Ioan Bala despre sistemul penitenciar roman
4 aprilie 2011 | JURIDICE.ro
Zoltan Kovacs: Ce înseamnă sistemul penitenciar românesc de astăzi?
Ioan Bala: Sistemul penitenciar din România de astăzi trebuie conceput ca un serviciu public ce contribuie la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale, prin asigurarea pazei, escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenţie pentru persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate. Totodată, înseamnă şi un rol social deosebit, determinat de funcţiile sale punitiv-educative şi de reinserţie socială a persoanelor private de libertate. La ora actuală avem în subordine 32 de penitenciare, patru penitenciare pentru minori şi tineri, ce funcţionează la Bacău, Târgu-Mureş, Craiova şi Tichileşti, trei centre de reeducare ce funcţionează la Buziaş, Găeşti şi Târgu Ocna, un penitenciar pentru femei la Târgşor, respectiv şase penitenciare spital.
În sistemul penitenciar românesc există 28 745 de persoane private de liberate, dintre care 640 de femei şi 456 de minori. Din sistemul Administraţiei Penitenciarelor mai fac parte două centre de pregătire a personalului, unul la Arad şi altul la Târgu Ocna, precum şi Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Jilava şi Subunitatea de Pază şi Escortarea Deţinuţilor Transferaţi.
Zoltan Kovacs: Ce s-a realizat în domeniul detenţiei în ultima perioadă, pentru ca şi ţara noastră să ajungă la un standard european?
Ioan Bala: Fără îndoială că resursele materiale sunt foarte importante pentru alinierea la standardele europene, îndeosebi dacă vorbim de infrastructură, iar restricţiile impuse de criza economică din ultima perioadă au fost resimţite şi la noi, la fel ca în toate celelalte sectoare de activitate. În aceste condiţii, ne-am focalizat întreaga atenţie pe ceea ce se poate face cu elementele de care dispunem. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât mereu am avut convingerea că marea provocare, atunci când este vorba despre un sistem penitenciar modern, este de a imagina cele mai performante metode de reintegrare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate. Şi în această privinţă avem de rezolvat o mare problemă, cea a relaţiei cu societatea, locul de unde vin şi unde se întorc în mod inevitabil deţinuţii. Astfel, s-a acţionat pentru perfecţionarea organizării instituţionale a sistemului penitenciar, punând accent pe modificarea şi completarea mai multor cadre legislative. Pe linia demersurilor de reintegrare au fost elaborate ghiduri de bune practici, preluate ca model pentru sistemele penitenciare din Europa. O altă noutate o reprezintă existenţa în fiecare penitenciar a unui negociator pentru situaţii de criză. Prin accesarea unor programe cu fi nanţare europeană am reuşit realizarea a trei comunităţi terapeutice având ca scop intervenţia în cazul persoanelor private de libertate, declarate cu antecedente de consum de droguri. O atenţie deosebită am acordat procesului de formare profesională a personalului, reuşind implementarea platformelor E-learning, care propun o complexă strategie didactică şi pentru care există deja solicitări din mai multe ţări. Fiindcă vorbim de standarde europene, trebuie să menţionăm că sistemul penitenciar românesc a reuşit să promoveze metode noi de educaţie, cum ar fi organizarea a două ediţii ale Festivalului de Teatru pentru deţinuţi, unic în Europa, la care au participat peste o sută de persoane private de libertate.
Zoltan Kovacs: Ce aşteptări sunt pentru anul în curs ?
Ioan Bala: În acest an avem mai multe priorităţi, dintre care aş aminti: continuarea demersurilor privind înfiinţarea unui institut de formare profesională pentru lucrătorii din penitenciare, în parteneriat cu Serviciul penitenciar din Norvegia, încercăm înfiinţarea unui Centru Global de Excelenţă privind parteneriatul public privat, sub egida ONU, se fac eforturi pentru alocarea de venituri proprii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. Totodată, se are în vedere definitivarea şi promovarea unei strategii naţionale de reinserţie socială a persoanelor private de libertate, precum şi crearea şi dezvoltarea unor produse media destinate facilitării reinserţiei sociale, respectiv implementarea monitorizării electronice a persoanelor private de libertate. Aş mai aminti că în cadrul secţiei exterioare Chilia, care aparţine Penitenciarului din Tulcea, urmează să se amenajeze spaţiile de cazare şi atelierele în care deţinuţii selecţionaţi se vor califica în meserii alternative cum ar fi legumicultori, crescători de animale, împletitori papură sau constructori de case ecologice tradiţionale.
Zoltan Kovacs: Ce proiecte mai apropiate aveţi în legătură cu unităţile ce vă aparţin din vestul României?
Ioan Bala: Administraţia Naţională a Penitenciarelor dezvoltă numeroase proiecte, multe dintre ele cu finanţare din fonduri europene, pe întreg cuprinsul ţării. Ca atare, există mai multe proiecte şi pentru zona de vest. Vă pot spune că Penitenciarul din Timişoara este inclus deja în proiectul privind incluziunea socială a persoanelor private de libertate, realizat în parteneriat cu Portugalia. Aceeaşi unitate a demarat un proiect care vizează înfiinţarea unei ferme ecologice. În apropierea oraşului Reşiţa încercăm identificarea unor spaţii potrivite construirii unui penitenciar în parteneriat public privat. La Buziaş se are în vedere renovarea secţiei exterioare pentru a putea fi transformată într-un penitenciar care să poată prelua românii arestaţi în spaţiul european. La Arad, Centrul de Formare şi Specializare a Ofiţerilor din Administraţia Penitenciarelor va funcţiona ca o extensie a Şcolii Nationale a Agenţiilor de Penitenciare de la Târgu Ocna, care va specializa un număr de 100 de agenţi de penitenciare pe an.
* multumim Agenda.ro
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
