« Secţiuni « Interviuri
Interviuri
 1 comentariu

Remus Borza: Baroul are nevoie de un manager
03.05.2011 | Floriana JUCAN

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Floriana Jucan: Coordonaţi societatea de avocaţi care vă poartă numele, dar şi alte două, Euro Insol şi Assistance Insolv, specializate în servicii de insolvenţă şi reorganizare judiciară. Ce vă determină să vă asumaţi şi responsabilităţi în conducerea administrativă a Baroului Bucureşti?

Remus Borza: Sunt avocat din anul 1995. Fac parte din cea mai bună promoţie de absolvenţi pe care a dat-o Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în ultimii 20 de ani. Toţi colegii mei din promoţia 1995 şi-au construit o carieră solidă în avocatură, magistratură, şi nu numai. Voi da doar câteva exemple, fără pretenţia de a fi exhaustiv: Gabriel Zbârcea, Monica Bena, Dragoş Vilău, Mugur Filipescu, Daniel Ştefănică şi, cu voia dvs., Mircea Andrei – senator PD-L, Dan Şova – senator PSD, Victor Ponta – preşedinte PSD. Toţi aceşti colegi au dat dovadă de multă creativitate, originalitate şi inovaţie în a aduce o profesie golită de conţinut, în peste 50 ani de comunism, în actualitate, în a o adapta la noile nevoi, realităţi şi dinamici sociale, economice şi politice. Datorită lor avem astăzi în România o piaţă a serviciilor juridice matură şi competitivă în raport cu marile case de avocatură străine prezente în România. Ei au înclinat definitiv balanţa dintre avocatura clasică şi cea modernă.

Floriana Jucan: Dacă între 1990 şi 1995 ponderea veniturilor era generată de avocaţii de bară (litiganţii), după 1995 au câştigat teren avocaţii de consultanţă regăsiţi în marile firme de avocatură.

Remus Borza: Aşa este, însă tranziţia sau reforma profesiei nu a fost una deplină. Din punct de vedere financiar, incontestabil a fost un succes. Dacă în 1990 piaţa avocaturii însemna unul-două milioane de dolari, în 2010, ea reprezintă peste 400 de milioane de euro. Din punct de vedere al organizării interne, al percepţiei publice şi al legitimării ca profesie-pilon a unei societăţi democratice, mai avem multe de făcut.

Floriana Jucan: După unii, avocatura are o conotaţie uşor peiorativă, nu de puţine ori avocatul este perceput ca un tip veros, interesat doar de câştig.

Remus Borza: Totuşi, nicio societate modernă nu poate funcţiona fără avocaţi. Avocatura înseamnă ceva mai mult decât avocaţii care te scapă sau te bagă la puşcărie, care îţi partajează casa sau îţi iau copiii, care îţi câştigă sau îţi pierd milionul de euro sau de lei. Vorbim aici despre o abordare personală a avocaturii. Dar avocatura mai înseamnă şi altceva, mult mai important: înseamnă o stare de spirit, înseamnă o elită, înseamnă o clasă conducătoare. Încă din antichitatea greacă stau mărturie cele două lucrări ale lui Platon şi Aristotel, respectiv Republica şi Politica, unde rolul guvernării cetăţii revenea elitelor. Or, cei care cunosc legea sunt primii chemaţi să guverneze o societate democratică. Această dimensiune socială a avocaturii trebuie să prevaleze.

Floriana Jucan: N-aş uita, totuşi, că tot grecii, de la Solon încoace, au omologat democraţia, adică puterea poporului!

Remus Borza: Într-o ţară cu o instabilitate legislativă alarmantă, avocaţii, ca practicieni ai dreptului, au menirea de a da legi trainice, care să asigure stabilitatea şi progresul ţării, bunăstarea şi protecţia cetăţenilor săi. Urmând exemplul înaintaşilor noştri Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, Dem I. Dobrescu, care au fost nu doar mari avocaţi, ci şi mari oameni de stat, părinţii fondatori ai României moderne, trebuie, ca şi noi avocaţii de azi, să ne asumăm un rol social mai determinant.

Floriana Jucan: Totuşi, legile sunt date de legislativ, nu de avocaţi. Puteţi fi, uneori, consultaţi, însă eu am observat că punctele dvs. de vedere nu sunt luate în considerare nici măcar atunci când vine vorba despre un principiu de bază care ar decongestiona, practic, activitatea judecătorească şi ar face din România un stat avansat. Mă refer la practica unitară despre care ne vorbea şi Mona Pivniceru, într-un interviu din numărul trecut.

Remus Borza: Peste o treime dintre parlamentari sunt jurişti. Deci ei pot  influenţa direct şi nemijlocit procesul legislativ. Ideal ar fi ca jumătate, cel puţin, dintre parlamentari să aibă studii juridice. În acest fel, avocatul ar putea să se manifeste ca un modelator şi moderator social. Aceasta este adevărata sa vocaţie, fără a o ignora pe cea de garant al respectării legii, de apărător al cetăţeanului împotriva abuzurilor statului, integrator şi factor de echilibru şi de nonintruziune între cele trei puteri ale statului: legislativă, executivă şi judecătorească. În ceea ce priveşte inexistenţa în România a unei practici judiciare unitare, instituţia chemată să uniformizeze interpretarea şi aplicarea legii este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care ar trebui să nu mai judece cauzele de fond, ci să dea decizii de îndrumare în ceea ce priveşte uniformizarea practicii judiciare.

Floriana Jucan: Poate avocatura să-şi potenţeze dimensiunea de profesiune de utilitate publică?

Remus Borza: Chiar este de dorit s-o facă! Lipsa de transparenţă şi comunicare cu societatea civilă, proasta relaţionare cu celelalte instituţii chemate să înfăptuiască actul de justiţie sau să legifereze, cum ar fi Ministerul Justiţiei, CSM, Parchetul General, Parlamentul, au marginalizat şi anatemizat avocatura. Derapajele infracţionale ale câtorva colegi, nesancţionate la nivelul Baroului sau al Uniunii, au amplificat acest deficit de imagine. Înverşunarea unor colegi de a se agăţa de o demnitate la nivelul Baroului sau al Uniunii, de peste 20 de ani, fără să confirme niciodată, au aruncat şi mai mult în derizoriu profesia şi, mai ales, organele sale de reprezentare. Sigur, avem de-a face cu o vină colectivă, pe care trebuie să ne-o asumăm. Absenteismul, lipsa de implicare şi de interes a majorităţii avocaţilor din Baroul Bucureşti pentru alegeri şi candidaţi au făcut posibile candidaturi validate ulterior în demnităţi mai mult decât anoste, lipsite de consistenţă şi valoare. De aceea, fac apel în special la marile societăţi de avocaţi să fie mai responsabile în procesul electiv, să dea votul doar acelor candidaţi care au confirmat în plan profesional şi au demonstrat veritabile aptitudini manageriale. Pentru că, în fond, la asta se rezumă mandatul Consiliului şi al Baroului: la management.

Floriana Jucan: Din cauza lipsei acestei aptitudini s-a devalorizat patrimoniul Baroului şi al Uniunii?

Remus Borza: Absolut. Eram una dintre cele mai capitalizate profesii. În conturile Uniunii, în 1990, erau câteva zeci de milioane de lei, pe care le-a mâncat inflaţia. În loc să învăţăm din greşelile istoriei, le repetăm. Şi azi lichidităţile Baroului şi ale Casei de Asigurări a Avocaţilor sunt ţinute în depozite cu dobândă care de-abia acoperă inflaţia, în loc să fie investite în produse financiare moderne şi sigure, care să ofere randamente maxime. Din cauza acestei incapabilităţi manageriale, Baroul Bucureşti îşi are şi azi sediul într-o clădire improprie, care stă să cadă. Din cauza actului managerial necalificat, avem un aparat administrativ supradimensionat şi ostil celui care îl finanţează, avocatului. Pentru a susţine această armată de funcţionari, pentru a masca ineficienţa actului managerial, în fiecare an, Consiliul Baroului şi al Casei de Asigurări măreşte taxele percepute avocaţilor, adică taxa pe venituri, pe intrare şi definitivare în profesie, pentru deschiderea de cabinete sau societăţi etc. Pentru că avem conducători care au o problemă de legitimitate şi reprezentativitate, suntem azi profesia cea mai fiscalizată, fiind anul trecut la un pas de a plăti şi contribuţii pentru şomaj, în totală contradicţie cu statutul de profesie liberală a avocaturii şi cu incompatibilitatea între calitatea de avocat şi cea de salariat.

Floriana Jucan: Din moment ce vă bucuraţi de notorietate şi mizaţi pe încrederea colegilor de breaslă, de ce nu aţi candidat la emnitatea de decan?

Remus Borza: Era o oportunitate să-mi maximizez şansele pentru un mandat de consilier. Pe o astfel de strategie au mers şi câţiva colegi, care nu au confirmat ca şi consilieri, dar speră să demonstreze ca decani. Revenind la întrebarea dvs., nu am candidat la decanat pentru că încă mai am simţul raţiunii şi al decenţei. Şi pentru că e greu să te ridici la importanţa istorică a acestei instituţii emblematice pentru naţiunea română. Baroul Bucureşti s-a înfiinţat în 1831, iar în decembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat prima lege a avocaturii. Şi mai ales pentru că orice demnitate înseamnă asumarea unor noi responsabilităţi şi obligaţii. Pentru mine, o funcţie nu înseamnă onoruri şi privilegii, ci multă muncă şi devotament. Credeţi că eu nu aş vrea să ajung acasă la şase-şapte seara, să am o familie şi, în primul rând, un copil? Din păcate, de prea mulţi ani, viaţa mea personală a fost lăsată în plan secundar, acordând timp şi energie unor proiecte de interes public. Sunt un om dedicat şi loial profesiei mele, pe care o îndeplinesc cu onestitate şi bună-credinţă.

Floriana Jucan: Ce aşteptări aveţi de la noul Consiliu?

Remus Borza: Să se manifeste ca o echipă. Să pună mai presus de efemerele şi iluzoriile interese şi orgolii personale profesia şi pe cei care o slujesc. Orice reformă se face cu trei oameni: un vizionar, un ideolog şi un strateg. Sper ca, din inflaţia de candidaţi, adunarea electivă a Baroului Bucureşti să-i identifice pe cei trei care să dea o nouă faţă avocaturii, în acord cu noile realităţi şi dinamici ale secolului 21.

Floriana Jucan: Demers foarte greu, dacă nu chiar imposibil. Noi, ca naţiune, avem o problemă: suntem o ţară de individualişti, solitari şi introvertiţi. Ne lipsesc spiritul de echipă şi coeziunea de grup.

Remus Borza: Aveţi dreptate! De aceea la sporturile de echipă luăm bătaie pe linie. Pentru că noi avem tot timpul de demonstrat, de arătat cât de buni, de deştepţi, de şmecheri şi de talentaţi suntem ca indivizi. Când vom înţelege că actul managerial, actul de conducere în sine, este unul colectiv, şi nu individual, rezultat al unor compromisuri rezonabile şi interese comune, atunci vom progresa. Până atunci, vom rămâne cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci!

* multumim Q-magazine

 
Secţiuni: Interviuri | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Remus Borza: Baroul are nevoie de un manager”

  1. mihaela.mihaela spune:

    MODERAT… Oricum, voi continua sa va admir ca si profesionist si va doresc mult succes! Problemele baroului va asteapta cu bratele deschise….si-s muuulte!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD