Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Opinie cu privire la procedura de solutionare a sesizarilor privind conduita necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor
21.03.2011 | JURIDICE.ro, Adrian NEACSU

JURIDICE - In Law We Trust

In sedinta din 17 martie 2011, Plenul CSM s-a pronuntat asupra legalitatii procedurii de solutionare a sesizarilor privind incalcarea prevederilor codului deontologic de catre judecatori si procurori. Cu majoritatea voturilor exprimate, Plenul CSM a constatat ca procedura instituita prin Regulamentul de organizare si functionare, astfel cum acesta a fost modificat in 2008, este conforma cu legislatia in vigoare si nu excede competentelor recunoscute Consiliului prin legea organica. In cadrul sedintei am sustinut, atat scris cat si oral, un punct de vedere contrar. Materialul de mai jos reprezinta opinia comunicata membrilor Consiliului, sustinuta verbal si care a fost avuta in vedere in cadrul dezbaterilor asupra acestui punct. Decizia colegiala a Plenului CSM este diferita de concluziile acestui material, care ramane astfel doar exprimarea unui punct de vedere personal al unui membru CSM.

Consider profund eronat punctul de vedere exprimat in Nota Directiei legislatie, documentare si contencios nr. 5965/1154/2011 referitoare la procedura de solutionare a sesizarilor privind conduita necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor. Consider ca procedura de solutionare a incalcarilor codului deontologic introdusa in Regulamentul de organizare si functionare a CSM prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 564/2008 incalca competentele de reglementare ale CSM, instituie un caz de raspundere disciplinara neprevazut de lege, consacra o confuzie periculoasa pentru independenta judecatorului intre raspunderea disciplinara si cea deontologica, afecteaza impartialitatea pe care este obligat sa o aiba CSM in realizarea atributiilor sale constitutionale si incalca standardele internationale referitoare la reglementarea incalcarilor regulilor deontologice.

1. Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 564/2008 a fost emisa prin incalcarea competentelor Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 38 din Legea nr. 317/2004 si punctele 22 si 23 din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotararea nr. 326/2005, prevad atributia C.S.M. doar in ceea ce priveste adoptarea Codului deontologic si asigurarea publicarii acestui Cod. Legea nu face referire la competenta CSM de a judeca asemenea acte sau de a reglementa procedura anchetarii lor. Nimic nu imputerniceste Consiliul Superior al Magistraturii sa judece asemenea acte.

Referirea la art. 40 alin. 1 lit. f) din Legea 317/2004 este gresita. Sintagma „conduita necorespunzatoare” nu poate include, in lipsa unei precizari exprese si situatia incalcarilor codului deontologic, act normativ infralegal al CSM ci exclusiv situatiile de raspundere disciplinara a judecatorilor prevazute in legea organica. Daca am interpreta altfel ar insemna ca in baza acestui text CSM poate institui prin acte normative proprii raspunderea judecatorilor pentru orice fapta, actiune, sau inactiune, ceea ce este inacceptabil.

Dimpotriva, potrivit art. 73 alin. 3 lit. l din Constitutia Romaniei, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementeaza prin lege organica. Prin Regulamentul de organizare si functionare propriu CSM-ul nu isi poate aroga competente, atributii sau proceduri care nu ii sunt expres recunoscute prin Legea nr. 317/2004, intrucat aceasta ar insemna o legiferare pozitiva in domeniul rezervat exclusiv legii organice.

2. Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecatoreasca nu prevedea nicio sanctiune cu privire la incalcarea codului deontologic. Urmare a modificarilor aduse prin Legea nr. 142/1997, Legea nr. 92/1992 este republica iar la art. 122 lit g se prevede ca abatere disciplinara manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale. Ulterior, prin OUG nr. 179 din 1999, la art. 122 se introduce drept caz de raspundere disciplinara lit. i1 , respectiv savarsirea altei abateri grave de la prevederile Codului deontologic al magistratilor.

Aceasta lege a fost inlocuita de Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, care in varianta de la data publicari prevede ca abatere disciplinara la art. 97 lit. b nerespectarea prevederilor cuprinse in Codul deontologic al magistratilorAceasta dispozitie este abrogata expres prin Legea nr. 247/2005. In prezent, abaterile disciplinare sunt reglementate in art. 99 din lege, si nu mai exista nicio trimitere la Codul deontologic.

Raspunderea judecatorilor nu poate avea loc decat in conditiile expres prevazute de legea organica, statutul judecatorilor avand protectie constitutionala. Astfel, singurele cazuri de raspundere a judecatorilor si procurorilor sunt cele limitative prevazute in enumerarea de la art. 94 din Legea nr. 303/2004, potrivit cu care “Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.” Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor poate fi antrenata doar pentru situatiile expres prevazute la art. 99 din lege, abrogarea cazului de raspundere determinat de incalcarea Codului deontologic aratand vointa neindoielnica a legiuitorului de a scoate situatiile de conduita neconforme deontologiei in afara raspunderii disciplinare.

Cu atat mai mult, atragerea raspunderii judecatorului sau procurorului in afara cazurilor prevazute la art 99 din lege incalca flagrant statutul acestuia si independenta care ii este garantata de statul roman.

Potrivit art. 122 alin 5 din Constitutia Romaniei singura autoritate sau institutie care poate sanctiona judecatorul este Consiliul Superior al Magistraturii, iar aceasta exclusiv in conditiile legii sale organice. Ori, in cuprinsul Legii nr. 317/2004 nu este prevazuta nici o situatie in care judecatorul poate fi sanctionat pentru incalcarea prevederilor codului deontologic.

In realitate, atat sub aspect formal cat si din punctul de vedere al efectelor produse, incalcarea codului deontologic constituie un caz neprevazut de lege de raspundere disciplinara.

a. sub aspect formal, procedura solutionarii incalcarilor codului deontologic este cvasi-identica cu procedura disciplinara descrisa in art. 44-50 din Legea nr. 317/2004:

  • instanta disciplinara este sectia corespunzatoare a CSM, intocmai cum in materie deontologica sectia este cea care constata abaterea de la cod;
  • actiunea disciplinara se exercita de comisia de disciplina care dispune efectuarea cercetarii prealabile de catre Serviciul corespunzator din Inspectia Judiciara, dupa care comisia de disciplina va sesiza sectia CSM; in materie deontologica, sesizarea sectiei o face comisia de disciplina;
  • in cursul cercetarii prealabile de catre Inspectie, se asculta magistratul si se verifica apararile acestuia; de asemenea, in domeniul deontologic magistratul are acest drept;
  • actiunea disciplinara poate fi exercitata in cel mult un an de la comiterea abaterii disciplinare; acelasi este termenul se prescriere a sesizarii in cazul incalcarii codului deontologic;
  • in ambele proceduri in fata sectiei, citarea respectiv incunostintarea magistratului este obligatorie si acesta poate fi asistat sau reprezentat de un avocat, are dreptul sa ia cunostinta de probele de la dosar si sa propuna probe in aparare ;

b. Sub aspectul efectelor produse, art. 36/2 alin 2 prevede ca hotararea Sectiei CSM prin care se constata incalcarea normelor de conduita reglementate de Codul deontologic se depune la dosarul profesional, urmand sa fie avuta in vedere la evaluarea profesionala. Ori, atat daca in ultimii 3 ani magistratul a fost sanctionat disciplinar cat si daca nu are calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, acesta nu poate participa la examenul/concursul pentru promovare in functie de executie, pentru numire in functie de conducere sau pentru promovare la ICCJ (art 44 alin.1, art 48 alin.2, 49 alin 2, art 52 din Legea 303/2004).

3. Procedura de solutionare a sesizarilor privind conduita necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor incalca in mod flagrant Avizul nr. 3 al Comitetului Consultativ al Judecatorilor Europeni in atentia Comitetului de ministri (2002), referitor la deontologie. In acest aviz se considera explicit ca principiile de conduita etica a judecatorilor (codurile deontologice) trebuie sa fie redactate de judecatori si sa fie complet separate de sistemul disciplinar al judecatorilor:

i) judecatorii trebuie sa se ghideze in activitatea lor de principii de conduita profesionala,

ii) asemenea principii ar trebui sa ofere judecatorilor linii directoare in actiunile lor, permitandu-le astfel sa depaseasca dificultatile pe care le infrunta in ceea ce priveste independenta si impartialitatea,

iii) acele principii trebuie sa fie redactate de judecatori si sa fie complet separate de sistemul disciplinar al judecatorilor,

iv) este de dorit sa se infiinteze in fiecare tara unul sau mai multe organisme sau persoane in cadrul sistemului juridic care sa sfatuiasca judecatorii care se confrunta cu probleme legate de etica profesionala sau de compatibilitatea unor activitati non-juridice cu statutul lor.

Sunt de asemenea incalcate si comentariile oficiale  ale Principiilor de la Bangalore (O.N.U.) potrivit cu care institutia care se ocupa de etica profesionala sau deontologie trebuie sa fie separata de institutia care are competente in materie disciplinara.

Scopul acestor separari de functii este acela de a asigura atat impartialitatea, cat si aparenta de impartialitate a organismelor care gestioneaza cariera magistratilor. Autoritatea care se ocupa de evaluarea unui magistrat nu poate fi in acelasi timp si cel care il urmareste pentru greseli profesionale; cel care face ancheta preliminara impotriva unui magistrat, nu poate fi acelasi cu cel care sanctioneaza un magistrat; cel care sanctioneaza pentru incalcarea legii, nu poate fi acelasi cu cel care sanctioneaza pentru incalcarea normelor morale.

4. Inspectia judiciara, respectiv sectia de judecatori/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, se substituie in fapt,  impotriva legii si a principiilor cunoscute, comisiilor de evaluare, in activitatea de  apreciere a  conduitei  judecatorilor/procurorilor ca parte componenta a activitatii de evaluare.

5. Reglementarea incalca in mod flagrant principiul non bis in idem.

Desi incalcarile Codului deontologic au fost in mod expres excluse din sfera abaterilor disciplinare si implicit a raspunderii judecatorului, Consiliul Superior al Magistraturii atrage raspunderea magistratilor pe o cale ocolita pentru incalcarea normelor deontologice, cu efecte asupra carierei magistratului. Legea nu reglementeaza o categorie de fapte de natura intermediara subsecventa abaterilor disciplinare. Fie fapta magistratului constituie abatere disciplinara si se aplica sanctiunea corespunzatoare, fie nu este abatere disciplinara si atunci raspunderea magistratului  nu poate fi antrenata.

In concluzie, consider ca trebuie constatata nelegalitatea art. 36/1 si 36/2 din Regulamentul de organizare si functionare a CSM si eliminarea acestora.

Judecator Adrian NEACSU
Membru CSM

Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.