Secţiuni « Articole » RNSJ - Revista de note şi studii juridice
RNSJ - Revista de note şi studii juridiceNote de studiuStudii
Condiţii de publicareDespre revistă

Ajutoare de stat. Criteriul creditorului privat. TUE, T-1/08, Buzeck Automotive
23.05.2011 | JURIDICE.ro, Razvan-Horatiu RADU, Anca VOICU

Secţiuni: RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

Cauza T-1/08, Buzeck Automotive

„Ajutoare de stat – Restructurarea industriei siderurgice poloneze – Recuperarea creanţelor publice – Decizie prin care ajutoarele sunt declarate incompatibile cu piaţa comună şi prin care se dispune recuperarea acestora – Acţiune în anulare – Interesul de a exercita acţiunea – Admisibilitate – Noţiunea de ajutor de stat – Criteriul creditorului privat”

Situaţia de fapt

Technologie Buczek S.A. („TB”) este o societate stabilită în Polonia care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de ţevi. Aceasta are două filiale, Buczek Automotive („BA”), a cărei activitate constă în producţia de ţevi pentru aplicaţii în special în industria de automobile şi Huta Buczek („HB”), care activează în domeniul producţiei de ţevi laminate.

Din 2001 societatea-mamă a început să acumuleze datorii importante faţă de creditori publici şi privaţi. Pentru a face faţă dificultăţilor financiare, în 2002 TB a elaborat un plan de restructurare şi a devenit eligibilă în vederea acordării unui ajutor de stat, în temeiul programului naţional de restructurare a industriei siderurgice din Polonia, program inclus în actul de aderare a Republicii Polone la UE.

Planul de restructurare al TB prevedea mai multe tipuri de ajutoare, precum şi măsuri de restructurare financiară, sub forma unei anulări sau a unei reeşalonări a datoriilor TB faţă de organismele publice. Cu toate acestea, măsurile de restructurare financiară nu au fost niciodată autorizate, iar datoria societăţii TB nu a fost nici anulată, nici reeşalonată. În aceste condiţii, în perioada 2004-2006 creditorii publici au adoptat măsuri pentru recuperarea sumelor datorate de TB.

În pofida faptului că organismele publice creditoare au exercitat toate căile de atac prevăzute de lege pentru a obţine plata datoriilor TB, datoriile respective au fost onorate numai în mod parţial şi TB a putut să îşi continue activitatea şi să reorganizeze grupul, prin intermediul închirierii activelor de producţie societăţii BA şi al majorării capitalului acesteia din urmă, precum şi prin majorarea capitalului HB sub forma unui aport de active fixe la începutul anului 2006. La 16 august 2006, TB a fost declarată în stare de faliment, însă a fost autorizată să îşi continue activitatea economică.

În urma procedurii oficiale de investigare, Comisia a adoptat o decizie conform căreia ajutorul de stat acordat de Polonia producătorului de oţel TB a fost considerat incompatibil cu piaţa comună. Comisia a solicitat Republicii Polone să recupereze suma acordată societăţii-mamă, majorată cu dobânzi de întârziere, de la filialele sale, în funcţie de ajutorul pe care l-a primit fiecare.

Argumentele părţilor

Reclamanta BA, filială a societăţii TB, a introdus o acţiune în faţa Tribunalului împotriva deciziei Comisiei, solicitând anularea procedurii de recuperare a ajutorului de stat primit. Comisia susţine inadmisibilitatea acţiunii reclamantei, în măsura în care dispoziţiile respective nu o vizează în mod direct şi individual, ci vizează societatea-mamă TB.

La rândul său, Comisia susţine că Republica Polonă a acordat un avantaj TB, prin neexecutarea silită a sumelor datorate de aceasta, prin sprijinul operaţional acordat pentru continuarea activităţii sale nerentabile şi prin nedeclararea falimentului în 2004. Reclamanta urmăreşte să demonstreze că măsurile examinate de Comisie în decizia atacată nu pot fi considerate un avantaj. Republica Polonă reproşează Comisiei că nu a realizat analize economice aprofundate care să îi permită să concluzioneze că autorităţile poloneze ar fi recuperat o parte mai importantă a creanţelor lor mai rapid dacă, spre sfârşitul anului 2004, acestea ar fi solicitat declararea falimentului societăţii TB.

De asemenea, reclamanta consideră că un creditor privat nu ar fi ales să realizeze garanţiile pe care le deţinea împotriva societăţii în cadrul unei proceduri de faliment, având în vedere durata şi costurile acestei proceduri, faptul că nu toate garanţiile de care dispuneau organismele publice erau de prim rang şi faptul că procedura de recuperare desfăşurată de autorităţile poloneze a făcut posibilă plata progresivă a sumelor datorate.

Aprecierea Tribunalului UE

Cu privire la capacitatea procesuală activă, Tribunalul a amintit că o acţiune în anulare introdusă de o persoană fizică sau juridică nu este admisibilă decât în măsura în care reclamantul are un interes să obţină anularea actului atacat. Un asemenea interes presupune ca anularea actului atacat să poată avea, prin ea însăşi, consecinţe juridice şi ca acţiunea să poată astfel, prin rezultatul său, să aducă un beneficiu părţii care a introdus-o. În măsura în care reclamanta nu avea interesul de a obţine anularea în totalitate a deciziei atacate, Tribunalul a acceptat în parte capătul de cerere invocat de Comisie privind inadmisibilitatea.

Cu privire la ajutorul de stat, Tribunalul a arătat că, în sensul tratatului, calificarea ca ajutor de stat trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de articolul 87 alineatul (1) CE:

1) Să existe o intervenţie a statului sau prin intermediul resurselor de stat

2) Intervenţia să fie susceptibilă să afecteze schimburile dintre statele membre

3) Intervenţia trebuie să acorde un avantaj beneficiarului său, prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri

4) Această intervenţie să denatureze sau să ameninţe să denatureze concurenţa

Doar avantajele acordate direct sau indirect prin intermediul resurselor de stat sunt considerate ajutoare în sensul articolului 87 alineatul (1) CE.

Cu privire la avantajul oferit, Tribunalul a amintit că ajutorul de stat diferă de subvenţie, întrucât include nu numai prestaţii pozitive, ci şi intervenţii care, sub diverse forme, reduc sarcinile ce grevează în mod normal bugetul unei întreprinderi şi care, fără să fie subvenţii în sensul strict al termenului, au aceeaşi natură şi efecte identice. Pentru a determina dacă măsura adoptată de stat reprezintă un ajutor de stat, trebuie să se stabilească dacă întreprinderea beneficiară obţine un avantaj economic pe care nu l-ar fi obţinut în condiţii normale de piaţă.

Astfel, conform situaţiei de fapt, de la sfârşitul anului 2004, TB a beneficiat de un sprijin operaţional din partea autorităţilor poloneze, care, prin faptul că s-au abţinut să solicite declararea stării sale de faliment, au permis acestei societăţi să îşi continue activitatea economică, fără să trebuiască să îşi achite datoriile.

Cu privire la aplicarea testului creditorului privat ipotetic, potrivit unei jurisprudenţe constante, atunci când o întreprindere ce se confruntă cu o deteriorare importantă a situaţiei sale financiare propune creditorilor săi o serie de acorduri de restructurare a datoriei sale pentru a-şi redresa situaţia şi pentru a evita intrarea sa în lichidare, fiecare creditor este nevoit să facă o alegere între cuantumul care i se oferă în cadrul acordului propus, pe de o parte, şi cuantumul pe care consideră că îl poate recupera în urma lichidării eventuale a întreprinderii, pe de altă parte. Alegerea acestuia este influenţată de o serie de factori, cum ar fi calitatea sa de creditor ipotecar, privilegiat sau ordinar, natura şi conţinutul eventualelor garanţii de care dispune, aprecierea sa cu privire la viabilitatea întreprinderii, posibilităţile de redresare a acesteia, precum şi beneficiul care i-ar reveni în cazul lichidării.

În speţă, Tribunalul a analizat dacă elementele de care dispunea Comisia în momentul adoptării deciziei atacate îi permiteau să concluzioneze că un creditor privat ipotetic ar fi optat pentru depunerea unei cereri de declarare a falimentului şi nu ar fi urmat procedurile legale de recuperare. Instanţa comunitară a arătat că, deşi i-a adresat întrebări cu privire la realizarea unor analize şi studii în acest sens, Comisia nu a fost în măsură să prezinte înscrisuri care includ o asemenea analiză, iar afirmaţiile sale referitoare la comparaţia dintre procedura falimentului şi cea a procedurii legale de recuperare a datoriilor publice nu sunt susţinute de niciun element de probă.

Prin urmare, Tribunalul consideră că, în speţă, Comisia nu dispunea de elementele materiale care să îi permită să afirme că un creditor privat ar fi optat, la sfârşitul anului 2004, pentru procedura de faliment şi, prin urmare, nu a dovedit în mod valabil existenţa unui ajutor de stat acordat societăţii TB.

Cu privire la obligaţia de motivare a Comisiei, Tribunalul a amintit că motivarea unei decizii individuale care cauzează prejudicii trebuie să menţioneze în mod clar şi neechivoc raţionamentul instituţiei care a emis actul, astfel încât să dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoştinţă de temeiurile măsurii luate, iar instanţei competente să îşi exercite controlul. Astfel, Comisia avea obligaţia minimă să evoce în motivarea deciziei sale împrejurările de natură să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre şi să denatureze sau să ameninţe să denatureze concurenţa.

Concluzii

Întrucât decizia atacată nu conţine nici cel mai nesemnificativ element susceptibil să demonstreze că ajutorul în cauză îndeplineşte condiţiile prevăzute de Tratat, Tribunalul a statuat că decizia atacată este insuficient motivată, în sensul articolului 253 CE şi a anulat articolul 1 din Decizia 2008/344/CE a Comisiei din 23 octombrie 2007 privind ajutorul de stat C 23/06 (ex NN 35/06) acordat de Polonia producătorului de oţel Technologie Buczek Group, precum şi articolul 3 alineatele (1) şi (3) şi articolele 4 şi 5, în măsura în care acestea privesc Buczek Automotive.

Răzvan-Horaţiu RADU
Agent Guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul UE
Departamentul pentru Afaceri Europene

Anca VOICU
Consilier pentru Afaceri Europene
Departamentul pentru Afaceri Europene

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti