« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Revizuirea Constitutiei 2011. Critici
02.06.2011 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Fundatia Horia Rusu a dat publicitatii joi, 2 iunie 2011, un comunicat privind faptul ca referendumul din anul 2009, care impune revizuirea Constituţiei, ar fi ilegal.

Potrivit Fundatiei Horia Rusu, Traian Băsescu susţine că principalul motiv al revizuirii Constituţiei este legat de rezultatul referendumului din 2009, când peste 80% dintre români au optat pentru parlament unicameral şi pentru maximum 300 de parlamentari. Preşedintele a invocat din nou art. 2 din Constiţutie, potrivit căruia poporul îşi exercită suveranitatea direct, prin referendum, sau indirect, prin cei aleşi. Ideea că referedumul este consultativ este o mistificare, a spus Preşedintele, şi a susţinut că rezultatul referedumului trebuie pus obligatoriu în aplicare.

Membrii Comisiei pentru o nouă Constituţie a Fundaţiei Horia Rusu apreciaza ca aprecierea  Preşedintelui Traian Băsescu este greşită, cu următoarele argumente:

– Referendumul este ilegal şi nu poate fi pus în aplicare

– Doar 36, 84 %  dintre români doresc parlament unicameral, nu 80 la sută

– 85% din populaţia Uniunii Europene trăieşte într-un stat cu un parlament bicamera

Valentin Constantin, doctor în drept, conferenţiar la Universitatea De Vest din Timişoara, membru al Comisiei pentru o nouă Constituţie a Fndaţiei Horia Rusu, susţine că referendumul din 2009 este ilegal şi nu poate fi pus în aplicare:

„Ce valoare are validitatea unui referendum (adică faptul că s-a desfăşurat conform procedurii legale), dacă a fost la origini parţial ilegal? Pentru cineva care nu se ocupă în mod constant de chestiuni juridice, de exemplu, pentru un politician, în 22 noiembrie 2009, în România s-a desfăşurat un singur referendum. Pentru un jurist, la aceeaşi dată s-au desfăşurat două referendumuri distincte  [1]. Aceasta deoarece cele două întrebări adresate electoratului aveau un regim juridic distinct. Atunci când electoratul este consultat cu privire, de exemplu, la decizii de politică externă cum ar fi intrarea într-o alianţă, denunţarea unui tratat, participarea la o operaţiune într-un teatru de război, atunci când o astfel de participare nu este consecinţa unui angajament internaţional, el îşi exprimă prin referendum opinia. Pentru că referendumul este consultativ. El nu obligă pe nimeni, nici măcar pe promotorul referendumului.

De pildă, dacă Parlamentul ar fi considerat că trebuie redus numărul de parlamentari, ar fi putut adopta prompt o lege în acest sens, ceea ce ar fi făcut consultarea inutilă. Acest referendum a fost legal, pentru că numărul de parlamentari este o materie legislativă.

În schimb, referendumul privind desfiinţarea celei de-a doua camere a Parlamentului şi trecerea de la Parlamentul bicameral la Parlamentul monocameral este un referendum pentru revizuirea Constituţiei. Prin declanşarea sa, Preşedintele şi-a depăşit competenţa atribuită de Constituţie în materia referendumului. A fost un referendum neconstituţional, adică, în sens larg, un referendum ilegal.

Nu există nici o îndoială că revizuirea Constituţiei este o problemă de interes naţional. Totuşi, această problemă de interes naţional nu poate fi inclusă, în nici un caz, în câmpul referendumului consultativ. În materia revizuirii Constituţiei, poporul poate iniţia revizuirea şi îşi exprimă voinţa, la finalul procedurii, printr-un referendum obligatoriu. Dacă poporul ar declanşa revizuirea Constituţiei prin referendum consultativ, referendumul obligatoriu devine inutil.

Pe de altă parte, ca exerciţiu de suveranitate, sau ca „exerciţiu democratic al puterii”, acest referendum este neconstituţional, deoarece interferează inadmisibil procedura
constituţională de revizuire.

În ceea ce priveşte obligaţia morală pe care o invocă autorul, s-ar părea că există mai curînd o obligaţie morală de a nu da nici un curs referendumului”, susţine doctorul în
drept Valentin Constantin. Textul integral este disponibil aici.

Doar unul din trei alegători doreşte parlament unicameral

În al doilea rând, nu este vorba în niciun caz despre 80 la sută din români. Iată ce spune Daniel Barbu, profesor doctor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea
din Bucureşti:

„Ni se spune că majoritatea poporului doreşte parlament unicameral. Cu alte cuvinte, Guvernul vrea să ne spună că se înclină în faţa poporului. Cine este acest popor? M-am uitat pe date şi am făcut un calcul: 36,84% dintre cetăţenii români cu drept de vot au votat pentru parlament unicameral. Ceilalţi cetăţeni, două treimi din cetăţenii României, fie au considerat chestiunea irelevantă şi nu s-au dus la vot, fie au votat împotrivă. Ni se poate spune că poporul a arătat o direcţie şi avem o datorie moral-politică, chiar dacă nu una constituţională, să urmăm poporul. Dar acest popor înseamnă doar unul din trei alegători. Deci, în fond, legitimitatea este slabă.

85% din populaţia Uniunii Europene trăieşte într-un stat cu un parlament bicameral

În legătură cu ideea parlamentului unicameral, unul dintre argumente a fost că România are un număr prea mare de parlamentari raportat la numărul de locuitori. Corneliu Liviu Popescu, profesor doctor, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, demonstrează contrariul:

„S-a susţinut tot timpul că România are, raportat la populaţie, unul dintre cele mai mari numere de parlamentari din Europa. Am făcut o statistică. Am luat cele 27 de state
membre ale Uniunii Europene şi pot să vă spun că, raportat la populaţie, numărul de parlamentari ai României ne plasează pe poziţia 20 din 27. Iar dacă vom ajunge la 300,
vom avea poziţia 25 din 27, deci aproape pe ultimul loc, ca număr de parlamentari. Grecia cu 11 milioane de locuitori, are 300 de parlamentari. Ungaria şi Suedia, cu 9 şi 10
milioane de locuitori, au 349, respectiv 386 de parlamentari. Parlamente unicamerale în cele 27 de state ale Uniunii Europene, nu există decât începând de la populaţii sub 10 milioane. State care au populaţie de 10 milioane şi peste, au numai parlamente bicamerale. Găsim bicamerale şi la 4 milioane de locuitori. Dar, repet, unicamerale se
opresc sigur la 10 milioane. Ni s-a spus că majoritatea statelor europene au parlament unicameral. Ştiţi ce înseamnă majoritate? 14 din 27. Dacă adunăm populaţia celor 14 ţări care au parlamente unicamerale, ajungem sub 15% din populaţia Uniunii Europene. Deci peste 85% din populaţia Uniunii Europene trăieşte într-un stat cu un parlament bicameral.”

 
Secţiuni: Content, Drept constitutional | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD