cum este definita exact aceasta limita?

Jeffrey A. Miron a sublinita ca intr-adevar apararea sigurantei, drepturilor si libertatii cetatenilor este o indatorire de la care statul nu poate fi lipsit. Spre exemplu, mediul privat nu poate asigura apararea securitatii unui stat.

A doua intrebare a fost legata de criza economica si de aportul pe care lipsa de reglementare in domeniul bancar l-a avut in provocarea acestei crize.

Domnul profesor a atras atentia asupra faptului ca dovezile sugereaza contrariul. Criza economica nu a fost consecinta unei lipse de politici coerente in domeniul economic ci mai degraba a fost cauzata de o politica fiscala nepotrivita. Fortele pietei lasate sa se autogestioneze nu ar fi putut provoca colapsul economic. Prin aceasta, in fapt, se demonstreaza inabilitatea statului de a gestiona coerent piata, iar efectele secundare negative ale interventiei statului sunt concludente.

A treia intrebare a fost legata de modalitatea practica prin care se poate ajunge la un punct comun in privinta limitelor atributiilor statului.

Jeffrey A. Miron a subliniat necesitatea dialogului dintre mediul public si cel privat. Fiecare politica trebuie sa fie aprobata si implementata numai in momentul in care toti factorii implicati ajung la concluzia ca beneficiile politicii vor depasi efectele negative si ca numai statul poate asigura gestionarea efcienta in situatia aflata in dezbatere.

In ceea ce priveste limitarile sistemului propus de libertarianism acesta atrage atentia asupra faptului ca un stat minimalist nu ar insemna un stat perfect. In aceeasi ordine de idei, solutiile perspectivei libertarianismului de consecinta nu sunt perfecte, dar atrage atentie asupra faptului ca nimic nu este perfect ci perfectibil.

* pentru un follow-up mai putin formal
si pentru mai multe imagini
accesati www.logec.ro

Pentru Juridice.ro, Laurentiu PETRE

Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Jeffrey Miron la Universitatea Romano-Americana – Bucuresti, 14 martie 2011. UPDATE: Cum a fost. Imagini”

  1. O conferință scurtă dar foarte interesantă.
    Prof. Jeffrey Miron a adus în România niște concepte foarte străine românilor și diametral opuse socialismului mizer în care trăim de 60 de ani.

    Conferință excelentă, aduce în actualitate a treia cale americană în politică ”libertarianismul” – un fel de liberalism clasic.

    Statul ar trebui să se dea la o parte din calea progresului si reducă reglementarea juridică a vieții oamenilor.

  2. Elena ALEXANDRU spune:

    Suna foarte interesant, insa acest liberalism mi se pare extremist. Ba chiar as spune ca diferenta fata de socialism este mai degraba la nivel cantitativ decat calitativ…

    • România în prezent este sufocată de o suprareglementare a relațiilor sociale, de un număr uriaș de salariați bugetari, de un stat intervenționist și paternalist.
      Avem o mizerie materială foarte bine bugetată și întreținută de stat.

      Discuțiile în România ar fi trebuit duse în partide… dar la noi partidele nu au nicio ideologie. Sunt doar aglomerări de omizi călăritori de friptură, apropiați doar de apetitul pentru ciolan.

      Nu există dezbateri ideologice, ci doar urlete de ”Jos Cutărescu”, Huo… și înjurături.

      Pot aprecia cu o siguranță mare că dna Alexandru este bugetară…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate