RIL admis. Obligativitatea parcurgerii procedurii executionale prin incuviintarea executarii silite si emiterea somatiei catre debitor
31.05.2011 | Andrei PAP

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 372 din 27 mai 2011 a fost publicata decizia nr. 3 din 17 ianuarie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Decizia 3/2011) privind examinarea recursului in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 5803 din Codul de procedura civila, raportate la art. 3731 , art. 387, art. 572 si art. 5802 din acelasi cod, referitor la obligativitatea parcurgerii procedurii executionale prin incuviintarea executarii silite si emiterea somatiei catre debitor, prealabil sesizarii instantei de judecata pentru aplicarea amenzii civile in cazul neexecutarii obligatiilor de a face cu caracter strict personal.
1. Obiectul recursului in interesul legii
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 5803 din Codul de procedura civila, raportate la art. 3731 , art. 387, art. 572 si art. 5802 din acelasi cod, referitor la obligativitatea parcurgerii procedurii executionale prin incuviintarea executarii silite si emiterea somatiei catre debitor, prealabil sesizarii instantei de judecata pentru aplicarea amenzii civile in cazul neexecutarii obligatiilor de a face cu caracter strict personal.
2. Optica jurisprudentiala
a) Intr-o prima orientare, unele instante au considerat ca dispozitiile art. 5803 din Codul de procedura civila pot fi aplicate fara a fi necesara deschiderea procedurii executionale prin incuviintarea executarii silite si comunicarea somatiei catre debitorul obligatiei cu caracter strict personal, intrucat, potrivit dispozitiilor art. 3712 alin. 1 din Codul de procedura civila, pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori a altei lucrari sau luarea unei alte masuri admise de lege.
S-a retinut, in esenta, ca obligatiile de a face intuitu personae nu pot fi duse la indeplinire prin executare silita, deoarece constrangerea nu se poate exercita direct asupra persoanei debitorului, astfel incat, potrivit dispozitiilor art. 1075 din Codul civil, in caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul trebuie sa se multumeasca cu echivalentul banesc al prestatiei la care debitorul a fost obligat prin titlul executoriu.
b) Alte instante au considerat insa ca amenda civila prevazuta de art. 5803 din Codul de procedura civila poate fi aplicata debitorului unei obligatii de a face intuitu personae doar in cadrul unei proceduri executionale ce debuteaza prin incuviintarea executarii silite in conditiile art. 3731 din Codul de procedura civila, urmata de somatia prevazuta de art. 387, art. 572 si art. 5802 din acelasi cod.
3. Opinia procurorului general al PICCJ
Procurorul general a apreciat ca aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
4. Optiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte a considerat ca se impune admiterea recursului, pronuntand urmatoarea solutie, redam dispozitivul deciziei:
„Admit recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si stabilesc ca:
Amenda civila prevazuta de dispozitiile art. 5803 din Codul de procedura civila poate fi aplicata debitorului unei obligatii de a face cu caracter strict personal doar in cadrul procedurii executionale ce debuteaza prin incuviintarea executarii silite in conditiile art. 3731 din Codul de procedura civila, urmata de somatia prevazuta de art. 387, art. 572 si art. 5802 din Codul de procedura civila”
Pentru Juridice.ro, Andrei PAP