Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Opinii

Cateva observatii cu privire la implementarea MCV in privinta unificarii jurisprudentei

30 martie 2011 | JURIDICE.ro, Mona Maria PIVNICERU, Monica MAROIU

Date fiind cele reţinute de Comisia Europeană în Raportul din 20 iulie 2010 cu privire la reformarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceasta să se pronunţe exclusiv cu privire la elemente de drept [1], se impune ca Noul Cod de procedură civilă să fie conform cu Recomandările Comisiei Europene, în aşa fel încât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să îşi atingă misiunea constituţională statuată prin art. 126 alin. 3 din Constituţie conform cu care, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

Or, aşa cum este reglementată competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin Legea nr. 134/2010 nu există nicio diferenţă substanţială faţă de cea prezentă, instanţa supremă trebuind a judeca în continuare recursuri ca instanţă de drept comun, în contrast flagrant cu Recomandările Comisiei Europene menţionate care, la pct. (4) indică modalităţile de reformare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv în privinţa revizuirii competenţei ei [2].

Cu toate că ceea ce judecă în prezent, potrivit legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală – cu titlu de exemplu: recursuri în procesele şi cererile al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, din care foarte multe revendicări, cu excepţiile arătate în art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.; procesele şi cererile în materie de creaţie intelectuală şi de proprietate industrială; procesele şi cererile în materie de expropriere; cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale; cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite a hotărârilor date în ţări străine; în materia Legii nr. 10/2001; în materia Legii nr. 221/2009; în materia Legii nr. 248/2005; în materia respingerii de către curţile de apel a sesizării Curţii Constituţionale în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate; conflicte de competenţă în toate materiile; cererile de revizuire pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în toate materiile; căile de atac de retractare împotriva propriilor hotărâri; îndreptarea, lămurirea şi completarea propriilor hotărâri; cererile de abţinere sau de recuzare în cazul când din pricina acestor incidente procedurale, la curţile de apel nu se poate alcătui completul de judecată; recursul în interesul legii şi Completul de 5 judecători, care se alcătuieşte şi cu judecători de la Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală – pare a fi o competenţă limitată în raport cu competenţa celorlalte categorii de instanţe, în realitate, aceste litigii se acumulează numeric din toată ţara şi creează, prin aceasta, un volum excesiv de activitate care blochează, ocupă complet şi singularizează atribuţiile secţiei doar la judecata lor. Acest aspect a fost relevat şi de MCV care a recomandat revizuirea competenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Comisia Europeană reţinând că, şi în condiţiile acestei competenţe, chiar limitată fiind, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu-şi poate atinge scopul constituţional. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă nu rezolvă problema degrevării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de judecata ca instanţă de drept comun a recursurilor ci, dimpotrivă, prin transformarea tribunalului ca instanţă cu plenitudine de competenţă în ce priveşte judecata de primă instanţă, conform art. 93 lit. j), şi prin modul de redactare al art. 477 alin. 3 şi 4, potrivit cu care, ca regulă, recursurile vor fi judecate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi prin excepţie de instanţa ierarhic superioară, consacră principiul judecării recursurilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transformând-o, astfel, în instanţă de drept comun.

Reglementând în această manieră, legiuitorul nu realizează scopul declarat al reformei sistemului judiciar care constă şi în circumscrierea activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie doar la asigurarea interpretării unitare a legii prin recursul în interesul legii şi pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, situaţia instanţei supreme agravându-se în privinţa volumului de activitate, cu consecinţa unui blocaj funcţional similar celui creat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003, de natură a bulversa bunul mers al justiţiei.

În aceste condiţii, apare imperios necesară modificarea dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 care au consecinţe asupra competenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deoarece este exclus ca instanţa supremă să-şi atingă misiunea constituţională de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti atâta vreme cât, judecând recursuri ca o instanţă de drept comun, raportat la numărul de judecători şi volumul de dosare în recurs, activitatea sa va fi absorbită de judecarea acestor recursuri în detrimentul îndeplinirii misiunii constituţionale arătate.

De altfel, prin judecata ca instanţă de drept comun a recursurilor anume date în competenţa sa nici nu se asigură o interpretare şi aplicare unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, în sensul urmărit prin dispoziţiile constituţionale, din moment ce marea majoritate a hotărârilor date în cauze civile rămân irevocabile la tribunale sau curţi de apel.

Faţă de cele relevate, sugerăm următoarele modificări:

Evenimente juridice

Jurisprudenta

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

  • remanierea art. 477 alin. 2, în sensul adăugării la cauzele nesupuse recursului şi a lit. b), i) şi j) de la art. 93 C. proc. civ.
  • păstrarea competenţei modificate prin Legea nr. 202/2010.

Procedând în acest mod se va asigura posibilitatea legală ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală să se pronunţe în recursuri în interesul legii, în chestiuni prejudiciale precum şi în Completul de 5 judecători, realizându-se astfel veritabilul scop constituţional al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi aducerea la îndeplinire a recomandărilor MCV.


[1] Cu toate că România a realizat progrese în ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei (de exemplu, recursuri în interesul legii), instrumentele existente nu au produs încă o îmbunătăţire suficientă a situaţiei. Sunt necesare, în continuare, eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi semnificativ unificarea practicii judiciare şi pentru a crea o transparenţă totală prin publicarea electronică a considerentelor tuturor hotărârilor judecătoreşti. O etapă importantă pentru îmbunătăţirea unificării practicii judiciare va consta în reforma Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru ca aceasta să se pronunţe exclusiv cu privire la elemente de drept. Ar trebui avute în vedere măsuri suplimentare de revizuire a organizării interne şi a metodelor de lucru ale ÎCCJ, precum şi crearea unor complete specializate, cu respectarea principiilor de alocare aleatorie a cauzelor. ÎCCJ a pregătit, de asemenea, un proiect de lege detaliat destinat accelerării progreselor în ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei. Având în vedere situaţia bugetară dificilă cu care se confruntă, România ar trebui să încerce să îmbunătăţească eficienţa şi unificarea practicii judiciare şi printr-o reformă a sistemului de instanţe judecătoreşti şi a procedurilor – COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 20.7.2010 COM(2010) 401 final, RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare {SEC(2010) 949}, Punctul 2 – Situaţia procesului de reformă în România, secţiunea Reforma procesului judiciar, p. 4-5.

2 Luarea în considerare a unei revizuiri a competenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin reducerea competenţei de a judeca în primă instanţă şi prin limitarea judecării în recurs la chestiunile de drept; luarea în considerare a aplicării altor măsuri propuse de Înalta Curte printr-un proiect de lege menit să îmbunătăţească unificarea practicii judiciare; asigurarea publicării integrale a jurisprudenţei instanţelor şi a accesului generalizat la aceasta printr-o bază de date uşor de utilizat şi cu funcţionalităţi eficiente de căutare – COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 20.7.2010 COM(2010) 401 final, RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare {SEC(2010) 949}, Punctul 4 – Recomandări, secţiunea 4, p.9.


Prof. univ. dr. Mona Maria PIVNICERU

Judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România

Monica MĂROIU
Director Executiv
Asociaţia Magistraţilor din România

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale