Vineri, 29 aprilie 2011, Lidia Barac, secretar de stat in Ministerul Justitiei, a participat la Conferinţa „Medierea în societatea românească de azi”, organizată de Uniunea Naţională a Mediatorilor din România, filiala Braşov, potrivit unui comunicat al MJ.
Lidia Barac a sublinita poziţia Ministerului Justiţiei faţă de instituţia medierii.
Lidia Barac: „Medierea este Justiţie! Căci acordul de mediere se inserează în ţesutul social asemenea actului de justiţie reprezentat de o hotărâre judecătorească. Soluţia obţinută în procedura medierii modelează comportamentele personale şi sociale, întrucât este una asumată de părţile care decid în propriul conflict. Soluţia judiciară propriu-zisă nu este întotdeauna asumată psihologic de toate părţile atrase în conflictul judiciar! Iată că avantajele medierii se remarcă într-un firesc de necontestat.”
Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator,in opinia mea,infirma pozitia Ministerului Justitiei exprimata in comunicatul dat cu ocazia desfasurarii uneia din destul de numeroasele conferinte desfasurate pentru mediatizarea medierii desfasurate la 29 aprilie a.c. la Brasov.Astfel,printre altele si fara a intra in detalii trebuie avute in vedere: prevederile art. 1 : „medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila”,ale art. 4 alin 2: ” mediatorul nu are putere de decizie in privinta continutului intelegerii la care vor ajunge partile”,ale art. 58 alin 1 : „Cind partile aflate in conflict au ajuns la o intelegere,se redacteaza un acord care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui inscris sub semnatura privata”,ale art. 59 : „Intelegerea partilor poate fi supusa verificarii notarului public in vederea autentificarii ori,dupa caz,incuviintarii instantei de judecata,in conditiile art. 63″,care prevede in alin 1 :” In cazul in care conflictul a fost solutionat pe calea medierii,instanta va pronunta,la cererea partilor,o hotarire,potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedura civila”.
Orice practician in domeniul dreptului (judecator,consilier juridic,avocat,procuror) cunoaste si se confrunta permanent cu dorinta justitiabilului de a i se solutiona cauza in mod favorabil intr-o perioada cit mai scurta de timp si un minimum de formalitati birocratice.Potrivit legii,justitiabilii,atunci cind,in cazul fericit,au ajuns la o intelegere reciproc avantajoasa,in fata mediatorului,dupa negocieri prealabile,redacteaza un inscris sub semnatura privata care pentru a fi opozabil tertilor,ceea ce se cere in majoritatea cazurilor,trebuie prezentat notarului pentru autentificare sau instantei de judecata pentru ca aceasta sa dea o hotarire de expedient.
Pozitia Ministerului Justitiei: „Medierea este Justitie!Caci acordul de mediere se insereaza in tesutul social asemenea actului de justitie reprezentat de o hotarire judecatoreasca.” este infirmata de practica si de faptul ca „avantajele medierii se remarca intr-un firesc de necontestat”.Ca este asa o dovedeste, printre altele,articolul d-lui mediator Nicolae Dediu,postat pe Juridice.ro la 29 noiembrie 2010,prin care acesta recomanda ca asociatiile de mediatori sa incheie „parteneriate de colaborare cu primariile,bisericile,posturile de politie locala sau alte institutii de stat si private”.De asemenea,autorul sublinia ca : „Este bine ca intre justitie/judecatori si mediere/mediatori sa existe un parteneriat de colaborare pe deplin functional,justitia fiind ultima solutie la conflictele grave ce nu au putut fi solutionate pe calea medierii” ,fiindca, concluziona in articolul respectiv domnul mediator Nicolae Dediu,: „Daca facem o comparatie intre mediere si procesele traditionale,putem spune ca,in procesele traditionale o parte cistiga si alta pierde,pe cind la mediere justitiabilii,judecatorii si nu in ultimul rind mediatorii …cistiga!!!”.
Faptul ca din 25 mai 2006,prin intrarea in vigoare a Legii nr. 192/2006,in nomenclatorul de profesii din Romania a aparut o noua profesie liberala,aceea de mediator,din dorinta legiuitorului de a alinia legislatia romana in materie celei comunitare,pornind de la necesitatea usurarii volumului de munca al instantelor de judecata,a ramas sa se concretizeze efectiv prin eficienta in plan social si juridic a celor care activeaza domeniul respectiv expres reglementat,fara influente si imixtiuni externe care pot creea confuzii si interpretari in detrimentul actului de justitie.
Qui tacet consentire videtur.
Avocat Bobi-Campian Ion