Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Interviuri
Baroul Bucureşti - Societatea de Ştiinţe Juridice
Documentare juridică pentru avocaţi
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Mihnea Stoica despre un barou modern, integrat in spatiul european

9 mai 2011 | JURIDICE.ro

Andrei Savescu: Cum sunt sedintele Consiliului? De ce credeti ca nu sunt publice sedintele?

Mihnea Stoica: Imprevizibile. Din pacate nu folosesc acest atribut ca sa le promovez, asa cum ar merita pe drept cuvant unele dezbateri sustinute de consilieri cu verb de calibru si verva corespunzatoare. Rolul atributului pe care l-am ales este aceea de a sublinia ca noi, consilierii, trebuia sa asiguram predictibilitate solutiilor pronuntate si nu sunt convins ca ne-a reusit. Factorul determinant in pronuntarea solutiilor antagonice este lipsa publicitatii sedintei.

Personal am militat pentru abrogarea dispoztiilor celei de-a doua fraze a art. 49 alin. 3 in numerotarea curenta a legii noastre – “Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional”. Aparent, aceste dispozitii asigura legalitatea solutiilor, protejandu-le impotriva mandatului imperativ.

In opinia mea, sedinta de consiliu ar fi trebuit sa se desfasoare in sala de festivitati de la etajul 6, deschisa publicului. Astfel, corpul profesional ar fi putut sa monitorizeze direct si nemijlocit modul in care decanul si consilierii pe care i-a ales isi exercita mandatul incredintat. Publicitatea garanteaza coerenta.

In acest sens, in 2008 am sesizat formal Congresul, care, din pacate, nu si-a insusit propunerea mea. Solutia Congresului nu trebuie interpretata in sensul ca sedinta si dezbaterile nu sunt publice. Dezbaterile din sedinta se pot consuma in public, iar deliberarile si votul dupa evacuarea salii, respectandu-se astfel dispoztia legala.

Ca decan ales, voi convoca sedinta consiliului in conditiile descrise mai sus, asigurand transparenta si, totodata, respectarea legii. Mai clar, cata vreme legea lasa in competenta decanului convocarea si conducerea sedintei de consiliu, garantez ca ea se va desfasura in mod public, chiar si in parc, la o adica.

Pe de alta parte, in calitate de decan, voi relua initiativa amendarii legii sub acest aspect. Puterea lucrului judecat nu imi va mai fi opozabila atunci cand legitimitatea actiunii se va intemeia pe reprezentativitatea decanului si pe mandatul expres pe care mi-l vor incredinta colegii.

Andrei Savescu: Mandatul de consilier se apropie de sfarsit. Cat din ceea ce v-ati propus in urma cu 4 ani s-a realizat?

 

Mihnea Stoica: Am luptat si lupt in continuare pentru ce am propus in urma cu patru ani. O mare parte din ce am propus in 2007 s-a realizat. Intrebarea dumneavoastra masoara eficienta mandatului meu.  Insa, va rog sa distingeti intre promisiunile mele si obiectivele propuse.

Rezumand promisiunile facute in urma cu patru ani, incep cu angajamentul de a participa la toate manifestarile de solidaritate pe care l-am respectat in fiecare ocazie. Apoi, am promis ca voi organiza consultari publice si, cata vreme am coordonat activitatea de asistenta judiciara, m-am tinut de cuvant, convocand sesiunile formale de consultari. In al treilea rand, cred ca este de notorietate ca am preluat informal sesizari (si le voi prelua in continuare) si ca am sustinut din rasputeri initiativele colegilor. In fine, mi-am facut publica indemnizatia primita in calitate de consilier.

Structura intrebarii dumneavoastra ma obliga sa exempific propuneri la a caror realizare am contribuit. Incep cu diminuarea taxei impuse infiintarii biroului secundar, de la 3000 lei la 500 lei. Urmare a initiativei mele, taxa a fost redusa in sedinta din 25 Octombrie 2007, in cursul mandatului defunctului decan, domnul Cristian Iordanescu.

Am avut o contributie insemnata in reformarea asistentei judiciare. In calitate de consilier coordonator am dat publicitatii situatia incasarilor din asistenta judiciara: circa 10% din incasarile anilor 2004 – 2007 erau concentrate in mainile a 15 avocati care asigurau asistenta judiciara, aceeasi in fiecare an. Deloc surprinzator, unii dintre ei erau descendenti ai salariatilor serviciului. Voi repeta oricand procedura, chiar daca va conduce din nou la indepartarea mea de la coordonarea serviciului.

Tot in aceasta privinta, in cursul sesiunilor de consultari, am implicat colegii care asigurau asistenta judiciara in formularea proiectului noului protocol incheiat cu Ministerul Justitiei, prin care s-a actualizat si valoarea onorariilor.

O chestiune cu care ma laud ar fi implicarea in pregatirea initiala a stagiarilor. Participarea si implicarea stagiarilor la conferintele de stagiu pe care le-am sustinut mi-au furnizat cea mai mare satisfactie. Ulterior am fost cooptat in cadrul INPPA iar conferintele de stagiu pe care le-am organizat in cadrul baroului au imbracat caracterul recapitularilor in vederea sustinerii examenului de definitivare.

Nu in ultimul rand, cea mai recenta initiativa, manifestata in ultima sedinta de consiliu, a constat in adoptarea hotaririi prin care s-a dispus afisarea fotografiilor din baza de date a tuturor candidatilor.

In ceea ce priveste obiectivele propuse si neindeplinite, am obtinut mai putin decat as fi dorit, insa indraznesc sa afirm ca le-am sustinut mai mult decat imi permiteau atributiile. Sunt nemultumit fiindca nu am reusit sa indeplinesc tot ce imi propusesem si imi asum raspunderea chiar si pentru situatiile in care am fost impiedicat direct sa le indeplinesc.

Dealtfel, aceasta nemultumire m-a determinat sa candidez la functia decan, fiind hotarat sa duc la indeplinire obiectivele propuse in urma cu patru ani. De data aceasta, candidatura mea este sprijinita de o echipa, astfel incat mizez pe un nucleu de consilieri care militeaza, sustin si aplica aceleasi principii la care ader si eu.

Andrei Savescu: Candidati, din nou, atat pentru functia de Decan cat si cea de consilier. Sunt alte timpuri acum. Ce le propuneti avocatilor bucuresteni?

Mihnea Stoica: Experienta acumulata in consiliu si mai ales sustinerea confratilor (carora le multumesc pentru ambele si pe aceasta cale) m-au determinat sa candidez la functia de decan. Intr-adevar sunt alte timpuri. In patru ani de mandat s-au succedat trei forme ale legii profesiei, patru decani (doi decani si doi prodecani care au asigurat interimatul), cinci guverne Boc si o criza economica. Am functionat intr-o zodie spectaculoasa si plina de provocari.

Acum, la vremuri noi, propun intrarea in normalitate. Nu pledez pentru continuitate. Propun o echipa noua de consilieri pe care o sustin in mod public, impreuna cu care am convenit asupra unui plan de actiuni. In esenta, noi vom reforma fundamental administrativ si functional structura departamentelor baroului si vrem sa reluam, intr-o abordare contemporana, obiectivele principiale ale avocaturii: conservarea si afirmarea independentei profesiei, autonomia profesiei si evidentierea statutului de partener al justitiei.

Impreuna am determinat ca valentele noi ale acestor principii ar fi urmatoarele:

Independenta garanteaza continutul si valoarea opiniei profesionale si se va pastra pe calea conservarii organizarii proprii, in afara sistemului public central sau local, judiciar sau extrajudiciar. Orice imixtiune, directa sau indirecta, a autoritatii publice in organizarea profesiei, ne afecteaza pe toti, chiar si atunci cand vizeaza pe unul singur.

Autonomia se manifesta in cadrul profesiei pe calea descentralizarii. In plan social autonomia se va manifesta prin infiintarea unei case proprii de asigurari de sanatate. Cata vreme suntem tinuti a finanta sistemul public de sanatate, de ce sa nu o facem prin mjloace proprii, prin organisme destinate si adaptate profesiilor liberale? Transportatorii au propria casa de asigurari de sanatate. Uniunea Profesiilor Liberale (a carei presedintie o detinem) urmareste infiintarea unei case de asigurari de sanatate a profesiilor liberale. Prefer sa contribui alaturi de un arhitect si de un medic, iar fondurile sa ne fie administrate intr-un sistem cu o conducere inteligenta si neaservita, intr-o maniera care tine cont de specificul si ritmicitatea veniturilor noastre.

Evidentierea statutului de partener al justitiei presupune o apropiere de acest sistem, artificial indepartat prin “inspiratia” autoritatilor executive si legislative. Viitoarea apropiere de care vorbeam impune tratament partenerial reciproc, nu concesii unilaterale. Am convingerea ca si in prezent ne indreptam in directia cea buna, prin proiectele vizand pregatirea initiala comuna a profesiilor judiciare. Totusi, nu cred ca in prezent exploatam eficient si suficient principiul parteneriatului, in considerarea caruia este proiectat intregul sistem de justitie. Exemplificativ, desemnarea unor avocati incomozi ar sista abuzurile organelor judiciare vizand cenzurarea cuantumului onorariilor cuvenite asistentei din oficiu si ar contribui la reconsiderarea prestigiului corpului profesional.

Andrei Savescu: Care sunt candidatii cu sanse reale de a fi ales decan?

 

Mihnea Stoica: Cred ca este un sezon favorabil candidatilor care urmaresc in premiera acest mandat si care urmaresc schimbarea. Personal, nu as fi candidat daca nu as fi crezut ca am sanse reale in alegeri. Mai mult, cred ca orice candidatura nesustinuta public de o echipa de viitori consilieri este sortita esecului.

Totusi, alegerea apartine in totalitate corpului profesional.

Andrei Savescu: Ce reprosati actualului Consiliu?

Mihnea Stoica: Suficienta, comunicarea nesatisfacatoare cu corpul profesional si lipsa unei strategii bine conturate de realizare a obiectivelor pe termen lung.

Dezvoltand, caracterizez consiliul drept suficient, fara a generaliza caracterizarea si asupra consilierilor care il compun in prezent. In ciuda diligentelor manifestate de mine personal si de unii dintre consilieri, ca organ colectiv, consiliul a actionat cu suficienta si superficialitate. Imi doresc ca in viitoarea compunere, consiliul sa nu se mai complaca si sa fie mai exigent cu sine insusi. In experienta mea, indulgenta cu care si-a evaluat consiliul activitatea a generat multe efecte neanticipate si neurmarite ale solutiilor pe care le-a pronuntat. Ultimul exemplu in acest sens ar fi cel al regulamentului electoral lacunar si imperfect, la care m-am opus vehement, dar care a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare.

In ceea ce priveste comunicarea, aceasta se limiteaza in prezent doar la convocarea adunarii generale si la comunicarea, in sens procedural, a raportului de activitate al consiliului. As putea critica si forma imperfecta a acestuia ca instrument de comunicare, insa va asigur ca informatiile statistice furnizate corespund in principiu realitatii. Cel putin la nivel declarativ, comunicarea trebuie sa functioneze in doua sensuri, insa colectarea opiniilor corpului avocatilor este rudimentara in prezent. Am convingerea ca viitorul consiliu va trebui sa desemneze institutional cel putin doi consilieri cu vocatie catre comunicare, ce vor actiona drept interfata cu corpul profesional.

In al treilea rand, consiliul din care am facut parte nu a propus obiective pe termen mediu si lung si nu a conceput sau urmat o strategie viabila si coerenta. Ce-i drept, asa cum ati sesizat si dumneavoastra, actualul consiliu a trebuit sa-si  ajusteze din mers strategia si obiectivele doar pe termen scurt, in raport de succesiunea in timp a legii si/sau a decanilor. Totusi, imprejurarea ca actualul consiliu s-a limitat doar la a tine profesia pe linia de plutire nu este deloc benefica pe termen lung. In consecinta, in calitate de decan voi determina ca urmatorul consiliu sa isi stabileasca si sa isi enunte obiectivele inca din primele sedinte, sa le urmareasca permanent in cursul mandatului si sa comunice transparent  proportia in care au fost indeplinite. Campania electorala comuna cu cea a echipei pe care o sustin a identificat si popularizat un set restrans si rezonabil de obiective pe care le vom urmari cu prioritate, si anume: reformarea administrativa, reproiectarea statutara, eficienta financiara si reafirmarea statutului de partener indispensabil justitiei.

Andrei Savescu: Care avocati sunt mai importanti pentru barou, independentii sau corporatistii?

Mihnea Stoica: In opinia mea, ambele categorii sunt in egala masura importante si impun o reprezentare echilibrata. Mai mult, ambele segmente au in principal interese comune cum ar fi cele legate de fiscalitate, asigurari sociale si de sanatate si, printre altele, de interactiunea cu baroul.

In subsidiar, interesele specifice fiecarui segment sunt complementare, nu antagonice. In aceste conditii, caracterul liberal al profesiei impune baroului sa vina in intampinarea nevoilor tuturor avocatilor – liberi absolut sa isi aleaga modalitatea si forma de exercitare a profesei. Baroul nu va altera sau nu va interveni in mecanismul obiectiv de functionare a pietei serviciilor profesionale.

Andrei Savescu: Cum vedeti Baroul Bucuresti peste patru ani?

Mihnea Stoica: Decanul Mihnea Stoica, sprijinit de echipa sa de consilieri garanteaza un barou modern, integrat in spatiul european si adecvat acestuia, un organism colegial, reorganizat astfel incat sa raspunda curtenitor si in timp real sesizarilor confratilor. Nu sustin infiintarea “scolilor de dans si de bune maniere”. Acestea sunt doar o poleiala electorala.

Caracterul modern va fi inspirat de ancorarea in generatia majoritara, proportional reprezentata si va fi asigurat de reformarea sa administrativa efectiva.

Accesul la cardurile europene de avocat asigurat de UNBR constituie un pas important catre identitatea europeana a avocatului, implicit a baroului. Popularizarea si accesul la legislatiile europene prin site-ul baroului este continuarea fireasca a demersului de integrare.

Urmaresc sa redau confraternitatii importanta cuvenita, astfel incat baroul sa constituie cu adevarat un organism colegial.

Reorganizarea presupune atat logistica cat si proiectarea unei structuri adecvate (compartimentare, functionala eficienta, cresterea productivitatii compartimentelor baroului, platforma de plati on line, evidente cu prelucrare si extractie automatizata a datelor, traseu de solutionare monitorizat on line, programari alternative pentru ridicarea documentatiei solicitate etc)

Eficienta si curtoazia presupun protejarea timpului avocatului prin programare confirmata si asigurarea unui tratament hipercivilizat acestuia.

Andrei Savescu: Ce mesaj doriti sa transmiteti colegilor avocati?

 

Mihnea Stoica: Resemnarea nu este o solutie pentru (r)evolutie. Va rog sa nu ramaneti in pasivitate. Refuz sa cred ca suntem toti asemenea ciobanului din Miorita – care a “evoluat” spre taramul vietii de apoi si acum executa transhumanta pe Campiile Elizee. Veniti la Sala Palatului si trasati linii directoare pentru barou si orizontale peste cei care au dezamagit sau pe care nu i-ati remarcat. Daca nu v-ati saturat inca, stati acasa!

Andrei Savescu: Va multumesc.

Mihnea Stoica: Si eu va multumesc!


Aflaţi mai mult despre ,

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Mihnea Stoica despre un barou modern, integrat in spatiul european”

  1. CabAv spune:

    Felicitari DOMNULE DECAN!!! Ne-am saturat de marionete!!!

  2. apaidiu spune:

    In fine, se vad semne ale (R) Evolutiei pe care ne-o dorim cu totii.
    Un candidat care propune solutii echilibrate si realiste, care este deschis noului curent din cadrul Baroului.
    E nevoie de mai mult.
    O propunere absolut inedita – propunerea unui grup de consilieri care sa aiba o majoritate in consiliu si care sa poata duce la indeplinirea obiectivele.
    Mihnea a inteles ca, de unul singur nu poti modifica prea multe.
    Solutia este grupul care propune o (R)Evolutie.

  3. Adriana MANOLI spune:

    Bravo! In sfarsit incepem sa ne trezim si noi. Avem nevoie de un decan asa cum este Mihnea Stoica. Avem nevoie de oameni tineri, ancorati in realitate si care se confrunta zilnic cu problemele sistemului de justitie din tara noastra.

  4. remona spune:

    imi vine sa rad… haideti sa fim seriosi, si sa nu transformam Baroul Bucuresti intr-un circ dle Stoica…

    • CabAv spune:

      Chiar daca multi au sesizat ca aceasta afirmatie a fost o figura de stil sugestiva, fiti sigura ca oricum e circ ce se intampla acolo. Macar daca se desfasura in parc, aveam ocazia sa participam si noi. Dar asta era de fapt marea frica a d-lui decan: nu cumva sa afle toata lumea despre circul lor.

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.