Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept comercial
CRAZNIC
 
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Gheorghe Florea in dialog cu Andrei Savescu despre prezentul si viitorul avocaturii din Romania
20.05.2011 | JURIDICE.ro

Av. dr. Gheorghe Florea este una dintre cele mai proeminente personalităţi ale lumii juridice din România. I-am adresat Maestrului Gheorghe Florea rugămintea de a ne acorda un interviu pentru utilizatorii Juridice.ro în considerarea calităţii sale de Preşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, pentru a obţine direct de la sursă o imagine a avocaturii româneşti de astăzi.

Andrei Săvescu: Am observat în ultima vreme o apropiere între avocaţi şi magistraţi. Este corectă observaţia? Este bine? Pentru cine?

Gheorghe Florea: La iniţiativa conducerii executive a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, urmare participării Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii la şedinţa Comisiei Permanente din 28 ianuarie 2011, dar şi urmare discuţiilor purtate cu Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a întâlnirilor de lucru cu Ministrul Justiţiei, s-a configurat identificarea unui instrument instituţional pentru conlucrarea dintre profesii – Protocol privind colaborarea dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, care a fost avizat de Comisiei Permanente a Uniunii Naţionale a Barourilor din România din 6 mai 2011 şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa din 19 mai 2011.

Realităţile profesiei de avocat depăşesc prin dinamismul lor realitatea abstractă, ipotetică şi statică a legislaţiei ce organizează exercitarea profesiei de avocat, dar şi cea privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar. Există încă tensiuni între avocaţi şi magistraţi, unele explicabile prin efectul campaniei electorale pentru alegerile în Consiliul Superior al Magistraturii când legislaţia privind profesia de avocat a devenit obiect al disputelor publice privind „statutul magistratului”, prin efectul efortului făcut instituţional pentru depăşirea vulnerabilităţilor ambelor profesii, pentru înlăturarea conflictului de interese, ori prin atitudini, conduite, manifestări ce ţin de „temperatura” demersurilor judiciare puternic marcate de postulatul celerităţii ori al disciplinei procesuale, îngreunate de volumul de activitate, ori de efectul secundar al aplicării Programului privind Stabilirea Volumului Optim de Activitate.

Există politici publice privind aplicarea Strategiei de Dezvoltare a Justiţiei ca Serviciu Public 2010-2014, care au rolul de a constitui un instrument pragmatic şi realist în sfera organizării Justiţiei. Implicarea profesiei de avocat în proiecte ce vizează, deopotrivă, organizarea Justiţiei prin măsuri predictibile, transparente, coerente şi stabile, dar şi asanarea morală a sistemului judiciar şi a profesiei de avocat prin proiecte comune, este absolut necesară. Parteneriatul – necesar pentru o conlucrare permanentă, dar şi în proiecte concrete – oferă cadrul transparent al acţiunilor comune pentru implementarea Noilor Coduri, îmbunătăţirea pregătirii profesionale – în comun, unificarea jurisprudenţei, dar şi pentru eliminarea ambiguităţilor şi vulnerabilităţilor privind aplicarea strictă a legii, în condiţiile în care progresul reformei în justiţie este condiţionat şi de practica profesiei de avocat potrivit jurământului profesional, legal instituit dar şi de exigenţele respectării Legii care protejează exclusiv titlul profesional de avocat dobândit potrivit legii.

S-a creat cadrul instituţional al conlucrării pentru identificarea şi aplicarea soluţiilor de detensionare a relaţiei magistrat-avocat, în beneficiul cetăţeanului şi al justiţiei efective; s-a decis în acest sens ca lunar, comisia Consiliului Superior al Magistraturii care monitorizează aplicarea Protocolului să aibă întâlniri cu conducerea Uniunii Naţionale a Barourilor din România pentru identificarea şi rezolvarea problemelor ce interesează ambele profesii. Timpul şi măsura în care oamenii se ţin de respectarea cuvântului dat şi asumat vor da răspuns concret la ultimele 2 întrebări ale dumneavoastră!

Andrei Săvescu: Barourile întâmpina greutăţi cu privire la banii pentru oficii. Vedem destul de frecvent luări de poziţie, inclusiv de la  Baroul Bucureşti, cu privire la această problemă. Boala pare a fi cronică. Cum se poate trata?

Gheorghe Florea: Dificultăţile vizează punerea la dispoziţia barourilor, la termen, a sumelor de bani – care provin de la bugetul de stat – pentru remunerarea avocaţilor desemnaţi să asigure asistenţa judiciară sub forma  asistentei prin avocat, conform Protocolului încheiat în condiţiile legii între Ministerul Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Inexistenţa unei specificaţii bugetare expres reglementate cu privire la respectarea destinaţiei sumelor virate de Ministerul Justiţiei ordonatorilor secundari şi ordonatorilor terţiari de plăţi din fondurile puse la dispoziţie Curţilor de Apel şi, respectiv, Tribunalelor, a făcut ca uneori destinaţia sumelor afectate de Minister pentru remunerarea muncii avocaţilor în cadrul asistenţei judiciare să fie schimbată pentru a face faţă altor priorităţi prevăzute în capitolul bugetar „Bunuri şi servicii”, deficitar la nivelul instanţelor judecătoreşti, în condiţiile specifice execuţiei bugetare în condiţii de criză.

Chiar şi cu întârziere, Ministerul Justiţiei a făcut eforturi pentru ca tensiunile firesc create în legătură cu neremunerarea avocaţilor să nu se acutizeze.

Dialogul purtat cu reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Ministerului Justiţiei, pe fondul discuţiei publice create în legătură cu finanţarea Justiţiei, a dezvăluit posibilitatea ca sumele datorate pentru remunerarea muncii avocaţilor să fie transferate direct de Ministerul Justiţiei către Uniunea Naţională a Barourilor din România sau barouri. Sunt în curs demersuri pentru crearea suportului instituţional al acestui proiect.

Contrar unor opinii partizane, cu tentă electorală, din afara sau din interiorul profesiei, problema accesului la justiţie prin avocat, inclusiv pentru persoanele defavorizate material sau aflate în situaţii speciale este înscrisă pe agenda europeană, implicit accesul la avocat al acestor categorii de persoane se va face totdeauna din resurse publice. La cea de a 50-a aniversare a Consiliului Comun al Barourilor Europene, doamna Viviane Reding, Vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Justiţie, Drepturile Omului şi Cetăţenie, a reafirmat politica prioritară a Comisiei Europene de a elimina din ţările Uniunii Europene situaţiile în care dreptul de acces la justiţie „fără mijloace de plată, nu poate fi exercitat de mulţi cetăţeni europeni”.

Andrei Săvescu: O sa fie mai bine aşa?

Gheorghe Florea: Proiectul nu este finalizat, dar implică un efort logistic deosebit din partea organelor profesiei. Nu poate fi indiferent sistemului public sistemul tehnico-organizatoric pe care barourile sau Uniunea Naţională a Barourilor din România l-ar dezvolta pentru realizarea Proiectului. (salariile personalului angajat trebuie să fie comparabile cu cele ale personalului din sistemul public, cheltuielile cu birotica, utilităţile, etc. pot fi controlate prin proceduri transparente, etc. )

Nădăjduiesc că în Corpul de avocaţi mai există avocaţi dedicaţi care pot să conceapă şi să şi realizeze un sistem funcţional prin care să se evite sincopele cu remunerarea muncii avocaţilor, cu condiţia ca resursele bugetare alocate să existe şi să fie puse la dispoziţie în cuantum corespunzător şi la timp.

Andrei Săvescu: Aşadar UNBR se manifestă activ. Dar în raporturile cu alte instituţii ale statului?

Gheorghe Florea: În conlucrare cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Justiţiei, Consiliul Concurenţei, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Ministerul Economiei – Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Ministerul Afacerilor Externe sunt în derulare în prezent fie proiecte iniţiate de autorităţile publice, fie proiecte propuse de Uniunea Naţională a Barourilor din România, despre care, Consiliul UNBR a fost şi este informat. Este rolul membrilor acestuia să informeze, la rândul lor, avocaţii pe care îi reprezintă. Site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din România www.unbr.ro cuprinde informaţii complete privind acţiunile iniţiate.

Prioritară este în prezent preluarea în info-chioşcurile amplasate la sediile instanţelor a tablourilor avocaţilor, măsura accesului avocaţilor la programul ECRIS pentru obţinerea pe cale electronică a actelor de procedură ale instanţelor, poziţionarea tablourilor avocaţilor în programul ECRIS, generalizarea cardului european al avocaţilor, ca legitimaţie naţională a avocaţilor care au obţinut titlul profesional în condiţiile şi cu procedura prevăzută de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, încheierea Protocolului dintre Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Oficiul Naţional al registrului Comerţului cu privire specială la respectarea strictă  a condiţiilor legii privind domicilierea societăţilor comerciale la sediul profesional al avocatului şi elaborarea Ghidurilor de bună practică în asistenţa judiciară acordată în cauzele în care apărarea este obligatorie şi în cadrul ajutorului judiciar (împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii).

Andrei Săvescu: Profesorul Radu Motica s-a referit critic la calitatea învăţământului superior juridic. La fel şi unii membri proeminenţi ai CSM. În acest context, cum se poziţionează Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor?

Gheorghe Florea: Împărtăşesc întru totul opiniile prof. univ. dr. Radu Motica, decanul Facultăţii de Drept din Universitatea de Vest, Timişoara. Acelaşi punct de vedere l-am susţinut şi în întâlnirile organizate de reprezentanţii „Hexagonului” Facultăţilor de Drept şi, în consecinţă, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România a acreditat exclusiv Facultăţile de Drept autorizate să organizeze studii doctorale pentru a conlucra cu Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor în activităţile de formare profesională iniţială şi în organizarea de masterate (inclusiv profesionale) care să fie recunoscute în cadrul pregătirii  profesionale iniţiale a stagiarilor din anul I de stagiu, fără a leza colaborările în care aceştia sunt implicaţi cu avocaţii îndrumători.

Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în contextul în care Legea nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a devenit entitatea de bază privind formarea profesională iniţială şi continuă a avocaţilor, dar şi în ceea ce priveşte selecţia în profesie, în raport de mandatul încredinţat de Consiliul UNBR va face efortul de a apropia standardele şi exigenţele accesului în profesia de avocat de standardele accesului în profesia de magistrat, deoarece exclusiv pe bază de competenţă, sistemul judiciar şi mediul de afaceri au garanţia că prestaţiile avocaţilor contribuie efectiv la respectarea strictă a legii.

La 30 mai se dă în folosinţă noul sediu al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor în care vor funcţiona grupele de pregătire profesională iniţială şi în care se va realiza pregătirea curriculară modulară a formatorilor.

Dacă se aprobă de către Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, în această vară, se va organiza de către Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor împreună cu alte entităţi interesate o tabără de vară, exclusiv pentru pregătirea avocaţilor formatori în domeniul implementării Noilor Coduri.

Pentru ca experienţa instituţiilor europene să fie percepută direct şi nemijlocit este în curs de finalizare proiectul iniţiat de Uniunea Naţională a Barourilor din România cu sprijinul euro-parlamentarilor români, prin care reprezentanţi ai barourilor, tineri sub 35 de ani, cu sprijinul financiar al instituţiilor europene, vor parcurge un stagiu informativ de 5 zile la Parlamentul European şi la Comisia Europeană, în toamna acestui an. Este posibil ca dintre ei sau dintre colegii lor să se aleagă în viitor tehnicieni în domeniul dreptului parlamentar român şi, de ce nu, european.

Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor va finaliza cu sprijinul barourilor Caietul de sarcini pentru îndrumare profesională a stagiarilor pentru a diversifica modalitatea în care se frecventează cursurile Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor de către barourile ale căror consilii, din varii motive, au refuzat să se asocieze centrelor teritoriale ale INPPA.

Andrei Săvescu: Un subiect la ordinea zilei este împrospătarea întregului sistem juridic din România, prin instalarea unor noi piloni: Noile Coduri. Care credeţi că va fi impactul lor social? Cum credeţi că vor primi avocaţii noile reglementari?

Gheorghe Florea: România a mai cunoscut experienţa unor Coduri elaborate, dar care nu au mai fost puse în aplicare.

Este cert că nu există o decizie politică fermă privind orizontul de timp de punere în aplicare a Noilor Coduri, cu excepţia Noului Cod Civil.

Profesia de avocat a fost permanent de acord că modernizarea României impune aplicarea Codurilor adoptate de Parlament şi că, în dezacord cu opinii exprimate în spaţiul public, Codurile nu sunt făcute pentru experţii Comisiei Europene ori pentru Raportul de Ţară.

Codurile nu pot fi puse în aplicare decât împreună de magistraţi, avocaţi, consilieri juridici, notari, alţi specialişti.

Pregătirea implementării Codurilor a făcut şi face ca direcţia principală de acţiune a organelor profesiei, pe termen scurt şi mediu să fie pregătirea profesională pentru asimilarea conţinutului normativ, citirea Codurilor şi studierea lor. Oricâte seminarii, dezbateri şi pregătiri s-ar organiza, până când fiecare avocat nu va studia individual Codurile nu putem să fim liniştiţi cu privire la obligaţia de interes public ce revine organelor profesiei pentru aplicarea Codurilor. Profesia de avocat a realizat un program de pregătire profesională special dedicat aplicării Codurilor.  Actorii instituţionali interni şi europeni au apreciat acest demers.

Prin Protocolul încheiat de Uniunea Naţională a Barourilor din România cu Consiliul Superior al Magistraturii  dar şi prin Protocolul încheiat de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi Institutul Naţional al Magistraturii în luna februarie 2011 s-a convenit ca magistraţii şi avocaţii să facă pregătire profesională comună în vederea implementării Noilor Coduri.

Fără sprijin logistic şi financiar pentru implementarea cu succes a Noilor Coduri, este posibil un eşec. De aceea şi avocaţii aşteaptă cu interes rezultatele Studiilor de impact în curs de finalizare la Ministerul Justiţiei, în raport de care vor putea să aprecieze raţional „pragul de aşteptare” privind impactul Noilor Coduri.

Andrei Săvescu: Avocatura nu înseamnă doar luciul metalic al pledoariei, ci şi probleme pământeşti. În perioada de criză pe care ţara o traversează, ce reazem au avocaţii? „Scăpă cine poate”?

Gheorghe Florea: Dacă informaţiile la care publicul are acces prin site-ul juridice.ro sunt corespunzătoare realităţii, trebuie să ne mândrim că în anii 2009 şi 2010, ani de criză, profesia de avocat „a sfidat criza”. Demersurile jurnalistice ale publicaţiilor Ziarul Financiar (12 septembrie 2010) şi Săptămâna Financiară (10 septembrie 2010, 13 februarie 2011, 20 februarie 2011 – informaţii accesibile pe site-ul www.unbr.ro – rubrica „presa despre avocaţi”) demonstrează că „reazemul avocaţilor în perioada de criză” îl reprezintă munca lor.

Declaraţiile reproduse în publicaţiile sus-menţionate evidenţiază faptul că în comparaţie cu alte profesii liberale cele mai mari câştiguri băneşti sunt realizate de avocaţi, chiar în perioada de criză.

Este adevărat că revistele de specialitate vorbesc şi despre o „jenantă stare de pauperizare” a majorităţii avocaţilor (Revista Română de Drept Privat nr. 5/2009, p. 170 şi urm.).

Uniunea Naţională a Barourilor din România nu deţine informaţii oficiale şi complete privind efectul crizei asupra luciului metalic al pledoariei.

Înclin să cred că există încă sentimentul apartenenţei tuturor avocaţilor la acelaşi Corp profesional, legal organizat, motiv pentru care, în astfel de vremuri, problemele pământeşti de care se preocupă Uniunea Naţională a Barourilor din România sunt legate de buna şi corecta gestionare a fondurilor de care dispune Uniunea Naţională a Barourilor din România (datorită unei discipline financiare drastice ) şi Casa de Asigurări a Avocaţilor. În prezent este în curs de realizare investiţia privind Sanatoriul de la Techirghiol, jud. Constanţa, sunt în derulare proiecte de asociere în exploatarea unor active comerciale din staţiuni balneare, ori a unor spitale dezafectate pentru a fi realizate Centre de Sănătate pentru avocaţi, Centre de Sprijin a avocaţilor fără susţinători, etc.

Sunt numeroşi avocaţii pensionari care au nevoie de menţinerea lor în mediul socio-profesional, ori care sunt în situaţia de a nu beneficia de „aparţinători” astfel încât nu ne este indiferentă situaţia lor.

Generaţiile tinere merită la rândul lor condiţii de dezvoltare socio-culturală în spaţii amenajate pentru întreţinerea şi dezvoltarea culturii de apartenenţă profesională, grav distorsionată mai ales prin promovarea exclusivă a concurenţei profesionale.

Andrei Săvescu: În curând se vor desfăşura, la Bucureşti, lucrările Congresului Avocaţilor. Cum va fi?

Gheorghe Florea: Congresul se va desfăşura în zilele de 10-11 iunie la Hotel Marriott, în Bucureşti, şi trebuie să aibă caracter lucrativ. Congresul va avea ca obiect problematica reflectată în materialele publicate pe site-ul www.unbr.ro şi comunicate decanilor barourilor, pentru a fi cunoscute de toţi reprezentanţii avocaţilor. Nădăjduiesc că va avea ecou spiritul realist şi critic al Proiectului Raportului elaborat pentru a fi supus dezbaterii Congresului.

Chiar dacă spiritul festivist este sacrificat în dauna adevărului, nutresc convingerea că profesia trebuie să procedeze la o reformă reală a mentalităţilor pentru a menţine ritmul progresului.

Congresul este un congres electiv şi cred că nu va fi marcat de promisiuni care se abat de la prescripţiile legale, ori care încurajează indisciplina, indiferentismul, menţinerea status-quo-ului ori folosirea demnităţilor profesionale  în alt interes decât cel al căror aleg.

Andrei Săvescu: Vă rog să-mi permiteţi o ultimă întrebare. Având în vedere că aţi condus UNBR în ultimii patru ani ca un lider nu doar necontestat, ci şi necontroversat, având în vedere şi contextul şi speranţele cu privire la viitor avocaturii, veţi mai candida pentru conducerea UNBR?

Gheorghe Florea: Am învăţat de la predecesorii mei să nu ţin jurnalul timpului afectat exercitării unei funcţii în care am fost ales şi pe care am acceptat-o ca o onoare şi ca o obligaţie faţă de interesele Profesiei de avocat. În consecinţă, nu mă pot prezenta la Congresul avocaţilor cu un raport privind activitatea mea personală în funcţia deţinută.

Ştiu doar că atunci când am fost ales am anunţat un Program de acţiune, ale cărui obiective nu au putut fi realizate decât împreună Echipa cu care am lucrat, şi căreia îi mulţumesc şi pe această cale.

Deoarece Preşedintele UNBR nu este ales direct de Congresul avocaţilor, este posibil ca în raport de noua componenţă a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România să decid dacă se poate constitui o Echipă cu care să fiu compatibil. În raport de acest lucru, voi decide dacă este cazul să mai candidez sau nu, fiind notoriu că am anunţat că este prioritară pentru profesia de avocat implicarea tinerei generaţii în activitatea organelor profesiei de avocat şi implicarea tuturor avocaţilor, mai ales a celor care au reuşit în profesie, în activitatea barourilor şi a Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Andrei Săvescu: Ce întrebare nu v-am pus dar la care utilizatorii Juridice.ro merită un răspuns?

Gheorghe Florea: Nu m-aţi întrebat cum a evoluat parteneriatul de facto creat între Juridice.ro şi Uniunea Naţională a Barourilor din România în perioada mandatului meu. Apreciez în mod deosebit faptul că m-aţi sprijinit şi, implicit aţi sprijinit profesia de avocat prin comunicări „de la faţa locului”, prin preluarea şi publicarea materialelor postate pe site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din România sau al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, inclusiv prin comentariile făcute la articolele publicate, care au conţinut, adesea, constatări corecte privind situaţii neplăcute care s-au mai întâlnit în ultimii 4 ani în barouri şi în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Nu ascund faptul că numeroase ştiri ale Juridice.ro au fost preluate de site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (rubrica „presa despre avocaţi”).

Mulţumesc Juridice.ro pentru conlucrarea realizată prin parteneriate în proiecte de pregătire profesională continuă desfăşurate împreună cu Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor.

Sper ca noua conducere a Uniunii Naţionale a Barourilor din România să aibă sprijinul dumneavoastră, despre care am informat toată comunitatea profesională a avocaţilor!

Andrei Săvescu: Vă mulţumesc încă o dată pentru amabilitatea de a adresa comunităţii Juridice şi va doresc energie şi mult succes în tot ceea ce întreprindeţi.

Gheorghe Florea: Şi eu vă mulţumesc şi vă invit la Congresul avocaţilor!


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Gheorghe Florea in dialog cu Andrei Savescu despre prezentul si viitorul avocaturii din Romania”

  1. remona spune:

    Multumim domnului Decan al Baroului Bucuresti, avocat Ion Ilie Iordachescu pentru sprijinirea profesiei de avocat, constand in preocuparea comuna a baroului cu UNBR-ul pentru imbunatatirea calitatii actului de justitie prin semnarea protocolului privind colaborarea dintre CSM si UNBR incheiat la 19-05-2011.
    In sfarsit suntem si noi aparati!

    semnat: Un grup de avocati.

  2. P.E. spune:

    Asa da. Pot spune ca in sfarsit ma simt cu adevarat avocat.
    DECANUL a luptat si sunt convinsa ca va lupta in continuare pentru drepturile noastre. In sfarsit FLOREA si IORDACHESCU ne protejeaza

  3. StoianGheorghita spune:

    Baroul Mehedinti multumeste domnului presedinte Florea Gheorghe , si Consiliului UNBR pentru sprijinul acordat in cei patru ani de mandat.Am putut beneficia de ajutor in perioada de criza pe care am parcurs-o si am reusit sa ducem la capat un proiect „indraznet „,care s-a materializat in construirea unui sediu nou , modern , pe care speram sa il putem dota cu cea mai mare biblioteca juridica din Romania!

  4. StoianGheorghita spune:

    Multumim domnului presedinte Florea Gheorghe si pentru felul deosebit in care a aparat profesia de avocat in aceasta perioada , deloc usoara,dar si pentru felul in care a dezvoltat aceasta profesie!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.