Secţiuni » Jurisprudenţă » CEDO
Jurisprudenţă CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului)
CărţiProfesionişti

Scurte consideratii cu privire la traducerea in limba romana a dispozitiilor art. 27-29 din Regulamentul (CE) 44/2001
21.03.2011 | JURIDICE.ro, Laura-Mihaela IVANOVICI

Secţiuni: CEDO, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

Aderarea României la Uniunea Europeană a adus în prim plan, în ceea ce priveşte sistemul judiciar, nu numai asimilarea şi punerea în practică a acquis-ului comunitar, dar şi ceea ce se numeşte cooperare judiciară internaţională în materie civilă.

Regulamentul (CE) 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000, privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, denumit şi Regulamentul Bruxelles I, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în limba română, ceea ce a permis cunoaşterea şi aplicarea acestuia de către practicieni, dar şi de către persoanele interesate.

Acest act normativ european nu îşi propune uniformizarea unor aspecte de drept procesual intern al statelor membre, ci mai degrabă să rezolve ceea ce se numeşte în dreptul internaţional privat, un conflict de jurisdicţii, în sensul că urmăreşte, în primul rând, să se asigure că cetăţenii europeni se pot adresa unei instanţe dintr-un stat membru, după regulile stabilite în regulament. Cu alte cuvinte, în materie civilă sau comercială, pentru litigiile care intră sub incidenţa regulamentului, se poate determina cu precizie ce instanţă dintr-un stat membru este competentă să judece un anumit litigiu, cu element de extraneitate. Aşa cum rezultă chiar din titlul documentului, acesta se ocupă nu numai de reglementarea competenţei, dar şi de recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, stabilind norme simplificate în acest sens.

I. Un aspect care trebuie menţionat, în ceea ce priveşte legislaţia europeană, este calitatea traducerilor în limba română, traduceri care trebuie să redea conţinutul tehnico-juridic al termenilor folosiţi, pentru a se putea aplica în mod corespunzător în dreptul intern, mai ales că odată stabilită competenţa unei instanţe dintr-un stat membru, aceasta va judeca, de  principiu, în conformitate cu dreptul său procesual intern (lex fori).

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 27 alin. 2, art. 28 alin. 2 şi art. 29  din Regulamentul (CE) 44/2001, se poate remarca o inadvertenţă de traducere, ceea ce este de natură să ducă la inconveniente practice în activitatea instanţelor de judecată.

Astfel, toate aceste articole prevăd că instanţa îşi poate declina competenţa, în favoarea instanţei dintr-un alt membru, atunci când se constată competenţa acesteia din urmă, în cazurile de  litispendenţă şi conexitate.

Apreciem că acestei soluţii i se opun principiile ce derivă din dreptul internaţional privat, în sensul că instanţele interne au competenţă să dispună măsuri numai asupra teritoriului statului de care aparţin, fiind de esenţa suveranităţii statului ca autoritatea instanţelor să fie limitată la teritoriul statal.

Pe de altă  parte, în textul în limba franceză (în toate cele trei articole menţionate) se foloseşte termenul „se dessaisit” , ceea ce înseamnă că se desesizează – termen cu conţinut juridic diferit de cel de declinare a competenţei.

Soluţia ce trebuie pronunţată de instanţele române este aceea de respingere a cererii pentru necompetenţă, practic instanţa se dezinvesteşte, se desesizează, constatând în considerente că o instanţa dintr-un alt stat membru este competentă să soluţioneze litigiul, făcând aplicarea dispoziţiilor corespunzătoare din Regulament.

În nici un caz nu se va trimite dosarul unei instanţe dintr-un alt stat, ci partea interesată va formula cererea în faţa instanţei competente din alt stat membru.

II. Un alt aspect pe care vrem să-l subliniem în legătură cu traducerea în limba română este legat de dispoziţiile art. 43 din Regulament, care statuează că oricare dintre părţi poate introduce o acţiune împotriva hotărârii privind cererea de încuviinţare a executării. De data aceasta apreciem că în mod corect s-a tradus cuvântul „recours prin „acţiune”, deoarece în mod frecvent traducătorii fac confuzia între termenl „recours” şi calea de ataca a recursului.

Deşi denumirea este foarte apropiată de cea din limba română, recursul, ca noţiune tehnico-juridică, nu este identic, ca sens, cu noţiunea de recours”, care se traduce prin remediu, acţiune, a recurge la , a face apel la  (verbul recourir înseamnă a recurge la, nu a declara recurs). Poate fi tradus şi ca fiind o cale de atac  (voie de recours), în general, nu neapărat cea a recursului.

În limba franceză, termenul echivalent cu recursul din dreptul procesual român este  pourvoi sau pourvoi en cassation, eventual recours en cassation, iar a declara recurs este  pourvoir.

Aceste aspecte se remarcă de altfel şi în ceea ce priveşte traducerea din limba franceză a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, referitor la dispoziţiile art. 13, în sensul că în mod eronat se traduce că părţile au dreptul la un recurs efectiv – înţelesul real fiind acela de remediu efectiv, nu de exercitare a unei căi de atac, respectiv cea a recursului.

Apreciem că în anumite situaţii, pentru a înţelege mai bine conţinutul unor noţiuni, trebuie comparate textele, atât în franceză, care este evident mai apropiată de  limba română, dar şi în engleză, care uneori clarifică anumite aspecte tehnice. De pildă, art. 13 din CEDO,  în limba engleză se referă la Right to an effective remedy echivalent cu Droit a un recours effectif, noţiuni clarificate de Curtea de la Strasbourg în jurisprudenţa sa, fiind evident că nu se referă la calea de atac a recursului, care este o noţiune de drept intern, diferită de înţelesul dat de instanţa europeană.

Laura-Mihaela IVANOVICI
judecător, Curtea de Apel Bucureşti

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti