Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

CSM apara independenta procurorului Gheorghe Bocsan
07.06.2011 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Plenul CSM a admis in sedinta din data de 26 mai 2011 cererea de apărare a independenţei procurorului Bocşan Gheorghe, formulată de domnul Procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Daniel Marius Morar, în temeiul art. 30 alin 1 şi 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, şi art. 75 alin 1 şi 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorului şi procurorului, potrivit unui comunicat al CSM.

Astfel, „in cererea formulată de domnul procuror şef al DNA, se arată că, în cadrul emisiunilor intitulate „Dan Diaconescu în Direct” difuzate în datele de 28 şi 29 octombrie 2010, precum şi în datele de 1, 2, 9 şi 11 noiembrie 2010, au fost formulate comentarii denigratoare cu privire la pregătirea şi profesionalismul procurorului  Bocşan Gheorghe şi au fost puse în discuţie măsurile luate ori soluţiile dispuse de acesta cu scopul de a induce opiniei publice ideea că magistratul ar fi şantajabil. Totodată, au fost prezentate permanent imagini ale procurorului Bocşan Gheorghe, însoţite de remarcile jurnalistului Alupei Silviu, cu privire la „intervenţia justiţiei divine asupra magistraţilor” care l-au învinuit ori condamnat, în opinia sa pe nedrept, precum şi prezentarea cazurilor unor judecători şi procurori decedaţi. S-a apreciat că toate aceste afirmaţii sunt de natură, pe de o parte, să pună la îndoială independenţa procurorului Bocşan Gheorghe în exercitarea activităţilor specifice funcţiei şi, pe de altă parte, reprezintă o certă încercare de intimidare pentru a-l determina să pronunţe o soluţie favorabilă.

În urma verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciară de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au fost relevate următoarele aspecte: Consiliul Naţional al Audiovizualului, ca urmare a unor sesizări ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la emisiunea „Dan Diaconescu Direct”, a analizat raportul de monitorizare pentru ediţiile acestei emisiuni difuzate de postul OTV în zilele de 28, 29 octombrie 2010, precum şi 01, 02, 09 şi 11 noiembrie 2010 şi a decis sancţionarea postului cu amendă. S-a constatat că, pe parcursul celor şase ediţii ale emisiunii, în timpul dezbaterilor purtate în studio de moderator împreună cu invitaţii despre „Dosarul DNA al lui Diaconescu”, s-au încălcat prevederile art. 42 alin.1 din Codul audiovizualului care reglementează dreptul oricărei persoane la propria imagine precum şi ale art. 71 alin.1 lit. a şi b din acelaşi cod. S-a impus precizarea că procurorul Bocşan Gheorghe nu a formulat cerere de apărare a reputaţiei profesionale în raport cu afirmaţiile emise în emisiunile menţionate anterior. În această privinţă, dispoziţiile art. 30 alin 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, menţionează în mod expres că magistratul care consideră că reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliul Superior al Magistraturii. Se remarcă faptul că pentru apărarea reputaţiei este necesară formularea unei solicitări în acest sens din partea magistratului. În schimb, potrivit art. 30 alin. 1 din legea anterior menţionată, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza, şi din oficiu, pentru a apăra magistraţii împotriva oricărui act care le-ar afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Plenul CSM a reţinut, în primul rând, împrejurarea că moderatorul Diaconescu Dan a dezbătut în cadrul propriei emisiuni „Dan Diaconescu Direct” faptele reţinute în sarcina sa în dosarul penal 163/P/2009 al DNA de către procurorul Bocşan Gheorghe. Diaconescu Dan împreună cu jurnalistul Alupei Silviu, invitat în cadrul emisiunii sale, au făcut aprecieri cu privire la procurorul Bocşan Gheorghe, în condiţiile în care acesta a efectuat faţă de Diaconescu Dan urmărirea penală şi a dispus trimiterea sa în judecată şi, totodată, mai are în instrumentare o cauză penală privindu-l pe Alupei Silviu. Aceste dezbateri contravin precizărilor din Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă, în care este prevăzut în mod expres, la articolul 5, obligaţia ziaristului de evitare a „(…)publicării comentariilor şi luărilor de poziţie asupra unor cauze aflate pe rol în justiţie.” Totodată, se mai menţionează în cuprinsul articolului menţionat că ziaristul  „nu se substituie instituţiilor şi puterilor publice.”

Plenul CSM a reţinut faptul că dosarul penal menţionat anterior se află în curs de judecată la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, astfel încât orice comentariu ori luare de poziţie contravine obligaţiei menţionate anterior din Codul deontologic al ziaristului.

În al doilea rând, Plenul CSM a reţinut din concluziile verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciară că, prin afirmaţiile făcute în cadrul dezbaterilor televizate, jurnaliştii au depăşit limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile articolului 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum sunt autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţia României, „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”. De asemenea, dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 30 din Constituţie, nu poate fi exercitat cu încălcarea principiului independenţei judecătorului şi supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispoziţiile art. 124 din Constituţie şi  art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată. Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării  autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Braford contra Danemarca” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”. În cauza „Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

Consiliul Superior a Magistraturii, potrivit art. 30 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, are dreptul şi obligaţia de a apăra magistraţii împotriva oricărui act care le-ar afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. Independenţa şi imparţialitatea procurorilor, precum şi necesitatea respectării acestora, sunt prevăzute în reglementări interne şi internaţionale. Principiile independenţei şi imparţialităţii magistraţilor sunt consfinţite de art. 124 alin. 3 din Constituţia României, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi în art. 3 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Referiri privind aceste principii se regăsesc şi în mai multe reglementări internaţionale. Astfel, în cadrul Principiilor de bază ale independenţei sistemului judiciar redactate de Naţiunile Unite în 1985, se stipulează, la articolul 2, că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără vreo restricţie, influenţă incorectă, sugestie, presiune, ameninţare sau interferenţă, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv“. Totodată, Avizul nr. 1 (2001) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni precizează, la punctul 12, că principiul  imparţialităţii are „semnificaţii mult mai extinse decât cea care afectează părţile dintr-un litigiu. Nu doar părţile dintr-o cauză anume ci societatea în ansamblu trebuie să poată avea încredere în puterea judecătorească. Astfel, nu este suficient ca un judecător să fie liber faţă de orice relaţii, părtinire sau influenţă inadecvată, ci trebuie de asemenea să pară astfel în faţa unui observator rezonabil. În caz contrar, încrederea în justiţie poate fi subminată”. Convenţia de la Havana pentru prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor, adoptată la Congresul VIII al O.N.U., la pct. 4, prevede că „statele veghează ca procurorii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărţuiri, fără a suferi ingerinţe nefondate şi fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură”.

Jurnaliştii Diaconescu Dan şi Alupei Silviu precum şi unii participanţi  la emisiunile postului de televiziune OTV, au  făcut afirmaţii care, pe de o parte, pot fi fost de natură să  afecteze independenţa şi imparţialitatea procurorului Bocşan Gheorghe şi, pe de altă parte, au creat suspiciuni cu privire la acesta. Aceste afirmaţii au fost, în mod evident, de natură să-l intimideze pe procurorul Bocşan Gheorghe, afectându-i astfel independenţa, reputaţia profesională şi imparţialitatea.

Totodată, în afirmaţiile jurnalistului Diaconescu Dan, s-au făcut referiri la faptul că procurorul Bocşan Gheorghe ar fi efectuat urmărirea penală şi a dispus trimiterea sa în judecată deoarece „ar fi fost şantajat”. Această apreciere a fost susţinută şi de către jurnalistul Alupei Silviu. Prin afirmaţiile jurnalistului Diaconescu Dan şi a invitaţilor săi, potrivit cărora procurorul Bocşan Gheorghe „(…)este un domn care a ascultat doar de ordinele unor politicieni(…)” şi că „(…) toată România crede că Bocşan acţionează la comanda lui Băsescu”, s-a încercat să fie indusă ideea că, în realitate, procurorul ar fi instrumentat dosarul penal anterior menţionat  din ordinul anumitor persoane, într-un alt cadru decât cel legal prevăzut de legislaţia penală. Afirmaţia este în mod evident nereală şi fără suport în adevărul faptic, dosarul penal nr. 163/P/2009 al DNA din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a format drept urmare a plângerii penale formulate de către partea vătămată M. I. F.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut faptul că, prin astfel de afirmaţii ce reprezintă o deformare evidentă a realităţilor de fapt referitoare la persoana procurorului şi a independenţei şi imparţialităţii sale, s-a indus, în mod indirect, ideea unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar. Afirmaţiile sunt de natură să creeze suspiciuni în rândul opiniei publice cu privire la  independenţa şi imparţialitatea procurorului Bocşan Gheorghe.

Pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător atribuţiile, procurorii au nevoie de încrederea opiniei publice, iar această încredere ar putea fi afectată de afirmaţiile care pun la îndoială imparţialitatea lor. În aceste condiţii, Plenul CSM a apreciat că prin declaraţii de genul celor analizate se aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei.

Având în vedere situaţia de fapt, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că gravitatea afirmaţiilor neconforme cu realitatea, formulate în emisiunile menţionate ale postului OTV, precum şi impactul negativ al acestora în rândurile opiniei publice sunt de natură să lezeze grav şi nejustificat reputaţia  profesională şi imaginea publică ale domnului procuror Gheorghe Bocşan. Luând în considerare aceste aspecte, pe cale de consecinţă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat pe deplin întemeiată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de domnul procuror şef Daniel Marius Morar şi a procedat la admiterea ei.”

Secţiuni: Content | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO