Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

CSM apara independenta si impartialitatea sistemului judiciar impotriva demersurilor lui Adrian Nastase
05.04.2011 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

Plenul CSM a decis in sedinta din data de 3 martie 2011 apararea independentei si impartialitatii sistemului judiciar impotriva demersurilor lui Adrian Nastase, vicepresedintele Camerei Deputilor, potrivit unui comunicatal CSM dat publicitatii marti, 5 aprilie 2011.

In data de 17 ianuarie 2011, Adrian Nastase a sesizat CSM privind modul de desemnare in completele de judecata a judecatorilor din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In comunicatul CSM se arata: “Analizând nota Inspecţiei Judiciare şi înscrisurile ataşate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut următoarele: la data de 17 ianuarie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a sesizat din oficiu cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, în contextul în care la data de 17 ianuarie 2011, a fost înregistrată, sub nr.1/1124/1154, la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare a domnului Adrian Năstase, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, prin care reclama modul de desemnare în completele de judecată a judecătorilor în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Un memoriu cu acelaşi conţinut a fost depus de către domnul Adrian Năstase şi la Ministrul Justiţiei (fiind înregistrat la data de 13 ianuarie 2011, sub numărul 4027), de unde a fost redirecţionat către Consiliul Superior al Magistraturii, memoriu care a fost avut în vedere în cadrul verificărilor efectuate.

Ulterior, la data de 21 ianuarie 2011, a fost înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii, sub nr.1/1629/1154/21 ianuarie 2011, o altă sesizare a domnului Adrian Năstase, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, prin care a reclamat, în esenţă, aceleaşi aspecte referitoare la desemnarea doamnei judecător Ioana Bogdan în soluţionarea unei cauze aflate pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, menţionând în plus faptul că, deşi a formulat o cerere de recuzare, aceasta a fost respinsă, fără a fi ascultat.

În cele din urmă, în unul dintre cele două memorii, domnul Adrian Năstase conchide că „sunt evidente evoluţiile spre un regim dictatorial în România, în condiţiile în care Traian Băsescu a preluat controlul total asupra Guvernului, Parlamentului, Curţii Constituţionale, Parchetului General şi, acum, asupra judecătorilor, inclusiv prin presiunea alcătuirii Consiliului Superior al Magistraturii”.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că, în urma verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară, a rezultat faptul că pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află spre soluţionare cele două dosare penale, în care domnul Adrian Năstase are calitatea procesuală de inculpat.

Din analiza fişelor dosarelor respective reiese că primul dintre acestea, cu nr. 514/1/2009, a fost repartizat aleatoriu la Completul penal denumit C4 din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, primul termen de judecată fiind la data de 26 februarie 2009, următoarele fiind stabilite la 24 martie, 15 aprilie, 25 mai şi 16 iunie 2009, iar după o perioadă în care s-a aflat la Curtea Constituţională, a avut termene de judecată la 22 iunie 2010, 28 septembrie, 20 octombrie şi, respectiv, 30 noiembrie 2010. La această dată, a fost acordat ca viitor termen 14 ianuarie 2011. Cel de al doilea dosar, cu nr.3862/1/2010, a fost repartizat aleatoriu la data de 5 mai 2010 la completul de judecată denumit C6 din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu prim termen la 15 septembrie 2010, apoi cu termene de judecată la 8 octombrie şi, respectiv, la data de 9 noiembrie 2010. La acest din urmă termen de judecată, cauza a fost amânată pentru data de 13 ianuarie 2011.

În data de 10 septembrie 2010, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost publicate 3 posturi vacante de judecător la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin Hotărârea nr. 1142/18.11.2010, Secţia pentru Judecători a  Consiliului Superior al Magistraturii a constatat îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru promovarea în funcţia de judecător la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai multor magistraţi, printre care şi doamna judecător Ioana Bogdan. Prin Hotărârea nr. 995/18 noiembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin prisma criteriilor prevăzute în Anexa 3 la Ghidul privind selecţia candidaţilor pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea nr.366/13 mai 2010, a hotărât promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a doamnei judecător Ioana Bogdan, judecător la Tribunalul Bucureşti, detaşată la Direcţia Naţională Anticorupţie, începând cu data de 1 decembrie 2010.

Prin Hotărârea nr.1167/25 noiembrie 2010, în raport cu scopul urmărit prin promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adică acela de a asigura funcţionarea normală a instanţei supreme, Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, ca urmare a promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încetarea detaşării în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei judecător Ioana Bogdan, începând cu data de 1 decembrie 2010. Anterior datei de 1 decembrie 2010, doamna judecător Ioana Bogdan a deţinut funcţia de judecător la Tribunalul Bucureşti. Din această funcţie, prin Hotărârea nr.612/10 septembrie 2009 a Secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus detaşarea doamnei judecător în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în funcţia de consilier al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru o perioadă de trei ani, cu începere din data de 14 septembrie 2009.

Ca urmare a promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei judecător Ioana Bogdan prin „Programarea în şedinţa de judecată  pe luna ianuarie 2011 – Fonduri”, întocmită la data de 17 decembrie 2010 de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Anton Pandrea, doamna judecător a fost planificată să facă parte din completele de judecată care aveau spre soluţionare cele două dosare. Astfel, în dosarul nr.3862/1/2010, cu termen de judecată la data de 13 ianuarie 2011, doamna judecător Ioana Bogdan a fost planificată, alături de doamna judecător Ana Hermina Iancu şi de domnul judecător Vasile Alixandri, să participe la judecarea cauzei respective. În cel de al doilea dosar, nr. 514/1/2009, cu termen de judecată la data de 14 ianuarie 2011, doamna judecător Ioana Bogdan a fost planificată, alături de doamna judecător Cristina Rotaru şi de domnul judecător Ionuţ Matei, să participe la judecarea cauzei.

În dosarul nr.3862/1/2010, la termenul din 13 ianuarie 2011, aşa cum este consemnat în încheierea de şedinţă de la acel termen, făcând referire la compunerea completului de judecată, inculpaţii, prin apărător ori personal, au invocat incompatibilitatea doamnei judecător Ioana Bogdan, susţinând că dumneaei nu îndeplineşte garanţiile de incompatibilitate ce se cer a fi îndeplinite de tribunal, având în vedere funcţia deţinută anterior, de consilier personal al procurorului-şef şi calitatea de procuror care i-a permis numirea în funcţie. Faţă de numirea doamnei judecător Ioana Bogdan, care a arătat că nu formulează declaraţie de abţinere în cauză, apărătorul unuia dintre inculpaţi a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător, cerere care a fost însuşită şi de către ceilalţi inculpaţi, care au menţionat că un argument suplimentar în conturarea stării de incompatibilitate în care se află doamna magistrat Ioana Bogdan este împrejurarea că detaşarea acesteia la Parchetul de pe lângă Înalta Curte  de  Casaţie  şi  Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie s-a făcut din funcţia de procuror, astfel încât este încălcat dreptul consfinţit de art. 6 din C.E.D.O., de a beneficia de un proces echitabil şi un tribunal imparţial. În aceeaşi ordine de idei, domnul Adrian Năstase, în calitate de inculpat, a susţinut că dacă va rămâne aceeaşi compunerea completului de judecată, înseamnă că „a fost trimis în judecată de DNA şi că va fi judecat tot de DNA”.

Un alt inculpat, prin apărătorul său, a menţionat că inculpaţii trebuie să beneficieze de garanţiile prevăzute de C.E.D.O. referitoare la un proces echitabil şi la un tribunal imparţial, subliniind faptul că judecătorilor ar trebui să li se aplice aceleaşi restricţii ca cele prevăzute de Legea nr. 51/1995 cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, referitoare la interdicţia stabilită în sarcina avocaţilor – foşti judecători sau procurori de a pune concluzii la instanţele unde au funcţionat timp de 2 ani de la intrarea în avocatură.

Analizând cererea formulată privind recuzarea doamnei judecător Ioana Bogdan, completul de judecată care a fost învestit cu soluţionarea cererii a apreciat-o ca fiind neîntemeiată pentru următoarele argumente: anterior numirii în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Ioana Bogdan a îndeplinit funcţia de consilier al procurorului şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte  de  Casaţie  şi  Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind detaşată din funcţia de judecător din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, prin Hotărârea nr. 612 din 10 septembrie 2009 a Consiliului Superior  al Magistraturii – Secţia pentru judecători. S-a reţinut astfel că doamna judecător Ioana Bogdan, membru al completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei respective, nu a deţinut funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte  de  Casaţie  şi  Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, ci doar pe aceea de consilier al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Din enumerarea atribuţiilor stabilite pentru funcţia de consilier al procurorului şef  al DNA, prevăzute de art. 17 din Regulamentul de ordine interioară al DNA, rezultă că acestea vizează, în principal, competenţe în materia interpretării legii, excluzând atribuţii de instrumentare  a dosarelor şi de aplicare concretă a legii în cazuri particulare, cu excepţia situaţiei prevăzute la pct. e) din Regulament, prerogativă care, în fapt, nu a putut fi îndeplinită de către doamna magistrat Ioana Bogdan, având în vedere calitatea sa de judecător detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Totodată, din analiza actelor din dosarul de urmărire penală în care a fost emis rechizitoriul în cauză, nu se constată că procurorul şef al DNA să fi dispus luarea unor măsuri procesuale ori să fi rezolvat alte cereri ale părţilor din dosar, pentru a se putea pune astfel în discuţie intervenţia consilierului procurorului şef direcţie în soluţionarea dosarului. Prin urmare, ÎCCJ a constatat că în cauza respectivă nu a existat vreo situaţie de incompatibilitate dintre cele prevăzute de art. 47 din Codul de procedură penală.

În ceea ce priveşte aparenţa de imparţialitate invocată în argumentarea cererii de recuzare, s-a arătat de către instanţă că jurisprudenţa C.E.D.O. recunoaşte într-adevăr că instanţa trebuie să fie imparţială din punct de vedere mintal, astfel încât „niciunul din membrii instanţei nu ar trebui să aibă prejudecăţi sau predilecţii personale”, cât şi obiectiv, prin aceea că „trebuie să ofere garanţii pentru a exclude orice îndoială justificată în această privinţă”. Acest ultim criteriu presupune a se analiza dacă, independent de comportamentul personal al judecătorului, există fapte determinate şi verificabile care pot justifica îndoielile cu privire la imparţialitatea sa, avându-se, prin urmare, în vedere, competenţa sa funcţională. Or, calitatea doamnei judecător Ioana Bogdan, de consilier al procurorului şef al DNA, cu atribuţiile prevăzute de art. 17 din Regulamentul de ordine interioară al DNA (cu excepţia celei de la pct. e), a cărei exercitare este însă condiţionată de deţinerea prealabilă detaşării a funcţiei de procuror), nu constituie temei care să justifice în mod rezonabil temerea inculpaţilor că nu vor fi judecaţi de o instanţă imparţială. Pe cale de consecinţă, nefiind incident niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată privind recuzarea doamnei judecător Ioana Bogdan.

Şi în dosarul nr. 514/1/2009, la termenul din data de 14 ianuarie 2011, apărătorul ales al domnului Adrian Năstase a arătat că, în temeiul art. 6 CEDO şi al art. 48 lit. d din Codul de procedură penală, formulează cerere de recuzare a doamnei judecător Ioana Bogdan. În motivarea cererii, a arătat că în perioada 10 septembrie 2009 – 1 decembrie 2010, doamna Ioana Bogdan a fost consilier al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ocupând practic un post important în conducerea acestei instituţii, instituţie care a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Adrian Năstase. A mai arătat că dacă doamna judecător Cristina Rotaru a formulat declaraţie de abţinere întrucât este colegă cu inculpatul Adrian Năstase la Facultatea de Drept din Bucureşti, în acelaşi fel ar fi trebuit să procedeze şi doamna judecător Ioana Bogdan, întrucât a fost consilier al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Faţă de funcţia pe care doamna Ioana Bogdan a deţinut-o în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, apărătorul a considerat că nu poate fi imparţială, solicitând admiterea cererii de recuzare şi înlocuirea cu un alt judecător. A mai solicitat ca la soluţionarea cererii de recuzare să fie prezent şi inculpatul Adrian Năstase, precum şi procurorul. Apărătorul a mai a solicitat să se aibă în vedere, la soluţionarea cererii de recuzare, şi împrejurarea că nu este lipsit de importanţă felul în care doamna judecător Ioana Bogdan a fost promovată de la Tribunalul Bucureşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce a ocupat postul de consilier la procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Cererea de recuzare formulată a fost însuşită de către unii dintre ceilalţi inculpaţi, dar neacceptată de alţii.

Examinând cererile formulate prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate, Curtea a constatat că doamna Ioana Bogdan a fost detaşată în calitate de judecător şi a îndeplinit funcţia de consilier al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada 14 septembrie 2009 – 30 noiembrie 2010, aşadar ulterior efectuării urmării penale în cauza respectivă şi trimiterii în judecată a inculpaţilor, prin rechizitoriul întocmit la 16 ianuarie 2009. În aceste condiţii, doamna judecător nu a efectuat niciun fel de acte în cauză, atribuţie care de altfel, în condiţiile legii, nu intră în competenţa consilierului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu atât mai mult cu cât, în speţă, doamna Ioana Bogdan avea calitatea de judecător. Pe de altă parte, confirmarea rechizitoriului în condiţiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală, nu a fost efectuată de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ci de către procurorul şef al Secţiei de combatere  a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. În ceea ce priveşte participarea doamnei judecător la judecarea cauzei, aceasta – a arătat instanţa –  s-a făcut conform dispoziţiilor regulamentare, doamna judecător fiind inclusă în componenţa completului nr. 4, ca urmare a pensionării unuia dintre membrii acestuia, respectiv a promovării într-o funcţie de conducere a altuia. În aceste condiţii, s-a constatat că doamna judecător a intrat în compunerea completului C4, nu doar în respectiva cauză, ci în toate dosarele ce au fost sau vor fi repartizate aleatoriu acestui complet, indiferent de stadiul procesual (fond sau recurs). În consecinţă – a apreciat completul învestit cu soluţionarea cererii de recuzare – nu există vreo împrejurare din care să rezulte că doamna judecător Ioana Bogdan ar fi interesată, sub orice formă, în soluţionarea cauzei, astfel încât cererile de recuzare formulate de către inculpaţi nu au fost considerate întemeiate şi au fost respinse.

Din răspunsul comunicat de către conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adică de către domnul procuror şef direcţie Daniel Marius Morar, a reieşit că doamna judecător Ioana Bogdan nu numai că nu a participat în vreun fel la efectuarea de acte de urmărire penală – acest lucru rezultând din faptul că detaşarea s-a făcut din funcţia de judecător ori pentru că în mod obiectiv nu avea cum, din moment ce, spre exemplu, unul dintre dosare se finalizase anterior detaşării dumneaei -, nu a examinat şi nici nu a formulat vreo opinie juridică, observaţii sau propuneri în niciunul dintre dosarele în care domnul Adrian Năstase a avut calitatea de învinuit şi în nici în vreun un alt dosar care putea să aibă legătură cu acestea.

Plenul Consiliului a reţinut şi faptul că verificările efectuate de Inspecţia Judiciară au constatat că cele două dosare în care domnul Adrian Năstase are calitatea de inculpat au fost repartizate în mod aleatoriu, după cum urmează: dosarul nr. 514/1/2009, a fost repartizat aleatoriu la Completul penal denumit C4 iar cel de al doilea dosar, cu nr. 3862/1/2010, a fost repartizat aleatoriu la completul de judecată denumit C6. Prevederile procedurale care asigură aplicarea efectivă a principiului continuităţii completului/judecătorului în soluţionarea cauzelor, în principal, în situaţiile de incidente procedurale, vin să completeze principiul distribuirii aleatorii a dosarelor în sistem informatizat, în special prin stabilirea unor criterii obiective pentru orice schimbare cu privire la un complet deja constituit sau cu privire la redistribuirea dosarelor între complete. Rezultă că există o strânsă legătură între modul de compunere a completelor de judecată şi motivele obiective care pot conduce la modificarea acestora, ca o excepţie de la principiul continuităţii, prevăzută de altfel de lege.

La nivelul Secţiei penale, specificul faţă de celelalte secţii ale ÎCCJ constă în faptul că are competenţa de a judeca şi în primă instanţă, iar conform art. 31 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată cu modificările şi completările ulterioare, completele de judecată se compun din trei judecători ai acestei secţii, fapt ce reprezintă o altă diferenţă faţă de regimul comun, în care completele de judecată se compun cu un singur judecător (art. 54 alin. 1 din aceeaşi lege). Continuitatea completelor de judecată presupune ca dosarele repartizate unui complet de judecată să fie judecate numai de acel complet ori dacă ele sunt repartizate unui alt complet de judecată, această trecere trebuie să fie făcută în condiţiile prevăzute de lege. În speţă, nu este vorba despre o trecere a dosarelor la un alt complet de judecată, ambele dosare rămânând la aceleaşi complete stabilite prin repartizare aleatorie. În fişele dosarelor apare că ar fi avut loc o modificare a completelor de judecată, spre exemplu, în dosarul 514/1/2009, este menţionat că ar fi avut termene la diferite complete, cum ar fi C2, C6, C7, C3 ş.a. Explicaţia acestor menţiuni din „istoricul repartizării dosarului” constă în aceea că la nivelul Secţiei penale există o singură sală de judecată, iar termenele de judecată sunt stabilite şi în funcţie de sălile disponibile, şedinţele de judecată având loc şi la Sala Secţiilor Unite ori la cea a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal sau de la Secţia comercială, iar în unele situaţii în afara zilelor obişnuite de şedinţă. Având în vedere această situaţie, la nivelul instanţei, s-a luat hotărârea ca în cazul în care completele de judecată stabilesc alte zile de şedinţă decât din cele obişnuite, conform programărilor, să le fie puse la dispoziţie acestora săli de judecată de la celelalte secţii ale instanţei, tocmai pentru a nu se suprapune cu zilele în care sălile de judecată sunt ocupate de către celelalte complete de judecată ale Secţiei ori pentru a nu se aştepta terminarea şedinţelor acestora. Completele de judecată C4 şi C6 au avut continuitate în judecarea celor două dosare, iar menţiunile din fişele dosarelor se explică prin aceea că a fost schimbată ziua obişnuită de judecată, care, de multe ori, este asociată cu sala în care are loc efectiv judecata.

Continuitatea presupune nu numai continuitatea completului de judecată, dar şi continuitatea judecătorilor care compun completele de judecată. La nivelul Secţiei penale, exista un deficit de 7 posturi de judecător, la care se mai adăuga, în fapt, alte 2 posturi, pentru că pentru doi magistraţi au fost efectuate propunerile de către CSM, pentru eliberarea lor din funcţie prin pensionare. Lipsa acută de personal şi volumul mare de activitate reprezintă contextul în care doamna judecător Ioana Bogdan şi-a început activitatea, ca urmare a promovării, astfel că dumneaei a fost inclusă în complete de judecată deja existente, prin înlocuirea titularilor, pentru motive obiective.

În ceea ce priveşte participarea doamnei judecător Ioana Bogdan la judecarea uneia dintre cauze, aceasta s-a realizat – aşa cum a reţinut şi completul de judecată învestit cu soluţionarea cererii de recuzare – conform dispoziţiilor regulamentare. Şi participarea la judecarea dosarului 3862/1/2010 s-a realizat de către doamna judecător Ioana Bogdan, conform programărilor întocmite de către preşedintele Secţiei penale. Potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform programărilor. Desemnarea doamnei judecător Ioana Bogdan în cele două complete de judecată, precum şi la complete de recursuri, pe fondul repartizării dumneaei să participe şi la unul dintre Completele de 5 judecători, pentru o perioadă de un an, a creat premisele unui volum mare de activitate şi o repartizare care în timp poate fi apreciată ca supraîncărcată, fiind creat un dezechilibru în raport cu alte complete de judecată, astfel că la nivelul Colegiului de conducere s-a luat în discuţie reaşezarea completelor de judecată pentru dosarele de fond, în raport cu  o nouă planificare a completelor de judecată.

Verificările au constatat, aşadar, că doamna judecător Ioana Bogdan a participat la judecarea cauzelor respective în şedinţele din 13 şi 14 ianuarie 2011, în conformitate cu programarea efectuată (refăcută) la 17 decembrie 2010 de către preşedintele Secţiei penale, criteriile principale de desemnare fiind, pe fondul mare de activitate şi a lipsei de personal, includerea doamnei judecător în complete deja existente, în condiţiile în care titularii acestora nu mai puteau face parte din acele complete, din motive obiective. Încă din data de 11 ianuarie 2011 a fost propusă compunerea completelor de judecată pe anul 2011 de către preşedintele secţiei penale, planificare potrivit căreia doamna judecător Ioana Bogdan nu mai face parte din C6, ci doar din C4 fonduri, însă această nouă planificare trebuia supusă aprobării Colegiului de conducere, potrivit modificărilor Regulamentului, iar Colegiul s-a întrunit, pentru prima oară în 2011, la data de 19 ianuarie 2010, în raport de dispoziţiile art.29 alin.3 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată, astfel că vechea programare, mai ales în situaţia tranzitorie de competenţe, întocmită în decembrie 2010, îşi producea efectele în continuare până la noua planificare.

În ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de imparţialitate de către completele de judecată în care doamna judecător Ioana Bogdan a participat, verificările au relevat faptul că această chestiune a fost tranşată de către completele de judecată care au soluţionat cererile de recuzare, întrucât nu a existat niciun motiv de natură a pune la îndoială imparţialitatea doamnei judecător, inclusiv datorită faptului că nici doamna judecător – care nu a formulat vreo cerere de abţinere – nu a considerat că ar exista vreun motiv de natură a-i influenţa în vreun fel imparţialitatea.

Verificările au relevat după cum s-a arătat, aşadar, faptul că doamna judecător Ioana Bogdan nu a avut, în calitatea de judecător detaşat în funcţia de consilier şef al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nicio legătură cu dosarele respective. Or, în acest raţionament, incompatibilitatea se referă la  statutul profesiei, însă legea nu a stabilit  niciun caz  de incompatibilitate între

funcţia de judecător şi cea de fost consilier, mai ales că funcţia a fost exercitată ca judecător detaşat, iar nu ca procuror, cum au lăsat să se înţeleagă părţile. Mai mult decât atât, procedura penală stabileşte că nu este incompatibil chiar judecătorul care a efectuat în cauza respectivă, ca procuror, anumite acte de urmărire penală, din moment ce poate judeca o cauză penală cu condiţia să nu fi dispus trimiterea în judecată sau să nu fi pus concluzii în fond în calitate de procuror la instanţa de judecată etc. Aşadar, dacă nu există nicio cauză de incompatibilitate prevăzută de lege, judecătorul trebuie să participe, ca o îndatorire de serviciu, la judecarea cauzelor în care a fost desemnat, mai ales că refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu poate constitui o abatere disciplinară. Este adevărat că judecătorii au obligaţia de a se abţine de la judecarea cauzelor în cazurile prevăzute de lege, însă acest lucru trebuie privit dintr-o dublă perspectivă: aceea de a se abţine atunci când într-adevăr există un motiv de abţinere, dar şi semnificaţia că odată desemnat în complet, judecătorul are obligaţia de nu se abţine, deci de a judeca, dacă nu există vreun motiv legal de inadecvare în compunerea completului de judecată; în caz contrar, echivalând cu denegarea de dreptate.

În urma verificărilor efectuate, nu s-a constatat nicio cauză legală de incompatibilitate a doamnei judecător Ioana Bogdan, astfel că nu s-au constatat indicii că ar fi fost afectată imparţialitatea instanţei/completului de judecată.

Prin sesizarea formulată de către domnul Adrian Năstase, care porneşte de la o situaţie particulară a dumnealui, ce provine din calitatea de inculpat în două dosare penale care se află pe rolul instanţei supreme se aduc în discuţie aspecte ce ţin de independenţa sistemului judiciar, lăsând să se înţeleagă faptul că ar exista implicarea altor autorităţi publice în desemnarea completelor de judecată de la nivelul ÎCCJ, implicare realizată de către Preşedintele României, prin intermediul procurorului şef al DNA, care, la rândul lui, a desemnat un fost consilier pentru a participa la judecarea cauzelor în care domnul Adrian Năstase are calitatea de inculpat, judecător care, la rândul său, va crea presiuni, ingerinţe, imixtiuni asupra celorlalţi membri ai completului de judecată şi, toate acestea, pentru a-l condamna pe dumnealui.

Din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară a reieşit că procurorul şef al DNA nu are din punct de vedere legal nicio atribuţie în modul de organizare a instanţei supreme, motiv pentru care nici nu avea cum să aibă competenţa de a planifica complete de judecată ori de a desemna judecătorii în completele de judecată. Modul de compunere a completelor de judecată la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a realizat de către preşedintele Secţiei penale, iar odată cu modificarea competenţelor, planificarea a fost aprobată de către Colegiul de conducere al ÎCCJ, în acord cu dispoziţiile regulamentare. Participarea doamnei judecător Ioana Bogdan în cele două dosare în care domnul Adrian Năstase are calitatea de parte s-a realizat conform programărilor, iar completele de judecată au constatat că nu există niciun impediment legal ori regulamentar ca doamna judecător să nu participe la judecarea celor două cauze, fiind exclusă orice îndoială referitoare la imparţialitatea doamnei judecător, ceea ce impune ca hotărârile instanţelor de judecată să fie respectate.

Din discuţiile purtate cu membri ai completelor de judecată nu a reieşit că prin participarea doamnei judecător Ioana Bogdan la completele de judecată le-ar fi fost afectată în vreun fel independenţa ori imparţialitatea. De altfel, în situaţia contrară, orice judecător are obligaţia de a aduce de îndată la cunoştinţă preşedintelui instanţei în care funcţionează orice ingerinţă în actul de justiţie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să-i afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea.

Raţionamentul domnului Adrian Năstase vine să acrediteze ideea potrivit căreia, dacă doamna Ioana Bogdan a deţinut anterior funcţia de consilier al procurorului-şef al DNA, atunci înseamnă că procurorul şef şi-a depăşit atribuţiile de serviciu, astfel că doamna judecător Ioana Bogdan nu îndeplinea condiţiile pentru a fi numită judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; că desemnarea dumneaei în completele de judecată s-a realizat în contra legii; că scopul dumneaei este de a-i influenţa pe ceilalţi membri ai completului de judecată, iar aceştia îşi încalcă îndatoririle de serviciu prin neanunţarea imixtiunii în actul de justiţie; că actele judecătoreşti ale completelor de judecată care au soluţionat cererea de recuzare sunt nelegale etc.

Dat fiind faptul că independenţa unui judecător are o dublă natură – instituţională şi funcţională – afirmaţiile făcute de către domnul Adrian Năstase sunt de o gravitate deosebită, deoarece induc opiniei publice mari suspiciuni cu privire la independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar, în primul rând, şi a judecătorilor instanţei supreme, în al doilea rând. Totodată, susţinerile domnului Adrian Năstase sunt de natură să afecteze autoritatea şi prestigiul justiţiei, precum şi reputaţia profesională a judecătorilor, având drept consecinţă scăderea încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar. Or, prin raţionamentul  domnului Adrian Năstase apare suspiciunea unei complicităţi între judecători şi procurori, care este de natură să creeze confuzii între cele două funcţii, şi – cu toate că atât judecătorii, cât şi procurorii se bucură de independenţă, în ceea ce priveşte funcţiile lor – acest lucru nu mai apare ca atare în rândul cetăţenilor. În acest sens, în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie se apreciază în mod constant că un rol important în asigurarea independenţei şi imparţialităţii judecătorului îl au şi aparenţele (cauzele Findlay versus Regatul Unit, 25.09.1997; Mc Gonnell versus Regatul Unit, 08.02.2000), astfel încât afirmaţiile formulate de către orice altă autoritate (al doilea memoriu este transmis iniţial cu antetul Camerei Deputaţilor, sau cu menţiunea funcţiei, aspecte apreciate ulterior de către petiţionar ca  «„inabilitate” legată de folosirea antetului») trebuie să elimine orice suspiciune privind afectarea independenţei judecătorilor.

Luând în considerare toate aceste aspecte care probează faptul că, prin afirmaţiile formulate, s-a adus o gravă atingere credibilităţii justiţiei, precum şi prin prezentarea publică a unor suspiciuni neîntemeiate, fără corespondent în realitatea faptică, cu privire la independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de apărare a independenţei şi a imparţialităţii sistemului judiciar.”

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti