Secţiuni » Arii de practică » Protective » Protecţia consumatorilor
Protecţia consumatorilor
 1 comentariu

Limitele legale, morale si judiciare ale libertatii de a contracta
07.03.2011 | JURIDICE.ro, Gheorghe PIPEREA

Secţiuni: Opinii, Protecția consumatorilor
JURIDICE - In Law We Trust

Orice conventie legal facuta are putere de lege intre partile contractante.

Unii avocati exaltati, care au fost atei toata viata si acum si-au descoperit “vocatia” religioasa, fara sa observe ca nu poti utiliza astfel de cuvinte cu atita usurinta, caci altfel te transformi intr-un hulitor, considera sacrosanct principiul libertatii de vointa.

In realitate, niciodata continutul contractului nu a fost construit prin vointa exclusiva a partilor contractante. Libertatea de vointa, departe de a fi un principiu sacrosanct, nu este decit o iluzie, o aparenta inselatoare. Legea a limitat inca de la originile ei efectele contractului, prin interdictia ca particularii sa deroge prin conventiile lor de la normele ce intereseaza ordinea publica (din care face parte si protectia consumatorilor) si de la bunele moravuri (care impun ca profitul sa fie licit).

Cu atit mai putin in prezent se poate sustine caracterul intangibil si nelimitat al libertatii de a contracta, date fiind fenomenele de concentrare si de expansiune globala a puterii economice a unor profesionisti ai comertului, fenomene accentuate de actuala criza economica mondiala, ghidata acum de politicieni dupa contra-principiul to big to let fail. Ce e interesant e faptul ca nimeni nu este deranjat de revenirea la regula greed is good. Iar super-sefii de banci si corporatii, care au dus lumea in prapastia in care ne aflam, aplicind cu ardoare regula lacomiei, isi rid pe infundate de politicienii care s-au temut de falimentul sistemic si au sustinut pe timp de criza bancile si corporatiile, indatorind statele si, in final, proprii cetateni.

Ca si stiinta, care poate fi utilizata ori manipulata in mod pozitiv (tehnologia este stiinta aplicata in interesul societatii) dar si in mod negativ, si dreptul poate fi manipulat. Desi este nimic altceva decit tehnologie, adica stiinta aplicata, industria militara este utilizata nu numai pentru aparare, ci si pentru agresiune si razboaie ilicite ori terorism. Inteligenta artificiala poate deveni periculoasa pentru om iar clonarea poate fi distructiva pentru fundamentele umanitatii.

Pentru a nu fi aneantizat ori manipulat negativ, dreptul trebuie realizat in scopul organizarii pacii sociale. Manipularile negative ale dreptului pot fi corectate daca dreptului i se da sensul sau profund, adica echitatea sau, mai bine zis, bunul simt comun care legitimeaza legea, contractul si hotarirea judecatorului.

Contractul, ca si legea si sistemul judiciar, in ansamblu, poate fi manipulat. Contractul poate fi instrumentul abuzului, poate da o aparenta de legalitate intereselor meschine, fraudei, profitului ilicit etc. si poate „cimenta” inegalitatile sociale si economice. Inegalitatile nu pot fi interzise in sine, pentru ca nu sunt rele in sine. Oamenii nu sunt egali, pentru ca sunt diferiti. Oameni au dreptul sa fie diferiti. Hazardul ne pune in mina carti de joc diferite. Nu este ilicit sau contrar regulilor jocului faptul de a juca dur sau manipulatoriu, fara sa ai, de fapt, carti bune in mina (in limbaj de poker, aceasta tehnica se numeste „cacialma”), ci faptul de a trisa. Inegalitatile sunt ilicite si imorale doar atunci cind elimina sansa de cistig ori pierdere sau o reduc in mod neonest in favoarea unuia dintre jucatori sau a jucatorului – trisor.

Aceste manipulari ale contractului sunt negative si nu pot fi protejate de lege sau de totalitatea dreptului, intrucit sansele oamenilor de a se realiza in societate sunt egale, iar principiul egalitatii in drepturi, care inseamna egalitatea sanselor, este consacrat la nivel constitutional si conventional, facind parte din categoria drepturilor omului. Aplicind echitatea in executarea, interpretarea sau revizuirea contractului, manipularea dreptului prin contracte poate fi inlaturata si, in locul manipularii contractuale, se poate instaura justitia contractuala. Dar contractul poate fi manipulat si in sens pozitiv : legiuitorul poate declara nule unele clauze in contracte sau contractul in intregul sau, intrucit contravin ordinii publice sau bunelor moravuri, iar judecatorul poate anula total sau partial contractul, ori il poate reconstrui pentru a corecta dezechilibrul contractual sau pentru a (re)concilia interesele partilor.

In doctrina franceza s-a afirmat  ca, departe de a duce la raporturi juridice echilibrate, autonomia de voinţă are ca rezultat faptul că ,,cei mai puternici impun legea celor mai slabi” [Fr. Terré, Ph. Simler, Yv. Lequette, Droit civil. Les obligations, Dalloz, Paris, 2005, p. 38] şi adeseori contractul consacră ,,strivirea celui mai slab de către cel puternic” [H. et L. Mazeaud, J. Mazeaud, Fr. Chabas, Leçons de droit civil, tome II/premier volume, Obligations. Théorie générale, Montchretien, Paris, 1998, p. 104].

Asa cum s-a aratat in doctrina noastra recenta [L. Pop], in dreptul modern, centrul de greutate al contractului s-a deplasat tot mai mult, de la formarea sa, pe terenul executării şi eficacităţii sale; consimţământul prin care se încheie contractul, deşi formal liber exprimat, în unele cazuri nu este conform cu interesul general şi nici cu justiţia; de aceea, nu se poate spune că întotdeauna contractul este just; dimpotrivă, în unele situaţii, contractul obiectivează egoismul, inegalitatea şi interesul pur individual al părţilor. Instantele au competenta de a anula contractele, in totalitate sau in parte, dar si pe aceea de a le adapta si a le revizui, in vederea (re)instaurarii echilibrului contractual menit sa faca posibila continuarea executarii contractului in interesul ambelor parti. Profesorul Liviu Pop de la Cluj arata in 2009 ca, atunci când, datorită unor fenomene economice, intervine un dezechilibru contractual grav între părţile contractante, judecătorul poate dispune modificarea contractelor sau chiar încetarea lor. Revizuirea judiciară a contractelor este o idee acceptata de multi alti autori de drept civil, romani sau francezi [A se vedea, cu titlu exemplificativ : E. Chelaru, Forţa obligatorie a contractului. Teoria impreviziunii şi competenţa în materie a instanţelor de judecată, în Dreptul nr. 9/2003, p. 48-66; Fr. Terré, Ph. Simler, Yv. Lequette, op.cit., p. 467-476]. Instantele pot dispune de exemplu, re-esalonari sau termene de gratie, eliminarea unor clauze contractuale, cum ar fi clauzele abuzive [Pentru clauzele abuzive şi modul lor de reprimare, a se vedea: I.F. Popa, Reprimarea clauzelor abuzive, în P.R., nr. 2/2004, p. 195 şi urm.; Fabiola Prip, Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractelor de consum, în Consumerismul contractual, coordonator Paul Vasilescu, Ed. Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 117-152], ori chiar completarea contractului cu clauze care sa suplineasca vointa partilor. Instantele sunt competente sa exercite un control al comportamentului părţilor şi obligarea lor la o conduită loială şi cooperantă pentru ca fiecare să poată obţine avantajele avute în vedere la încheierea contractului [L. Pop].

prof. univ. dr. Gheorghe PIPEREA

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti