ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Noi aspecte privind practica neunitara si precedentul judiciar
11.05.2011 | Razvan LUNGU


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Ideea acestui material  a pornit  de la constatarea facuta de Jhering in 1852 conform careia ”Stiinta dreptului s-a degradat intr-o jurisprudenta nationala (Jhering Geist des romischen Rechts), granitele stiintifice coincid cu cele politice. O forma injositoare si nedemna a stiintei”, asa incat ma refer  la jurisprudenta nationala.

Pentru aceasta, nu  se poate sa nu amintesc dreptul jurisprudential, specific Common Law,  consacrat si binecunoscut ca un drept unitar, ca un drept practic iesit din nevoile vietii  sociale (asa cum remarca renumitul si regretatul profesor Leontin – Jean Constantinesco in Tratatul de drept comparat, vol. I), respectiv rolul precedentului judiciar  in sistemul judiciar anglo-saxon.

Desi nu este  recunoscut in sistemul judiciar romanesc, precedentul judiciar incepe sa-si faca prezenta frecvent in activitatea judiciara si pentru aceasta am in vedere jurisprudenta CEDO si CJCE (CJUE), care in  temeiul art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei fac parte din dreptul intern,  la fel ca si tratatele ratificate de Romania, care se aplica  nemijlocit de  catre instante.

Pentru asigurarea dreptului unitar un rol deosebit are activitatea privind INTERPRETAREA SI APLICAREA UNITARA A LEGII, in care sens atributii largite revin ICCJ si nu numai, deoarece in realizarea acestui tel au atributii si celelalte instante judecatoresti, care compun sistemul judiciar  national.

In actuala reglementare, parghiile necesare permit ca ”procurorul general al PICCJ din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiilor de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului” sa ceara ICCJ sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate definitiv  de instantele judecatoresti.

In sustinerea aceleiasi idei a intervenit legiuitorul, care a apreciat pe buna dreptate, ca pentru indeplinirea   acestei obligatii legale, nu este suficient aportul deosebit al  colegiilor de conducere ale ICCJ  si  curtilor de apel, cat  si al  Avocatul ui Poporului, astfel ca a fost largita sfera  persoanelor cu atributii in materie si care pot sa contribuie decisiv la realizarea unui drept unitar la nivelul jurisprudentei nationale.

Noul Cod de procedura  civila cuprinde in titlul III ”Dispozitii privind asigurarea unei practici judiciare unitare”  si prin art. 508 se prevede obligatia procurorului  general al PICCJ  pentru a asigura  interpretarea si aplicarea  unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti sa ceara ICCJ din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiilor de conducere ale ICCJ,  ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului ”sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate definitiv  de instante”.

In capitolul urmator din acelasi titlu este reglementata ”Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept”, in care sens se atribuie competente sporite unui ”complet de judecata al ICCJ, al curtilor de apel sau al tribunalelor, investit cu solutionarea cauzei  in ultima instanta” care constata ca o problema de drept de care depinde  solutionarea   cauzei  respective nu a fost dezlegata unitar in practica instantelor, poate solicita sectiei corespunzatoare  a ICCJ sa pronunte o hotarare care sa dea rezolvare de principiu problemei de drept cu care a fost sesizata (avem prin urmare o specializare binevenita pe materii a ICCJ in aceasta  privinta).

Atat dispozitiile din cap. I privind  ”Recursul in interesul legii”, cat si cele din cap. II privind ”Sesizarea ICCJ in  vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept”, prevad ca  dezlegarea data problemei de drept judecatii este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I (inclusiv in cauza in legatura cu care s-a ridicat problema de drept), aceste prevederi fiind  identice cu cele ale  actualului art. 330/7 Codul de procedura civila (asa cum au fost introduse prin art. I pct. 33 din Legea nr. 202/2010).

Se poate spune, ca noile dispozitii privind privind ”Sesizarea ICCJ in  vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept” sunt  intr-un fel  similare celor din art. 177 din Tratatul CEE (devenit art. 234 CE)  conform caruia instantele nationale trimit CJCE (CJUE)  intrebari preliminare referitoarea la interpretarea dreptului comunitar.

Conform art. 234  CE, instanta a carei hotarare nu mai poate fi atacata este tinuta a sesiza CJCE (CJUE)   in situatia in care litigiul intern ridica problema aplicabilitatii unei norme comunitare.

Problema care se poate pune practic  este daca chiar  si o instanta de fond poate recurge cu succes la aceasta procedura (avand in vedere ca exista hotarari  care nu mai pot fi atacate la acel  nivel in ierarhia instantelor noastre).

Actiunile in pronuntarea unei hotarari preliminare la care se refera articolul amintit, privesc doua categorii de proceduri  preliminare:

– actiuni in pronuntarea unei hotariri  preliminare  in  interpretarea dreptului comunitar;

–  actiuni in pronuntarea unei hotariri  preliminare in   stabilirea validitatii unei norme comunitare (diferentele intre  acestea fiind  de ordin procedural).

Oricum, procedurile sunt diferite, desi scopul urmarit este interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor nationale, (sau modul de interpretare  a dispozitiilor dreptului comuntar sau validitatea  acestora prin raportare la dreptul national expresie a principiului subsidiaritatii), pentru asigurarea dreptului  unitar si de ce nu in viitor recunoasterea precedentului judiciar ca-n sistemul de Common Law si care este cu adevarat un drept  unitar.

Concluzia care se desprinde este ca se asteapta  ca prin aceste interventii ale legiuitorului,  ca si altele  care pot urma, fiind oportune, sa  se poata ajunge la mult ravnita performanta a sistemului  judiciar prin excelenta  si eficientizarea acestuia, despre  care  se  tot vorbeste de mai mult timp.

Razvan LUNGU

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Noi aspecte privind practica neunitara si precedentul judiciar”

  1. Pompiliu BOTA spune:

    Suntem în Common Law. Citiţi cu atenţie cauza Beian.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate