ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Strategia Nationala Anticoruptie – teme de reflectie
17.05.2011 | JURIDICE.ro, Radu NICOLAE


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

În data de 14 aprilie 2011, Ministerul Justiţiei a deschis, formal, procesul de consultare publică în vederea elaborarii noii Strategii Naţionale Anticorupţie. Cu această ocazie a fost dat publicităţii şi Raportul de evaluare privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2005-2007 şi a SNA privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România. Acestă evaluare independentă fusese solicitată Romaniei de către Comisia Europeană prin raportul din iulie 2010 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. Raportul de evaluare deschide câteva teme importante pentru design-ul şi conţinutul viitoarei strategii anticorupţie. În privinţa prevenirii corupţiei, raportul sugerează căteva teme prioritare:

1. Dezvoltarea reţelei consilierilor de etică
Această politică publică – consolidarea şi extinderea reţelei consilierilor de etică – era prevăzută şi de către HG nr. 609/2008 pentru aprobarea SNA privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2010, în cadrul obiectivului 2 al strategiei (creşterea gradului de responsabilizare a personalului propriu asupra riscurilor asociate corupţiei). Erau prevăzute două activităţi principale: “Evaluarea statutului actual al reţelei consilierilor de etică şi identificarea principalelor probleme apărute în activitatea acestora – termen decembrie 2008 şi Revizuirea responsabilităţilor legale ale consilierului de etică în vederea eficientizării mecanismelor de cooperare şi sprijin pentru funcţionarii publici (de exemplu, unificarea atribuţiilor de consiliere etică şi gestionare a declaraţiilor de avere şi interese în cadrul unui post unic, denumit consilier de etică) – termen: august 2009”. Aceste activităţi nu au fost realizate conform termenelor estimate iar prin HG nr. 960/2010 termenele au fost schimbate: pentru ambele noul termen a devenit Decembrie 2010. Nici acest termen nu a putut fi îndeplinit de aceea măsurile rămân valabile şi trebuie completate cu noile probleme şi provocări. Consilierul de etică poate asigura includerea eticii, a protecţiei avertizorilor de integritate şi gestionarea conflictelor de interese ca parte a practicilor zilnice de management în activitatea instituţiilor publice din România. Consilierul de etică poate realiza periodic analize de vulnerabilităţi şi poate avea responsabilităţi în implementarea măsurilor stabilite prin Strategia Naţională Anticorupţie. Pentru asta, locul consilierului de etică în institutţiile publice trebui consolidat. În primul rând, consilierul de etică trebuie sudordonat direct conducătorului instituţiei sau unei autorităţi superioare conducătorului instituţiei şi trebuie să aibă independenţă şi reputaţie ireproşabilă pentru a asigura un climat de încredere, în care colegii să poată apela la sfaturile consilierului de etică oridecâteori au dileme etice. În al doilea rând, consilierul de etică trebuie să îşi asume acest rol ca principală sarcină de serviciu. În acest moment, consilierea de etică este doar o atribuţie suplimentară, o sarcină în plus, pe care o primeşte o persoană din cadrul departamentului de resurse umane. Astfel, persoanele care dobândesc atribuţii de consilier de etică nu au pregătirea necesară, motivaţia şi timpul disponibil pentru a realiza cu adevărat activităţile.

2. Generalizarea analizei vulnerabilităţilor privind corupţia la nivelul tuturor instituţiilor publice
Raportul propune „obligarea tuturor instituţiilor să îşi evalueze vulnerabilităţile privind corupţia şi să reacţioneze la acestea, prin adoptarea propriilor lor planuri de acţiune”. Există două modele diferite de analiză a vulnerabilităţilor privind corupţia. Un prim model a fost dezvoltat de către Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală. Acest model a fost aplicat pilot în cadrul Primăriei Craiova iar viabilitatea modelului a fost recunoscută prin două premii importante acordate de ANFP (detalii aici) şi de United Nations Public Service Award (detalii aici). Un alt model a fost dezvoltat de către Direcţia Generală Anticorupţie prin „Metodologia de identificare a riscurilor şi a vulnerabilităţilor la corupţie la nivelul MAI” (detalii aici).

3. Implicarea ONG-urilor în eforturile anticorupţie
Raportul confirmă nevoia consolidării capacităţii ONG-urilor de la nivelul local şi implicării acestora în eforturile locale anticorupţie. Pentru a realiza acest obiectiv este nevoie de o facilitate (shemă de granturi) pentru microproiectele de la nivelul local pentru a încuraja eforturile anticorupţie. ONG-urile reprezintă o sursă principală de cerere pentru integritate la nivel central şi local şi poate susţine implementarea noii Strategii.

Radu NICOLAE, Centrul de Resurse Juridice

* multumim Centrului de Resurse Juridice

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate