Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Legea dialogului social (I)
12.05.2011 | Corina CIOROABĂ, Corina CIOROABA

Secţiuni: Dreptul muncii, Dreptul securitatii sociale, Lege 9, Protecția consumatorilor
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 322 din data de 10 mai 2011 a fost publicata Legea nr. 62/2011 a dialogului social

Legea reglementeaza in mod unitar relatia patronate-sindicate, reunind intr-un singur act normativ reglementari referitoare la: sindicate, patronate, Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social, Consiliul Economic si Social, negocierile colective de munca si solutionarea conflictelor de munca.

La data intrarii in vigoare a noii legi se abroga:
– Legea sindicatelor nr. 54/2003;
– Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca;
– Legea patronatelor nr. 356/2001;
– Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca;
– Legea nr. 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social;
– Hotararea Guvernului nr. 369/2009 privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial.

Ne referim, in continuare, in prima parte, la cateva din cele mai importante aspecte ale noii legi, in raport cu reglementarile anterioare.

I. Organizatiile sindicale

Dispozitii generale

Persoanele incadrate cu contract individual de munca, functionarii publici si functionarii publici cu statut special, membrii cooperatori si agricultorii incadrati in munca au dreptul sa constituie si/sau sa adere la un sindicat.

Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 15 angajati din aceeasi unitate.

Persoanele care detin functii de demnitate publica conform legii, magistratii, personalul militar din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, unitatile si/sau subunitatile din subordinea ori coordonarea acestora nu pot constitui si/sau adera la o organizatie sindicala.

Constituirea organizatiilor sindicale

Constituirea, organizarea, functionarea, reorganizarea si incetarea activitatii unei organizatii sindicale se reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea prevederilor legale.

Dobandirea de catre sindicat a personalitatii juridice se realizeaza de la data inscrierii in registrul special al sindicatelor, tinut de judecatorie, a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de admitere a cererii de inscriere.

Conducerea organizatiilor sindicale

Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale persoane care au capacitate de exercitiu deplina si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesiune.

Noua lege a renuntat la prevederile care interziceau modificarea contractelor de munca ale liderilor de sindicat pe perioada mandatului si 2 ani dupa expirarea acestuia, pentru motive neimputabile acestora.

A fost mentinuta prevederea potrivit careia este interzisa modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca ale membrilor organizatiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenta la sindicat si activitatea sindicala.

A fost eliminata prevederea care stabilea ca pe perioada in care persoana aleasa in organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala contractul sau individual de munca sau, dupa caz, raportul de serviciu se suspenda.

Perioada in care persoana aleasa in organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala constituie vechime in munca.

Patrimoniul organizatiei sindicale

Organizatia sindicala poate dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care este infiintata.

A fost eliminata din textul noii legi acordarea gratuita, de catre angajator, organizatiilor sindicale reprezentative din unitate, a spatiilor si dotarilor necesare desfasurarii activitatii, fiind inlocuita cu posibilitatea negocierii acordarii acestor facilitati in contractul colectiv de munca la nivel de unitate.

S-a introdus posibilitatea sidicatelor de a organiza si desfasura cursuri de pregatire si calificare profesionala, in conditiile legii.

Organizatia sindicala poate, in conditiile prevazute de statut:
– sa sprijine material membrii sai in exercitarea profesiunii;
– sa constituie case de ajutor proprii;
– sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii;
– sa infiinteze si sa administreze, in conditiile legii, in interesul membrilor sai, unitati sociale, de cultura, invatamant si cercetare in domeniul activitatii sindicale, societati comerciale, de asigurari, precum si banca proprie;
– sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor sai;
– sa organizeze si sa sprijine material si financiar activitati cultural-artistice;
– sa desfasoare si alte activitati prevazute prin statut, in conditiile legii.

Atributiile organizatiilor sindicale

In vederea realizarii scopului pentru care sunt constituite, organizatiile sindicale au dreptul sa foloseasca mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de solutionare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petitie, pichet de protest, mars, miting si demonstratie sau greva, in conditiile prevazute de lege.

In exercitarea atributiilor lor, organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, in baza unei imputerniciri scrise din partea acestora.
In forma anterioara a legii, organizatiile sindicale puteau intreprinde actiunile prevazute de lege, inclusiv formularea de actiuni in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza.

Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sa participe in consiliul de administratie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv in cazul administratiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic si social.
In vechea forma, angajatorii aveau obligatia de a invita delegatii alesi ai organizatiilor sindicale reprezentative sa participe in consiliile de administratie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.

Raporturile organizatiilor sindicale cu membrii lor

Raporturile dintre organizatiile sindicale si membrii lor sunt reglementate prin statutele proprii si de dispozitiile noii legi.

Membrii alesi in organele executive de conducere ale organizatiilor sindicale, personalul de specialitate si administrativ din aparatul acestora pot fi salarizati din fondurile organizatiilor sindicale.

Membrii alesi in organele executive de conducere ale sindicatului care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de angajati au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un numar de zile destinate activitatii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de munca la nivel de unitate, fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale pentru aceste zile.
In reglementarea anterioara, legea sidicatelor prevedea ca membrii in organele de conducere aveau  dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activitati sindicale, fara afectarea drepturilor salariale.

Forme de asociere a organizatiilor sindicale

Noua lege instituie un singur criteriu dupa care se pot asocia sindicatele, in timp ce reglementarea anterioara prevedea posibilitatea asocierii dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial.

Astfel, sindicatele legal constituite se pot asocia dupa criteriul sectoarelor de activitate.

Doua sau mai multe sindicate constituite in cadrul aceluiasi sector de activitate se pot asocia in vederea constituirii unei federatii sindicale.

Doua sau mai multe federatii sindicale din sectoare de activitate diferite se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale.

Federatiile sau confederatiile sindicale pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale teritoriale.

Reprezentativitatea organizatiilor sindicale

Prin noua lege se majoreaza pragul pe care trebuie sa-l indeplineasca sindicatele pentru a fi reprezentative si a fi luate in considerare la negocierea contractelor colective de munca.

La nivel de unitate, un sindicat este considerat reprezentativ, daca numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin jumatate plus unu din numarul angajatilor unitati.
In reglementarea anterioara, numarul de membri ai sindicatului trebuia sa reprezinte cel putin o treime din numarul salariatilor unitatii.

La nivel  de sector de activitate sau grup de unitatl, sunt reprezentative federatiile sindicale ale caror organizatii sindicale componente cumuleaza un numar de membri de cel putin 7% din efectivul angajatilor din sectorul de activitate sau grupul de unitati respectiv.

La nivel national, sunt recunoscute ca reprezentative confederatiile sidicale ale caror  organizatii sindicale componente cumuleaza un numar de membri de cel putin 5% din efectivul angajatilor din economia nationala.

Indeplinirea de catre organizatiile sindicale a conditiilor de reprezentativitate se constata, la cererea acestora, de catre instanta care le-a acordat personalitate juridica, prin depunerea la instanta a documentatiei prevazuta de lege.

II. Organizatiile patronale

Constituirea organizatiilor patronale

Organizatiile patronale se constituie prin asociere libera, pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel national, astfel:
– patronii se pot asocia pentru constituirea unei organizatii patronale;
– doua sau mai multe organizatii patronale pot constitui o federatie patronala;
– doua sau mai multe federatii patronale pot constitui o confederatie patronala.

In reglementarea anterioara, existau restrictii cu privire la conditiile de constituire a patronatelor, in sensul ca un numar de cel putin 15 persoane juridice inmatriculate sau persoane fizice autorizate puteau constitui un patronat. De asemenea, se puteau constitui patronate si cu un numar de cel putin 5 membri in ramurile in care acestia detineu peste 70% din volumul productiei.

Organizatiile patronale isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isi desfasoara activitatea in baza statutului organizatiilor patronale din care fac parte.

Federatiile si confederatiile patronale pot constitui din organizatiile afiliate uniuni patronale teritoriale.

O organizatie patronala nu se poate afilia decat la o singura organizatie patronala de rang superior.

Organizatiile patronale constituite la nivel national trebuie sa aiba in componenta structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu dintre judete, inclusiv in municipiul Bucuresti.

Statutul organizatiilor patronale

Modul de constituire, organizare, functionare si de dizolvare a unei organizatii patronale se reglementeaza prin statutul adoptat de catre membrii sai, cu respectarea dispozitiilor legale.

Organizatia patronala dobandeste personalitate juridica de la data inscrierii in registrul special de evidenta a organizatiilor patronale, tinut de judecatorii, a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de admitere a cererii de inscriere.

Drepturile si obligatiile organizatiilor patronale

Legea actuala cuprinde reglementari mai ample decat pana in prezent referitoare la drepturile organizatiilor patronale.

In vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate, organizatiile patronale:
– reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, juridice si sociale ale membrilor lor;
– promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii;
– desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu sindicatele, precum si in structurile bipartite si tripartite de dialog social;
– elaboreaza si promoveaza coduri de conduita in afaceri;
– la cererea membrilor acestora, au dreptul de a-i asista si reprezenta in fata instantelor de judecata de toate gradele, a organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati, prin aparatori proprii sau alesi;
– elaboreaza si implementeaza politici de ocupare si plasare a fortei de munca;
– elaboreaza strategii si politici de dezvoltare economico-sociala la nivel sectorial si national, in conditiile legii;
– infiinteaza si administreaza, in conditiile legii, in interesul membrilor lor, unitati sociale, de cultura, invatamant si cercetare in domeniul propriu de interes, societati comerciale, de asigurari, precum si banca proprie;
– asigura orice servicii cerute de membrii lor, in conditiile legii.

Patrimoniul si finantarea activitatii

Organizatiile patronale pot dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile sau imobile necesare in vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate.

Sursele veniturilor organizatiilor patronale pot fi: taxe de inscriere, cotizatii, donatii, sponsorizari si alte venituri, potrivit statutelor si legilor in vigoare.

Reprezentativitatea organizatiilor patronale

La nivel de unitate, reprezentativ de drept este angajatorul.

La nivel de sector de activitate sunt reprezentative federatiile patronale care au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 10% din efectivul angajatilor sectorului de activitate, cu exceptia angajatilor din sectorul bugetar.

La nivel national sunt reprezentative confederatiile patronale care au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 7% din angajatii din economia nationala, cu exceptia angajatilor din sectorul bugetar.

III. Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social

Ca urmare a retragerii Guvernului din Consiliul Economic si Social,  actul normativ prevede constituirea unui nou organ consultativ la nivel national – Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – in vederea continuitatii mecanismului de consultari tripartite Guvern – sindicate – patronate.

Consiliul National Tripartit are urmatoarea componenta:
– presedintii confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national;
– reprezentanti ai Guvernului, desemnati prin decizie a primului-ministru, cel putin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum si din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii sociali;
– reprezentantul Bancii Nationale a Romaniei, presedintele Consiliului Economic si Social si alti membri conveniti cu partenerii sociali.

Consiliul National Tripartit este prezidat de primul-ministru, loctiitorul de drept al acestuia fiind ministrul muncii, familiei si protectiei sociale.

Principale atributii ale Consiliului National Tripartit sunt:
– asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat in plata;
– dezbaterea si analiza proiectelor de programe si strategii elaborate la nivel guvernamental;
– elaborarea si sustinerea implementarii strategiilor, programelor, metodologiilor si standardelor in domeniul dialogului social;
– solutionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natura sociala si economica;
– negocierea si incheierea acordurilor si pactelor sociale, precum si a altor intelegeri la nivel national si monitorizarea aplicarii acestora;
– analizarea si, dupa caz, aprobarea solicitarilor de extindere a aplicarii contractelor colective de munca la nivel sectorial pentru toate unitatile din sectorul respectiv de activitate;
– alte atributii convenite intre parti.

IV. Consiliul Economic si Social

Dispozitii generale

Principala noutate o constituie inlocuirea reprezentantilor Guvernului in Consiliul Economic si Social cu reprezentanti ai societatii civile.

Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului tripartit la nivel national dintre organizatiile patronale, organizatiile sindicale si reprezentanti ai societatii civile organizate.

Consiliul Economic si Social emite avize la proiectele de acte normative, fiind consultat  obligatoriu de catre initiatorii proiectelor de acte normative din domeniul sau de competenta.

Domeniile de competenta ale Consiliului Economic si Social sunt: politicile economice; politicile financiare si fiscale; relatiile de munca, protectia sociala si politicile salariale;  politicile in domeniul sanatatii; educatia, cercetarea si cultura.

Atributiile Consiliului Economic si Social

Consiliul Economic si Social este organism consultativ pentru Parlamentul si Guvernul Romaniei si are urmatoarele atributii:
– avizeaza actele normative din domeniile de competenta prevazute de lege, initiate de Guvern sau de Parlament, invitand initiatorii la dezbaterea actelor normative;
– elaboreaza, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din propria initiativa, analize si studii privind realitatile economice si sociale;
– semnaleaza Guvernului sau Parlamentului aparitia unor fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi acte normative;
– urmareste indeplinirea obligatiilor ce decurg din Conventia nr. 144/1976 a Organizatiei Internationale a Muncii privitoare la consultarile tripartite destinate sa promoveze aplicarea normelor internationale ale muncii, adoptata la 2 iunie 1976 la Geneva, ratificata de Romania prin Legea nr. 96/1992.

Structura Consiliului Economic si Social

Functionarea Consiliului Economic si Social este asigurata de:
– plen;
– biroul executiv;
– presedinte si vicepresedinti;
– comisiile de specialitate permanente;
– secretarul general.
Plenul Consiliului Economic si Social este constituit dintr-un numar de 45 de membri, incluzand presedintele si vicepresedintii.

Desemnarea membrilor Consiliului Economic si Social se face astfel:
– 15 membri numiti de confederatiile patronale reprezentative la nivel national;
– 15 membri numiti de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national;
– 15 membri reprezentand societatea civila, numiti prin decizie a primului-ministru, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizatiilor pentru protectia consumatorilor, comunitatii stiintifice si academice, organizatiilor de agricultori, organizatiilor de pensionari, organizatiilor comunitatilor locale, asociatiilor care reprezinta familia si persoanele cu dizabilitati si al altor organizatii neguvernamentale.

Mandatul plenului Consiliului Economic si Social este de 4 ani.

V. Constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial

In cadrul ministerelor si al altor institutii publice, precum si la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti se constituie comisii de dialog social, formate din reprezentantii administratiei publice centrale sau locale, reprezentantii organizatiilor patronale si ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national.

Comisiile de dialog social au caracter consultativ, activitatea lor vizand, in special:
– aigurarea unor relatii de parteneriat social intre administratie, organizatiile patronale si organizatiile sindicale, pentru o informare reciproca permanenta asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administratiei sau al partenerilor sociali;
– consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economico-social.

Pentru Juridice.ro, Corina CIOROABA, www.codulmuncii.ro

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti